34 de ani de la războiul de pe Nistru. Maia Sandu: „În 1992, agresorul a fost Rusia. Astăzi, în Ucraina, agresorul este Rusia”

Republica Moldova marchează astăzi, 2 martie, Ziua Memoriei și Recunoștinței, consacrată comemorării celor căzuți și răniți în războiul de pe Nistru din 1992. Președinta Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu și șeful legislativului, Igor Grosu, au participat la „Marșul Memoriei” din Chișinău, care a fost organizat cu această ocazie. Maia Sandu a declarat, în timpul evenimentului, că cunoașterea istoriei și sacrificiilor strămoșilor este un factor important pentru construirea unui stat puternic.

Sute de persoane au participat la „Marșul Memoriei”. Printre participanți s-au numărat președinta Maia Sandu, premierul Alexandru Munteanu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, miniștri, deputați, conducători ai instituțiilor de stat, militari, veterani și simpli cetățeni.

Evenimentul a debutat cu o depunere de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care este situat în centrul Chișinăului.

Ulterior, coloana de participanți a mărșălui spre monumentul „Maica Îndurerată”, unde a avut loc un miting de doliu.

Mitingul a debutat cu discursul Maiei Sandu.

Președinta a declarat că data de 2 martie este o zi a „durerii” și „demnității”. „Este o zi în care ne amintim nu doar faptele celor care au luptat, ci mai ales sacrificiul pe care l-au făcut. Pentru că libertatea a venit cu un preț greu. Pentru ea, sute de oameni și-au dat viața, alte zeci de mii și-au pus sănătatea, viitorul și liniștea celor dragi în pericol. În spatele fiecărui nume gravat pe o cruce stă o viață întreruptă prea devreme. În spatele fiecărui veteran stă o poveste de curaj, de dăruire pentru pământul moștenit de la înaintașii noștri”, a adăugat ea.

Șefa statului a mai spus că, la peste trei decenii de la războiul de pe Nistru, pacea și libertatea moldovenilor sunt din nou „amenințate”, făcând referire la invazia rusă din țara vecină, Ucraina. Ea subliniat că aceste valori sunt apărate inclusiv pentru Republica Moldova de poporul ucrainean pe câmpul de luptă.

Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: în război, agresorul este cel care atacă. În 1992, agresorul a fost Rusia. Astăzi, în Ucraina, agresorul este Rusia. A spune că ambele părți sunt vinovate înseamnă a falsifica adevărul. Neutralitatea morală în fața agresiunii înseamnă nu doar lașitate, ci și minciună. Iar solidaritatea între popoarele care au cunoscut agresiunea este o datorie”, a punctat șefa statului.

Președinta a declarat că agresiunea Rusiei împotriva Republicii Moldova nu a dispărut, iar dacă în 1992 aceasta s-a manifestat prin acțiuni militare, astăzi vine prin propagandă, manipulare și dezinformare. „Trăim un veritabil război cognitiv, un război care țintește memoria și identitatea, un război care încearcă să relativizeze responsabilitatea, să confunde agresorul cu victima. De aceea apărarea memoriei trebuie să fie parte a apărării naționale. Pentru că Ziua Recunoștinței și a Memoriei nu este doar despre trecut, este și despre viitor. (…) Cunoașterea istoriei și a sacrificiilor strămoșilor este o condiție pentru un stat puternic”, a adăugat oficiala.

Maia Sandu a menționat că Republica Moldova își dorește pace, subliniind că aceasta nu poate fi construită cu trupe străine pe teritoriul național. Astfel, președinta a reiterat apelul către Federația Rusă de a-și retrage militarii din regiunea transnistreană.

Evenimentele din 1992 au demonstrat caracterul și voința noastră de a trăi liber. Au arătat că atunci când libertatea este pusă în pericol, moldovenii știu să se ridice. Și este obligația noastră sfântă să continuăm ceea ce au făcut eroii acelor zile: să consolidăm democrația, să întărim instituțiile statului pentru a asigura securitatea cetățenilor noștri și pentru a construi o Moldovă europeană, puternică și prosperă”, a adăugat ea.

După intervenția șefei statului, au mai urmat câte discursuri. Ulterior, evenimentul a ajuns la final, încheindu-se cu o depunere de flori la monumentul „Maica Îndurerată”.

Amintim că războiul de pe Nistru a izbucnit pe 2 martie 1992. Peste 30 000 de cetățeni au apărat atunci independența Republicii Moldova în fața grupărilor separatiste din stânga Nistrului, susținute de Rusia. Datele oficiale arată că 321 de oameni și-au pierdut viața, iar circa 1 000 de persoane au fost rănite.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BNS: Mortalitatea în Moldova este în scădere. Care au fost principalele cauze de deces în 2025

Bolile aparatului circulator au rămas principala cauză de deces în Republica Moldova în 2025, fiind responsabile pentru 56,6% din totalul deceselor înregistrate în țară, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Pe locul doi se situează tumorile maligne, cu 17%, urmate de bolile aparatului digestiv cu 7,8%, bolile respiratorii cu 4,9% și accidentele, intoxicațiile și traumele cu 4,7%.

Datele arată diferențe semnificative între femei și bărbați. În cazul bolilor cardiovasculare, femeile înregistrează o pondere a deceselor mai mare cu 13,4 puncte procentuale decât bărbații.

În schimb, la alte categorii se observă un tablou invers. Bărbații înregistrează o mortalitate mult mai mare din cauza accidentelor, intoxicațiilor și traumatismelor — de 3,4 ori mai mult decât femeile. De asemenea, decesele prin boli respiratorii sunt de peste două ori mai frecvente la bărbați, iar cele provocate de tumori maligne și boli ale aparatului digestiv sunt de aproximativ 1,5 ori mai ridicate.

Distribuția mortalității diferă și pe regiuni. Bolile aparatului circulator au cea mai mare pondere în regiunea Nord (59,9%). Tumorile maligne sunt mai frecvente ca pondere în municipiul Chișinău (19,3%) și în UTA Găgăuzia (17,3%). Bolile digestive au o pondere mai mare în regiunea Centru (9,9%) și Sud (8,4%).

În ceea ce privește bolile respiratorii și cauzele externe (accidente, intoxicații și traume), cele mai ridicate valori au fost înregistrate în municipiul Chișinău, unde acestea ajung la 7% și respectiv 6,1% din totalul deceselor. La polul opus, regiunea Nord înregistrează cea mai mică pondere a deceselor din cauze externe (3,8%).

În total, în Republica Moldova au decedat 32.100 de persoane în 2025, cu 1.500 mai puțin față de 2024, o scădere de 4,4%, potrivit BNS.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: