2ºC Chișinău
Miercuri 12 decembrie 2018

Avocatul Victor Munteanu: „Este o metodă de presiune, ca omul să spună ceea ce nu ar zice la libertate”

Mai mulți ani la rând, avocatul Victor Munteanu a activat în instituții europene pentru drepturile omului, inclusiv la CEDO. Într-un interviu acordat reporterului Alexandra Batanova, el a vorbit despre cum apreciază justiția din Moldova, ce-i împiedică, în opinia sa, pe judecătorii moldoveni să fie independenți. Totodată, avocatul a propus propria variantă de asigurare a unor procese de judecată obiective. 

„Se pare că acum, în Moldova, tuturor le e în cot de CEDO”

Cum s-a schimbat în ultimii ani situația din Moldova privind respectarea drepturilor omului?

Pentru o apreciere obiectivă e nevoie de date statistice. Când activam în secretariatul Curții Europene pentru Drepturile Omului (din 2005 până în 2009), reacția autorităților moldovenești la cazurile pierdute la CEDO era cu totul alta: acestea erau cu mult mai mult reflectate în presă. Astăzi, toate acestea sunt mai puțin vizibile. Atunci, credeam că dacă Moldova a pierdut o cauză conform articolului 5 al Convenției pentru drepturile omului („Dreptul la libertate și securitate personală”) impuneau autoritățile să se gândească, să analizeze acțiunile lor și să înțeleagă că oamenii sunt arestați în pofida stipulărilor Convenției. Iar acum am impresia că tuturor le este în cot de CEDO. Este o decizie ordinară, ei și? Nu există nicio responsabilitate pentru aceasta.

Actuala practică de aplicare excesivă a arestului preventiv este contrară tuturor cazurilor pierdute de Moldova la CEDO cu această ocazie. Potrivit datelor din august 2017, din 53 de cauze examinate de CEDO la acest articol, Moldova a pierdut 52. Despre aceasta a vorbit și Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei [Nils Raimonds Muižnieks]. Recent, el a fost în Moldova și a spus că la noi, măsura de pedeapsă care este considerată exclusivă este aplicată în permanență. La noi, oamenii sunt arestați și reținuți în condiții recunoscute ca fiind inumane. Eu am fost secretar al comisiei de avocați, care monitoriza modul în care Curtea de Apel consideră legală aplicarea arestului: pe parcursul a două săptămâni, CA a examinat 200 de plângeri ale avocaților, dintre care 196 au fost respinse, ceea ce înseamnă 98%.

Justiția din Moldova este sănătoasă ori bolnavă?

Faptul că Uniunea Europeană a suspendat susținerea financiară pentru reforma justiției din Moldova este un semnal foarte serios despre aceea că în acest domeniu mai este de lucru. Justiția este deosebit de pestriță. În dreptul penal, probabil, este cea mai deplorabilă situație. Eu încerc să fiu diplomat afirmând acest lucru. În dreptul civil, lucrurile mai merg cum merg, aici situația este cât de cât acceptabilă.

Mulți ani am activat în instituțiile europene pentru drepturile omului. În toți acești ani, prin mâinile mele au trecut mii de cauze diferite despre Moldova și se poate spune că am avut radiografia justiției țării. Însă aceasta a fost pe hârtie. Revenind în Moldova, am văzut ce se întâmplă în realitate.

Când ați activat în Strassbourg?

Din 2005 până în 2014. Patru ani – la CEDO, un an – la Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și alți patru ani – consilier al Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei.

„Presează nu numai condițiile de reținere, ci și arestul propriu-zis” 

Nu vă pare că în Moldova procurorii au început să dicteze justiția? Orice demers al lor, de regulă, este satisfăcut de judecător fără măcar să fie solicitate dovezi ale faptelor indicate de aceștia în demersurile lor.

Apreciind situația din Moldova, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a declarat că aici se simte părtinirea procurorilor în problema arestărilor. Sunt gata să confirm: procurorii pur și simplu copiază declarațiile lor despre prelungirea arestului și acesta nu este un caz unic. Argumentele lor adesea sunt nejustificate.

În prezent, în Moldova, organele de anchetă nu aplică torturi, ca înainte. Acum, la noi toate se întâmplă altfel, mai ales în raport cu așa-zisele „gulerașe albe”. Aceștia sunt închiși în penitenciarul nr. 13, în condiții inumane. Aceasta este o metodă de presiune, ca omul să spună ceea ce n-ar fi zis aflându-se la libertate. Este presat nu doar prin condițiile de întreținere, ci și prin arestarea propriu-zisă, care se răsfrânge asupra reputației sale, a vieții și copiilor săi. Chiar dacă el va demonstra că are dreptate și este nevinovat, pata de pe imaginea sa va rămâne. Mulți oameni vor rămâne cu bănuielile, ei nu cred în justiție.

Cu ajutorul grevelor, avocații au dorit să încerce să stopeze această practică de utilizare excesivă a arestului preventiv. În consecință, ei așa și nu am mai început greva. De ce?

Decizia despre grevă a fost adoptată unanim, la ultimul congres al avocaților, care a avut loc la 6 noiembrie 2017. S-a decis organizarea grevei dacă nu se va reuși schimbarea situației prin dialog cu autoritățile. Noi am adresat această întrebare Uniunii avocaților, propunând organizarea unei întâlniri cu reprezentanții Ministerului Justiției, Curții Supreme de Justiție, Consiliului Suprem al Magistraturii, procuraturii, Consiliului Europei și în prezența presei, toți să ia loc la masa de negocieri și să discute situația creată. La aceste discuții, eu voi reprezenta Uniunea avocaților. a participa și șeful Centrului pentru resurse juridice Vladislav Gribincea (centrul deține informații strategice). Negocierile deja au loc, noi trebuie să stabilim data întrunirii. Dacă nu vom putea găsi o soluție în acest format, există decizia principială de a anunța greva.

În ultimii doi ani, în Moldova au fost multe arestări și procese de judecată „tari”. Unii învinuiți susțin că ancheta împotriva lor a fost pornită la ordinul unei persoane – Vladimir Plahotniuc. Este vorba despre dreptul „de telefon”?

Aici e vorba de mai mulți factori. Recent, au fost făcute câteva promisiuni explicite sistemului judiciar și judecătorilor. Împotriva judecătorilor au fost deschise dosare penale. Unul dintre acestea este împotriva judecătorului sectorului Centru, pentru respingegerea ilegală a cererii procurorului privind prelungirea arestului. Curtea de Apel a respins această decizie, însă cauza penală pe numele judecătorului oricum a fost pornită, deși Comisia de la Veneția a spus clar că nu poate fi considerată ilegală decizia care poate fi atacată într-o instanță de apel, doar dacă această hotărâre nu se încadrează în limitele legale. De exemplu, dacă procurorul cere eliberarea pe cauțiune, avocatul – eliberarea sub control judiciar, iar judecătorul îl va plasa pe om în arest. Cazul scandalos împotriva judecătoarei Domnica Manole de asemenea a fost un semnal. În asemenea condiții, se include factorul autocenzurii judecătorilor.

„Moldova a rămas repetentă”

În Moldova se vorbește mult despre reforma justiției, însă autoritățile nu se grăbesc să o realizeze în deplină măsură, iar partenerii occidentali vorbesc în permanență despre aceasta. Justiția noastră este strâns legată de politică. Se va reuși desfacerea acestui nod?

În anul 2013, Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei a atras atenția, în raportul său, asupra necesității transformărilor în Moldova. Multe transformări despre care el a vorbit atunci au fost deja realizate de către autoritățile moldovenești. De exemplu, au majorat salariile judecătorilor. Atunci, ei aveau cele mai mici salarii dintre toate cele 47 de țări care fac parte din Consilikul Europei. Comisarul a mai menționat că în componența Consiliului Superior al Magistraturii intră procurorul general și ministrul justiției, această situație de asemenea a fost schimbată. Au fost îndeplinite și alte recomandări care trebuie să contribuie la independența judecătorilor și deciziile judecătorești obiective.

Cum poate fi ruptă legătura dintre justiție și politică?

Cum poate fi ruptă? În anul 2009, eu am calculat, cât a plătit Moldova pentru deciziile CEDO. Atunci, era vorba de aproximativ 9 milioane de euro. Această sumă ar fi fost suficientă pentru crearea câtorva colegii internaționale de judecători, de exemplu, la Curtea Supremă de Justiție. Colegii din trei judecători și trei asistenți. Aceștia ar fi trebuit să fie remunerați cu salarii mari: câte 15 mii de euro judecătorilor și câte 5 mii de euro asistenților. Anual, ar fi fost necesari 720 de mii de euro. Același lucru s-ar fi putut face la Curtea de Apel. Aceste colegii internaționale ale judecătorilor trebuie să aibă dreptul absolut de a recepționa spre examinare dosare care provoacă întrebări și bănuieli. Înțeleg că este o utopie pe care nimeni nu o va realiza, însă nu există o altă soluție. O asemenea practică deja există în Bosnia și Herzegovina.

Pot oare avocații angajați de deținuți să fie excluși din procesul de judecată? Din câte știu, Codul procesual penal nu prevede acest lucru, însă în unele procese de judecată din Moldova așa ceva s-a întâmplat.

Avocații nu trebuie excluși din proces, aceasta este o încălcare a dreptului la apărare. Potrivit temeiului juridic al CEDO, instanțele trebuie să respecte dreptul învinuiților de a fi reprezentați de avocații angajați. Însă există o clauză conform căreia în interesul justiției, instanța poate numi pentru învinuit alți avocați. Eu nu vreau ca această clauză să fie scoasă din context și să fie aplicată în practică. Trebuie să se înțeleagă că aceasta trebuie să fie o măsură foarte clar argumentată și că este o măsură exclusivă, ca și aplicarea arestului.

În Moldova mă uimește și faptul că adesea învinuiții sunt excluși din proces, iar într-un caz, învinuitul a fost exclus din cauza că martorul a declarat că se simte intimidat. Îmi este interesant: acest martor deconectează televizorul când îl vede acolo pe învinuit? Este o absurditate. Omul a fost lipsit de dreptul de a pune întrebări martorului.

A fost influențată imaginea Moldovei de faptul că Grigore Petrenco a primit azil politic în Germania?

Este o lovitură foarte serioasă asupra imaginii noastre. Din anul 2001 până în 2009, mulți concetățeni de-ai noștri au primit azil politic, apoi această practică a încetat. Iar acum, Grigore Petrenco a primit azil politic în Germania. Nu este cel mai bun semnal pentru reputația Moldovei.

Apreciind toate procesele care au loc în justiția moldovenească, reacțiile partenerilor internaționali privind respectarea drepturilor omului și a justiției independente, se poate oare spune că Moldova, ca stat democratic, a susținut examenul de absolvire?

Dacă e să facem o asemenea analogie, putem spune că Moldova a rămas repetentă. Eu nici măcar nu văd ca statul să încerce să învețe din propriile greșeli. Dacă mai devreme, după deciziile CEDO era vreo reacție, întrebau: poate noi nu facem ceva cum trebuie, acum așa ceva nu mai este. Un coleg de-al meu a povestit o istorie în care a fost martor. La ședința de judecată, participantul la proces s-a revoltat și i-a spus judecătorului că se va adresa la CEDO, iar judecătorul i–a arătat spre ușă și a răspuns: „Poftim, măcar și acum”.

 

Autor: Alexandra Batanova

Партнерские ссылки