«Autoritățile Moldovei în mod deliberat i-au transferat pe profesorii turci intenționat direct în mâinile autorităților Turciei». Cele mai importante fragmente din decizia CEDO cu privire la dosarul profesorilor turci

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a făcut publică, la 11 iunie, o decizie cu privire la profesorii turci de la Liceul «Orizont». Autoritățile Moldovei sunt declarate vinovate de încălcarea drepturilor profesorilor la libertate și siguranță, precum și dreptul la respectarea vieții private și de familie. În decizie se subliniază ilegalitatea acțiunilor Serviciului de Informații și Securitate, precum și cele ale Biroului pentru Migrație și Azil. Decizia nu este definitivă: în decurs de trei luni, părțile pot cere ca CEDO să examineze cazul și să ia o decizie definitivă ori să transmită dosarul spre reexaminare. NM relatează cele mai importante fragmente din document și despre fapte din acest dosar care au devenit cunoscute doar după judecată.

Fapte din dosar mai puțin cunoscute

Relatând principalele date din dosar, CEDO menționează episoade foarte puțin cunoscute sau care nici nu au apărut în spațiul public. Astfel, se spune că după eșecul tentativei loviturii de stat din Turcia, din luna iulie 2016, ambasadorul Turciei în Moldova a învinuit rețeaua de licee «Orizont» de legături cu Fethullah Gülen, pe care autoritățile Turciei îl învinuiesc de încercarea de a organiza lovitura de stat: ambasadorul turc i-a învinuit pe profesorii liceului de terorism.

newsmaker.md/rom/noutati/plecati-dincolo-de-orizont-cine-sunt-cei-sapte-profesori-turci-deportati-din-moldo-39058

CEDO amintește și faptul că în luna martie 2018, directorul filialei din Chișinău a Liceului «Orizont» a fost arestat și interogat de Serviciul de Informații și Securitate al Moldovei, în legătură cu acuzațiile de susținere a organizațiilor teroriste. Anume de aceea, menționează instanța, în luna aprilie 2018, cinci profesori de la «Orizont» au depus cerere la Biroul pentru Migrație și Azil pentru a obține azil în Moldova.

«Ei au solicitat statut de refugiat în Moldova, deoarece se temeau de represalii în țara lor de origine, Turcia», se spune în explicațiile instanței despre motivele pedagogilor. De menționat că în luna iunie 2018, procuratura din Moldova i-a informat că nu au existat investigații penale în curs care să-i vizeze.

Potrivit informațiilor CEDO, în luna septembrie 2018, șapte cadre didactice din liceele «Orizont», printre care și reclamanții, au fost arestați în cadrul unei operațiuni comune desfășurate serviciile secrete moldovenești și turcești. La aeroportul din Chișinău, aceștia erau așteptați de un «avion charter special» care i-a dus «imediat» în Turcia. Familiile pedagogilor nu au știut nimic despre soarta lor timp de câteva săptămâni.

Mai devreme, NM a constatat că la 15 martie 2019, instanța din Turcia l-a condamnat pe Sarkis Airi la nouă ani privațiune de libertate, iar pe Hüseyin Bayraktar – la șase ani și jumătate. La 22 martie, directorul financiar al rețelei de licee moldo-turce «Orizont», Müjdat Çelebi – la nouă ani de închisoare. Ceilalți profesori încă își așteaptă sentința.

CEDO comunică și despre rolul deja cunoscut al Biroului pentru Migrație și Azil în dosarul profesorilor. În scurt timp după expulzare, familiile profesorilor au primit scrisori cu deciziile Biroului pentru Migrație și Azil în care erau anunțați că reclamanților le-au fost respinse cererile de azil și că li s-a interzis să intre pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă de cinci ani. În aceste scrisori se preciza că «expulzarea lor a fost comandată sub supravegherea Moldovei». Mesajul se încheia cu o remarcă precum că reclamanții au îndeplinit cerințele legale de acordare a azilului în Republica Moldova, însă au constatat totuși, «pe baza unei note secrete primite de la serviciile secrete din Moldova, că ei prezentau o amenințare la adresa securității naționale».

În lunile septembrie și octombrie 2018, reprezentantul reclamanților, care a fost împuternicit prin procură de către soțiile acestora, a contestat în instanță deciziile BMA cu privire la expulzarea clienților săi. Instanța însă a refuzat să examineze petiția acestuia, explicându-se că profesorii care, în acel moment, se aflau deja în închisorile din Turcia, nu au semnat documente care ar confirma că acest avocat le poate reprezenta interesele în instanță.

Cum Moldova a încălcat dreptul la libertate și siguranță

Instanța a considerat că autoritățile Moldovei i-au arestat ilegal pe acești profesori, apoi i-au extrădat în Turcia. În procesul de schimb de informații cu CEDO, guvernul Moldovei, porivit deciziei, a încercat să se dezvinovățească declarând că autoritățile nu au știut nimic despre «frica reclamanților de a călători în Turcia». CEDO nu a fost convins: «Instanța a menționat că în cererile de solicitare a azilului, profesorii și-au exprimat în mod explicit temerea de proceduri penale în Turcia».

Ba mai mult, în decizie se menționează că «autoritățile moldovenești nu doar că au omis să ofere reclamanților posibilitatea de a alege jurisdicția unde urmează a fi expulzați, dar în mod deliberat i-au transferat intenționat direct în mâinile autorităților turcești».

Din moment ce profesorii au fost transportați din Moldova în Turcia «cu o aeronavă închiriată în mod special în acest sens» (procedura standard de extrădare presupune expulzarea cu o rută obișnuită – NM), în opinia instanței, demonstrează că «operațiunea comună a serviciilor secrete moldovenești și turcești a fost organizată minuțios înainte de luna septembrie 2018». De asemenea, CEDO a ajuns la concluzia că operațiunea specială a fost organizată în așa o manieră încât să ia profesorii prin surprindere, astfel încât ei să nu aibă timp sau posibilitate de a se apăra.

Curtea a mai menționat ilegalitatea acțiunilor BMA: nu a înmânat reclamanților deciziile sale cu privire la refuzul de a oferi azil, dar le-a expediat, prin poștă, familiilor profesorilor deja după ce aceștia au fost scoși din țară. Conform legii. BMA era obligat să prezinte deciziile celor care au solicitat azil.

«Având în vedere circumstanțele cauzei și având în vedere probele și viteza cu care autoritățile moldovenești au acționat, CEDO a concluzionat că privarea de libertate a profesorilor de la «Orizont» nu a fost nici legală și nici necesară. Privarea de libertate în acest mod, a constituit un transfer ilegal al persoanelor de pe teritoriul Moldovei în Turcia, iar aceasta înseamnă încălcare a dreptului internațional. se subliniază în decizie.

Cum Moldova a încălcat dreptul la respectarea vieții de familie

Magistrații de la CEDO sunt convinși: profesorii turci s-au integrat în societatea moldovenească, în Moldova, soțiile și copiii lor trăiau alături de ei. Deci, expulzarea lor din Moldova a perturbat în mod relațiile lor private și de familie. Mai devreme, citând surse care cunosc familiile pedagogilor expulzați, NM a comunicat că cei mai mulți dintre aceștia au părăsit Moldova și solicită azil în statele UE.

newsmaker.md/rom/noutati/aici-nu-se-poate-trai-de-ce-moldova-a-devenit-periculoasa-pentru-cetatenii-turciei-42430

Cu toate acestea, instanța recunoaște că legislația moldovenească reglementează expulzarea și extrădarea. Cu toate acestea, profesorii turci au fost înlăturați printr-un transfer ilegal care a omis toate garanțiile legale: «O persoană supusă unei măsuri bazate pe considerente de securitate națională trebuie să dispună de un control din partea unei autorități independente și imparțiale». Profesorii Liceului «Orizont» nu au avut o asemenea posibilitate.

Ce se spune în Moldova despre decizia CEDO

Decizia CEDO se referă doar la cinci profesori care au solicitat azil în Moldova. Guvernul Moldovei a fost obligat să le plătească prejudicii morale în valoare a câte 25 de mii de euro fiecăruia. Aceste sume vor reveni următorilor profesori: Yasin Ozdil, Müjdat Çelebi, Reşat Doğan, Hassan Horozoglu și Feridun Tüfekçi.

newsmaker.md/rom/noutati/erdoganizarea-intregii-tari-ce-si-cum-invata-moldova-de-la-turcia-39294

La 11 iunie, după publicarea deciziei CEDO, întrebat de jurnaliști, care guvern va plăti prejudiciile, vicepreședintele Partidului Democrat, Pavel Filip a precizat că responsabil de hotărârile CEDO este Moldova ca stat.

«Din punctul meu de vedere, regret că s-a întâmplat așa ceva cu cetățenii turci. [...] Cu părere de rău, au fost alte instituții care au intervenit», a spus el jurnaliștilor. Rugat să specifice, despre cine anume este vorba, Filip a spus doar atât: «Dvs. știți foarte bine, care».

La întrebarea, de ce parlamentul și guvernul nu au intervenit în acest caz, Filip a menționat doar: «Cum puteam interveni, când acesta a fost un fapt împlinit?».

Menționăm că în lunile septembrie-octombrie 2018, fiind în funcția de premier, Filip a declarat că profesorii turci au fost expulzați din Moldova în conformitate cu legislația, iar explicațiile SIS în această privință i s-au părut convingătoare.

Notă: Menționăm că înainte de publicarea acestei decizii, NM i-a solicitat Olgăi Poalelungi, directorul Biroului pentru Migrație și Azil, să explice acțiunile instituției pe care o conduce în cazul profesorilor turci. Ea a refuzat să ofere detalii în timp ce instanța din Moldova examina legitimitatea deciziilor structurilor de stat în acest caz. În curând, pe site-ul NM va apărea un interviu detaliat cu Poalelungi. La solicitarea NM despre un interviu cu șeful SIS, cei din această instituție nu răspund de aproape trei luni.

Autor: Marina Supac

Партнерские ссылки