Plecăm sau rămânem? De ce este important să știm, câți locuitori are Moldova?
13
1 Ce s-a întâmplat?

Potrivit statisticii Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al Organizației Națiunilor Unite, populația țării noastre se micșorează zilnic cu 9 persoane, inclusiv prin mortalitate. Cinci din acești nouă oameni emigrează din țară pentru totdeauna (conform datelor de la 14 decembrie – NM). Rezultatele oficiale ale primelor 11 luni ale anului 2017 nu sunt deloc îmbucurătoare: populația Moldovei s-a micșorat cu 2867 de oameni. Însă experții susțin că în realitate, situația este mult mai complicată.

2 Care e problema? Oare datele nu sunt oficiale?

Dificultatea constă în faptul că datele chiar sunt chiar oficiale. Iar o problemă este metodologia învechită de evidență a migrației utilizată de autorități. Statistica oficială ia în calcul toți oamenii care au cetățenie moldovenească, chiar dacă ei nu au mai fost în țară de 10 ani. O asemenea evidență se făcea în URSS, unde migranții puteau fi numărați pe degete. În lumea contemporană însă acest lucru provoacă multe denaturări periculoase.

3 Există cifre mai exacte?

Da. Potrivit datelor Centrului de Cercetări Demografice al Academiei de Științe a Moldovei, în realitate, din țară pleacă pentru totdeauna peste 30 de mii de persoane anual. Conform datelor recensământului din anul 2004, în Moldova locuiau 3,38 milioane de oameni (s-ar putea ca această cifră să fie exagerată), însă din 2004 până în 2017, numărul populației s-a micșorat aproximativ cu 400 de mii de persoane, în primul rând, din contul celor plecați.

În realitate, la mijlocul anului 2015, populația constituia 2,85-2,89 milioane de oameni. Astfel, către anul 2050, numărul locuitorilor țării noastre se va micșora cu un milion de oameni și va constitui 1,85 – 1,8 milioane de persoane.

4 Experții noștri nu dramatizează situația?

Pentru cei care nu au încredere în experții moldoveni, există prognoza Institutului de Demografie din Viena (Vienna Institute of Demography), potrivit căreia în anul 2015, în Moldova locuiau 3 milioane de oameni. Datele aceleiași instituții denotă faptul că în anul 2050, populația țării noastre se va micșora până la 1,7 milioane de oameni, adică cu 42,7%. Conform acestui indicator, noi ne menținem pe locul întâi în mega-regiunea UE + CSI. Deci, prognozele coincid.

5 Economia noastră este slabă, iar migranții ne trimit mulți bani.

Așa este. Conform datelor din anul 2016, migranții moldoveni au transferat în Moldova 1,079 miliarde de dolari.

Potrivit datelor Băncii Mondiale, în 2016, 21,7 la sută din PIB-ul moldovenesc era alcătuit din transferurile bănești ale migranților, ceea ce plasează Moldova pe locul șapte în lume la capitolul asigurarea PIB cu transferuri bănești. În CSI, doar Kârgâzstanul ne depășește la această poziție – 34,5% din PIB (primul loc în lume) și Tajikistan – 26,9% din PIB (locul șase).

Există însă probleme care apar anume din cauza că mulți cetățeni părăsesc țara.

6 Cum funcționează acest lucru? Eu, de exemplu, nu plec nicăieri.

În țara noastră funcționează trei sisteme sociale foarte importante, care influențează viața fiecăruia – sistemul național de asigurări în medicină, sistemul de pensii și sistemul educațional.

Primele două se bazează în mod direct pe numărul populației apte de muncă și mai concret – pe impozitele pe care populația le plătește în interiorul țării. Formula este simplă: mai puțini oameni – mai puțini bani pentru aceste sisteme – ele funcționează și mai rău. Asupra sistemului educațional însă migrația are o influență diferită, specifică.

7 Mai puțini oameni – mai mici rânduri la policlinică. Poate sunt și avantaje?

Ca și majoritatea țărilor postsovietice, Moldova suferă din cauza speranței de viață mici, în primul rând, a bărbaților. Bărbații modoveni trăiesc, în medie, 67,5 ani, iar femeile – 75 de ani, adică un cetățean moldovean trăiește, în medie, doar 71 de ani. În țările UE indicele mediu al speranței de viață este de 81 de ani. Și legătura dintre calitatea și accesibilitatea medicinei este cea mai directă.

Sistemul de asigurări în medicină depinde de plățile neformale, inclusiv din cauza că numărul oamenilor care își pot procura polița de asigurare ori să și-o întocmească prin intermediul angajatorului este în continuă scădere. În consecință, nici cei care și-au procurat-o nu o pot utiliza în deplină măsură, ceea ce înseamnă că prețul ei va crește mereu.

8 Ce este în neregulă cu sistemul de pensii și care este influența migrației?

Într-un mod simplificat la maximum, actualul sistem de pensii funcționează conform principiului: generația părinților primește pensii din impozitele plăite de generația copiilor.

Pe parcursul următorilor cinci – opt ani, în rândul pensionarilor din țară se va încadra cea mai numeroasă categorie – cei care s-au născut în anii 60 ai epocii sovietice, iar în vârsta aptă de muncă va intra cea mai puțin numeroasă generație, născută la sfârșitul anilor 90.

Acest fenomen va provoca principiul domino care va funcționa în cerc închis – nu sunt bani pentru asigurările sociale, pentru că acumulările impozitelor sunt slabe, impozitele sunt puține, pentru că nu are cine le plăti, iar pentru că situația privind plățile asigurărilor sociale se înrăutățește, tot mai mulți oameni vor pleca și iarăși nu va avea cine plăti impozite.

9 Oare migrația influențează negativ asupra educației? În alte țări, sunt utile și studiile, și schimbul de experiență.

În Moldova, migrația intensifică problema natalității scăzute și prima lovitură este aplicată asupra învățământului, în special în localitățile rurale. Părinții care pleacă, de regulă, își iau și copiii. De aceea clasele devin tot mai puțin completate, problema se agravează, școlile încep să fie comasate și închise, procesul acesta fiind numit respectuos optimizare.

10 Ați văzut ambuteiajele din Chișinău? Acestea nu au fost influențate de plecarea populației.

Totul devine mai clar dacă e să urmărim harta securității demografice și economice a Moldovei pe regiuni. Din ea reiese că populația Moldovei, care nu a plecat din țară, vine treptat în cel mai mare punct de atracție – Chișinău și regiunile învecinate: Criuleni, Ialoveni și Anenii Noi. La nordul țării se evidențiază municipiul Bălți. 

O asemenea urbanizare orientată într-o singură direcție poartă numeroase riscuri și Chișinăul afundat în ambuteiaje este doar unul dintre acestea, evident.

11 Poate trebuie să fie mai complicată plecarea din țară?

Nu trebuie. Sistemele „vizelor de ieșire”, adică a documentelor, cu excepția pașaportului, care trebuie primite pentru a pleca peste hotare, au existat în Turkmenistan, în anii 2000-2004 și în -Uzbekistan, unde acestea au fost excluse definitiv începând cu luna august 2017.

Astăzi, doar în Coreea de Nord este îngrădită în acest mod ieșirea cetățenilor săi. În afară de aceasta, ONU critică dur regimurile politice care își privează cetățenii de dreptul fundamental la libertatea de a se deplasa și de a alege locul de trai în afara hotarelor țării.

12 Ce fac autoritățile statului pentru a schimba situația?

Prin decizia guvernului, a fost adoptat Programul național strategic în domeniul securității demografice a Republicii Moldova pentru anii 2011-2025. Potrivit directorului Centrului de cercetări demografice al AȘM Olga Gagauz, neasigurarea finanțării acestuia nu permite implementarea tuturor sarcinilor planificate.

În anul 2007, a fost creată și funcționează și în prezent Comisia națională pentru populație și dezvoltare (CNPD). Activitatea acestei comisii nu este prea vizibilă: din ianuarie până în decembrie 2017, ea a organizat două ședințe, iar planul de acțiuni se încadrează într-o pagină și jumătate. Data ultimei actualizări a site-ului comisiei este 10 iulie 2017.  

13 La ce ne putem aștepta în timpul apropiat?

Cu regret, tendințele pozitive nu sunt examinate astăzi și, în opinia demografilor, e timpul să se bată alarma, deoarece situația e tot mai aproape de a fi ireversibilă.

În Moldova, ritmul pierderii generale a populației este cel mai mare în Europa. Dacă situația nu va fi schimbată, va veni momentul în care nu vor mai ajunge bani pentru plățile sociale curente, iar treptat, aceștia nu vor mai fi deloc. Iar în raioanele mai puțin dezvoltate ale țării, această problemă va apărea mult mai repede.

 

Alexandr Macuhin, special pentru NewsMaker