25ºC Chișinău
Joi 23 mai 2019

10 ani de «Parteneriat Estic» pentru Moldova. Istoria succesului sau istoria eșecului?

La Bruxelles s-au desfășurat, în perioada 13-14 mai, câteva evenimente consacrate aniversării a 10-a a «Parteneriatului Estic» – program al Uniunii Europene pentru statele vecine, inclusiv Moldova. Ce s-a întâmplat în acești 10 ani cu țările-partenere, cum «istoriile succesului» au alternat cu «istoriile eșecurilor» și cât de mult corespund așteptările de la acest proiect realității de astăzi în cazul Moldovei și al altor «parteneri estici»? NM a analizat toate acestea împreună cu câțiva experți.

Ce înseamnă «Parteneriat  Estic»?

Programul «Parteneriatul Estic» a fost lansat la 7 mai 2009, la Summit-ul Uniunii Europene din Praga. În calitate de inițiatori au fost Polonia și Suedia. «Parteneriatul Estic» este un program de colaborare a Uniunii Europene cu șase state post-sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Principala sarcină a programului este integrarea acestor țări în spațiul economic și politic al UE.

«Parteneriatul Estic» nu presupune însă și calitatea de membru al UE. Ideea proiectului constă în faptul ca șase state vecine să se poată apropia de UE în măsura în care fiecare din această țară își dorește acest lucru.

În toți acești ani, țările din componența «Parteneriatului Estic» s-au divizat în două grupuri. Ucraina, Moldova și Georgia, care au declarat cursul spre aderarea la UE, au semnat Acordul de Asociere și au obținut regimul fără vize cu Uniunea Europeană. În comparație cu Belarus, Azerbaidjan și Armenia, care nu-și pun scopul de a adera la UE.

Cum a fost Moldova «istorie de succes»

Timp îndelungat, Moldova era numită «istorie de succes» a «Parteneriatului Estic». Toate acestea s-au terminat după ce, la sfârșitul anului 2014, în contextul discuțiilor interminabile despre integrarea europeană și sub privirile guvernului «pro-european», a fost furat un miliard de euro din sistemul bancar al țării, iar în anul 2015, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland a declarat, deschis, că Moldova este un stat capturat.

Iar după ce în iunie 2018 au fost anulate rezultatele alegerilor primarului de Chișinău, la care a câștigat candidatul din opoziție, Andrei Năstase, UE a înghețat orice asistență macrofinanciară pentru Moldova. Și a declarat că nu o va relua până ce guvernarea moldovenească nu se va axa pe reforme, investigarea furtului miliardului și asigurarea unor alegeri democratice.

Alexei Tulbure, ex-reprezentant special al Moldovei la ONU și în Consiliul Europei:

Ideea «Parteneriatului Estic» a fost extraordinară – mai multă atenție din partea Uniunii Europene acordată vecinilor est-europeni ai acesteia. Că doar în cadrul «Politicii de bună vecinătate», noi nu ne deosebeam prin nimic de țările Maghrib sau Levante, cu care UE, la fel, avea programe de parteneriat.

Ideea a fost extraordinară, însă realizarea ei abia de poate fi numită un succes. Trei state din Caucazul de Sud, Ucraina, Moldova și Belarus nu prea pot fi numite democrații funcționale. În asemenea țări ca Belarus și Azerbaidjan, noi nu constatăm «îmblânzirea» regimurilor autoritare. În Moldova, Georgia și Ucraina, se constată fenomene similare: imitarea reformelor europene, regresul democrației, aprofundarea problemelor economice și sociale – și toate acestea, pe fundalul declarațiilor pro-europene. Vom vedea, cum se vor desfășura evenimentele din Armenia, după schimbarea guvernării și în Ucraina, după alegerile prezidențiale, dar, în general, situația din țările «Parteneriatului Estic» este instabilă și nefavorabilă.

Dacă e să vorbim despre Moldova, suntem nevoiți să constatăm cu regret că ea nu numai că s-a transformat din liderul programului «Parteneriat Estic» în out-sider-ul acestuia, dar și a devenit «pionier» în săvârșirea crimelor împotriva democrației. Elitele antidemocratice ale statelor vecine încearcă să folosească experiența criminală a elitei politice de la noi. Moldova este numită stat capturat, iar Uniunea Europeană practic a blocat cooperarea.

O anumită doză de responsabilitate pentru aceste rezultate, în cazul Moldovei, revine partenerilor noștri europeni care, timp îndelungat, au avut o atitudine lipsită de critică față de ceea ce se întâmplă în țara noastră, au acordat asistență financiară importantă în condițiile unei lipse totale a reformelor. Însă principalul vinovat de catastrofa în care a ajuns țara este guvernarea moldovenească (în toate configurările de coaliție și de ne-coaliție), care n-a avut și nu are voință politică pentru transformări europene. Anumite reforme tehnice s-au realizat, însă experiența a demonstrat că, pe fundalul distrugerii democrației, acestea nu sunt funcționale și nu îmbunătățesc viața oamenilor.

Succese. Semnarea Acordului de Asociere cu UE, care include Acordul de Comerț Liber. Obținerea «Regimului fără vize». Atât! Meritele guvernării din Moldova în acest context sunt minime.

Lecții. A devenit foarte clar că principalele resurse pentru dezvoltarea Moldovei le constituie democrația și oamenii. Această lecție nu a fost învățată nici de guvernare, nici de opoziție. De aceea, în perspectivă pe termen scurt, rămân pesimist.

Așteptări. Cred că UE trebuie să revină la politica «bățului și a morcovului», în care, în calitate de băț ar fi o critică deschisă a acțiunilor guvernării, iar în calitate de morcov – perspectiva reală de admitere a Moldovei în UE. În interiorul țării, aștept și doresc o restartare totală, o reînnoire a clasei politice.

Cred că Parteneriatul Estic trebuie menținut. Mai bine un program de cooperare prost decât o împotrivire și izolare bune.

Vladislav Kulminski, director executiv al Institutului de Inițiative Strategice (IPIS):

Fiecare din cele șase țări ale «Parteneriatului Estic» are propriile interese, foarte diferite. Pentru Moldova, «Parteneriatul Estic» ar fi putut deveni un salt în viitor, dar așa și nu a fost. Accentul principal al «Parteneriatului Estic» este perfecționarea sistemului de administrare publică, zona de comerț liber, securitatea energetică, regimul fără vize. A existat o deschidere foarte mare în raport cu Moldova.

Alianțele pentru integrare europeană au promis cetățenilor Moldovei – indiferent de naționalitate și limba de comunicare – edificarea unui stat care ar funcționa în baza legilor. Au promis procuratură și judecătorii care s-ar bucura de respectul și încrederea societății. Au promis un sistem economic deschis. Au promis oportunități de dezvoltare. Au promis guvernare profesionistă.

În loc de toate acestea, ei au împărțit ministerele, scoțând rentă din statul sleit de puteri, au furat miliardul, au spălat alte 25, au organizat haosul în justiție. Au transformat Moldova într-o zonă cenușie dintre Vest și Est.

Pentru Moldova, «Parteneriatul Estic» s-a dovedit a fi cea mai importantă șansă de dezvoltare și de salt calitativ în viitor, care a fost ratată, din toți anii de independență a țării. Această istorie tristă confirmă un adevăr simplu: fără un guvern responsabil, care gândește strategic și care conștientizează prioritățile țării, asistența și ajutorul extern nu va fi de folos.

Autor: Evgheni Solari

Партнерские ссылки