-1ºC Chișinău
Duminică 16 decembrie 2018

„Businessul din Moldova nu se va dezvolta doar cu ajutorul nostru”. Interviu cu șeful BERD în Moldova

Șeful reprezentanței Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în Moldova Dmitri Gvinadze a povestit Nataliei Melnic, redactor-șef adjunct al NM, despre saltul de pe piața bancară a Moldovei, situația privind reparația drumurilor moldovenești, precum și despre când vor veni investițiile în Moldova și se vor dezvolta afacerile.

Împreună, pas cu pas, încercăm să curățăm sectorul bancar”

Tradițional, facem totalurile anului. A avut loc saltul pe care îl doreați la începutul anului 2017?

Da. În primul rând, 2017 este anul celor mai mari investiții ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare de când Moldova este membru al BERD. Noi am semnat deja 10 proiecte și, posibil, îl vom semna și pe cel de-al 11-lea, în valoare totală de 130 milioane de euro. În total, portofoliul activ al proiectelor pentru Moldova constituie aproape o jumătate de miliard de euro. Noi continuăm să fim cei mai mari investitori ai Moldovei.

În al doilea rând, dacă vorbim despre salt, ne referim la venirea Banca Transilvania din România. Din punct de vedere calendaristic, acest lucru se va întîmpla la mijlocul lunii ianuarie, însă pregătirea și toate înțelegerile au fost finalizate deja în acest an. Acest lucru se încadrează pe deplin în unul dintre obiectivele strategice ale BERD – reformarea și transformarea sectorului bancar, obținerea transparenței acționarilor băncilor și a administrării acestora. Iar reforma sectorului bancar constituie osia programului BERD în jurul căreia se află toate celelalte priorități. În acest context, venirea investitorului strategic este importantă atât pentru bancă, deoarece astfel va avea loc modernizarea ei, cât și pentru întregul sector bancar.

Îmi amintesc că sub privirile mele a avut loc transformarea sectorului bancar al Georgiei. Când o bancă a făcut un salt înainte – în cazul nostru, a fost mai întâi Bank of Georgia, acțiunile căreia au început să fie cotate la Bursa din Londra, iar ulterior și TBC Bank (ambele constituie mai mult de o jumătate din sectorul bancar al Georgiei), a apărut concurența care, în scurt timp, a reabilitat și a modernizat sectorul bancar al Georgiei. Același lucru îl constat în Moldova. Am discutat cu bancherii din alte bănci. Și ei înțeleg perfect că se deschide o nouă pagină în cronica sectorului bancar al țării.

Încă un salt îl constituie activitatea echipei Băncii Naționale care a schimbat aproape în totalitate câmpul juridic în sfera bancară. Legislația îmbunătățită corespunde standardelor. Moldova a adoptat legislația europeană în acest domeniu. Din punct de vedere tehnic, totul este clar, însă este foarte dificil să explici totul cetățenilor simpli. Împreună, pas cu pas, încercăm să curățăm sectorul bancar. Primul pas este Victoriabank. Vom continua să colaborăm cu investitorii, ca aceștia să vină în Moldova. Aceștia pot fi investitori strategici și financiari, cu investiții de lungă durată.

Eu sper că aceste salturi nu se vor opri aici și că vom putea spune despre 2018 că s-a produs normalizarea sectorului bancar în Moldova.

Adică acum se poate vorbi cu siguranță despre cumpărarea de către banca românească a unei treimi din acțiunile Victoriabank ca despre un fapt împlinit?

Un fapt împlinit încă nu există, însă avem deja înețelegerile, iar afacerea se va încheia din punct de vedere al procedurilor la 16 ianuarie, la Bursa de Valori. Aici, este vorba despre procedurile pe care trebuie să le parcurgem.

Nu vă deranjează dificultățile ce țin de procurarea acțiunilor, scrisorile lui Veaceslav Platon prin care el încearcă să convingă banca românească să se abțină de la achiziție?

În primul rând, BERD nu participă la această tranzacție. Noi suntem acționari ai băncii, deținem 27,5 la sută din acțiuni. Aceasta este o tranzacție dintre cumpărător și vânzător. Cred că ei au studiat toate aspectele juridice, toate riscurile financiare. Desigur, BERD a examinat minuțios această problemă. Și tranzacția a fost aprobată, semnată și va fi finalizată în ianuarie.

În ce privește ceea despre ce se scrie și se vorbește. Eu sunt în Moldova de doi ani și am înțeles că fiecare se consideră bancher, toți vorbesc despre bănci. Înțeleg de ce se întâmplă acest lucru. Cele întâmplate acum doi ani au lăsat o cicatrice psihologică profundă. Sper că persoanele vinovate de această fraudă bancară vor fi pedepsite. Privesc spre viitor cu optimism.

Cu atât mai mult că FMI a decis acordarea următoarei tranșe în cadrul programului pentru Moldova. Specialiștii au apreciat activitatea desfășurată pentru reformarea sectorului bancar, noi colaborăm cu ei; ei ne ajută să creăm condiții, noi căutăm investitori pentru bănci.

În opinia dvs., care sunt șansele că investitorul va intra în Moldova Agroindbank?

N-aș vrea să speculez pe această temă. Este o informație sensibilă pentru piață. Nu voi intra în amănunte. Pot doar să zic că noi continuăm să lucrăm pentru ameliorarea sectorului bancar. Despre cine și când va veni vom anunța la timpul cuvenit.

Credeți că sunt ideale condițiile pentru venirea investitorilor?

Banca Transilvania este o bancă foarte mare. Dacă ea a decis să intre pe piața bancară a Moldovei, înseamnă că nu o face așa, pur și simplu, aceasta este o decizie de afaceri.

Una e să semnezi, alta – să realizezi”

O altă prioritate a programului nostru este energetica. Săptămâna trecută, dvs. ați semnat un acord privind alocarea a 80 de milioane de euro în formă de credit pentru construcția liniilor electrice de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău. Însă în energetică poate apărea o situație ambiguă. Experții vorbesc despre riscuri majore. De exemplu, chiar dacă va fi construită interconectarea, nu există siguranța că Moldova o va putea utiliza în deplină măsură. Aceeași Centrală electrică raională moldovenească de stat va dicta prețurile la energia electrică și țara va fi nevoită să cumpere de la aceasta energie electrică, întrucât așa prevede legislația – încheierea contractului cu cei care vor propune cel mai mic preț de achiziție.

Imaginați-vă că vă aflați pe ramul unui copac înalt și vă rugați, acolo, să nu se rupă. În același timp, nu permiteți pregătirea unor perne ca să nu cădeți pe asfaltul tare. Aceasta este esența securității energetice. Trebuie să aveți câteva opțiuni de distribuție, iar mai târziu, pe durata „piesei”, veți decide cum le veți folosi în intresele statului. Pentru aceasta există conducerea politică a țării, ca să decidă ce și cum să facă din punct de vedere geopolitic și geoeconomic. A ghici astăzi ce și cum va fi, cum va arăta conjunctura regională a gazelor, petrolului, cum va fi geopolitica – este foarte dificil. Însă piețele și concurența trebuie să existe. Aceasta este chestiunea ce ține de diversificare.

În același timp, trebuie să se înțeleagă că una e să semnezi, alta – să realizezi.

În strategia noastră securitatea energetică se află pe primul loc. Proiectul pe care l-am semnat recent – Isaccea-Vulcănești-Chișinău – este cel mai mare care a fost semnat vreodată în sectorul energetic. El include dezvoltarea infrastructurii și reformele din acest sector. De asemenea, el conține componenta de grant – 40 de milioane de euro acordați de Comisia Europeană. Este cel mai mare grant pe care Comisia Europeană l-a acordat vreodată Moldovei. Și acest lucru înseamnă pentru Comisia Europeană măsura priorităților respectivului proiect.

Ținând cont de ce s-a întâmplat cu contractele drumurilor, pentru BERD, problema privind realizarea proiectelor este cea mai actuală. Aici e vorba de problema administrării și evaluării proiectelor? De ce totuși a fost nevoie de rezilierea contractelor pentru reparația drumurilor? Sau acesta a fost un concurs de împrejurări?

În contextul colaborării cu BERD, într-adevăr, cea mai mare problemă a Moldovei o constituie mijloacele neutilizate. Portofoliul general al proiectelor pe hârtie este de 500 de milioane de euro, dar au fost valorificate doar aproximativ 150 de milioane de euro. Această diferență apare, în mare parte, din cauza proiectelor din domeniul drumurilor.

Majoritatea contractelor au fost încheiate în perioada 2014-2015. Vă amintiți, ce s-a întâmplat atunci: criza bancară, devalorizarea valutei naționale, schimbarea guvernului. Toate acestea au influențat. La o anumită etapă, realizarea lor a frânat din cauza cineticii politice. Actualmente, comunicăm cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, deoarece acesta lucrează direct cu antreprenorii contractanți, ca să deblocheze proiectele.

În ce privește controlul și administrarea, regulile de achiziție ale BERD sunt aceleași peste tot. Aproape în toate țările. Undeva ele se realizeză mai bine, undeva mai rău. Este vorba de noroc. De exemplu, nu s-a reușit găsirea unui antreprenor contractant bun. Însă principala componentă a succesului este capacitatea de a administra implementarea lui. Unele și aceleași reguli de achiziție pot fi utilizate foate bine, dar totodată și foarte rău. De asemenea, poate fi găsit un antreprenor contractant adecvat, însă el nu va putea face nimic din cauza turbulenței politice din țară. Mi se pare că în cazul vostru, proiectele drumurilor au devenit captive a tot ce s-a întâmplat în țară în anii 2015-2016.

Ce se va întâmpla cu proiectele de infrastructură din Chișinău? Veți continua să finanțați cea de-a doua parte a proiectului „Drumuri orășenești”? Ținând cont de conducerea interimară a primăriei, cum se desfășoară colaborarea?

Noi avem o colaborare normală, obișnuită cu Silvia Radu. Lucrăm în câteva proiecte, inclusiv în cel privind prelucrarea deșeurilor. În ce privește drumurile municipale, acum nu pot să vă zic nimic. Îl vom examina anul viitor.

Povestiți-ne mai multe despre proiectul privind prelucrarea deșeurilor.

În cazul acestuia, va fi o abordare complexă: închiderea poligonului din Bubuieci, procurarea mașinilor de transportare a gunoiului. Poligonul pe care va fi dus gunoiul trebuie să corespundă întru totul standardelor europene. Aici nu vor fi niciun fel de favoruri. Noi ne dorim ca noua gunoiște să aibă o importanță regională – și pentru Chișinău, și pentru localitățile din apropiere. Cred că în prima jumătate a anului viitor noi vom reuși să obținem un anumit consens.

Moldova nu ne îmbogățește, afirm acest lucru cu certitudine”

Să trecem de la proiecte la indicatori macroeconomici și prognoze. Prognozele organizațiilor financiare internaționale referitoare la PIB se îmbunătățesc de fiecare dată. Pe ce se bazează presupunerile privind creșterea economiei moldovenești?

Pe consum. Cu regret, cota investițiilor nu este suficient de mare. De aceea în cadrul strategiei noastre, ne străduim la maximum să atragem investiții, inclusiv investiții străine directe în zonele economice libere și nu numai. În ansamblu, dinamica zonelor economice libere este bună – marile companii internaționale își extind activitatea, deschid noi fabrici. Este un lucru foarte bun pentru creșterea exporturilor care contribuie la consolidarea valutei naționale.

Desigur, ne-am dori o creștere mult mai intensivă. În acest an, PIB-ul pe cap de locuitor constituie 2200-2300 de dolari, în timp ce în România acest indicator este de aproximativ 10 mii de dolari. Noi dorim să majorăm ritmurile creșterii economice. Acest lucru poate fi realizat doar din contul investițiilor. Și aici noi iarăși revenim la sectorul bancar. BERD lucrează atât direct cu businessul – creditează și ajută, cât și prin intermediul băncilor. În țările cu piețe mari noi suntem capabili să utilizăm în deplină măsură prima cale. În Moldova, 97% le constituie întreprinderile mici și mijlocii, cu care este mai rațional să lucrăm prin intermediul băncilor.

Astăzi, noi lucrăm cu două bănci: ProCredit Bank și Societe Generale Mobiasbanca. Prin ele, noi putem plasa produsele noastre financiare care, adesea, merg în comun cu granturile din Uniunea Europeană. Aceste două bănci însumează aproximativ 20 la sută din toate activele sectorului. În același timp, Moldova Agroindbank și Victoriabank se află acum sub supravegherea specială a Băncii Naționale, iar în Moldindconbank este administrarea specială a regulatoriului. Aceste trei mari bănci din Moldova reprezintă aproximativ două treimi din activele generale din sectorul bancar. Noi avem nevoie ca în aceste bănci să vină investitorii, pentru că atunci, prin intermediul lor, va fi posibilă punerea în circuit a banilor care vor fi direcționați în sectorul privat.

Atunci când credităm bănci, noi lucrăm în paralel cu UE, care acordă multe granturi pentru utilizatorii de mijloace ale BERD. Iată un exemplu. Acum câteva zile, am semnat un proiect cu Mobiasbanca în valoare totală de 20 de milioane de euro – DCFTA Facility. BERD alocă băncii mijloace, aceasta le alocă companiilor, de exemplu, pentru achiziționarea utilajului, pentru majorarea exportului unor anumite produse în Uniunea Europeană. După procurarea utilajului, se organizează un audit și dacă totul este real, veți primi 15% în formă de grant. Necesitățile unui astfel de tip de împrumut există în Moldova.

Repet încă o dată, pentru a majora ritmurile de creștere, e nevoie de investiții. Doar consumul este insuficient. 3-4% – acesta este ritmul de creștere în regiune. Moldova are nevoie foarte mare de creștre rapidă, pentru a-i ajunge pe vecini la capitolul volumul PIB pe cap de locuitor. Unica posibilitate de venire a investițiilor este punerea în acțiune a sectorului bancar.

Nu e atât de simplă situația sectorului bancar. Exportatorii se plâng de taxe și gajuri mari și nu iau credite. Bancherii se plâng de riscuri înalte și calitate proastă a planurilor de afaceri. Unde-i adevărul?

Este o întrebare dificilă, sunt de acord. În creditare, sunt importante și oferta, și cererea de împrumuturi. Dacă ești în situație depresivă, de recesiune, atunci nu există necesitatea de împrumuturi. De aceea băncile sunt pline de lichidități. Ce să faci ca cererea să crească? Trebuie îmbunătățită încrederea, iar pentru aceasta e nevoie de reforme, de o bună administrare de stat, rating de creditare înalt. Actualul rating de creditare al Moldovei este de nivelul B (el semnifică costul înalt al mijloacelor de împrumut). Pentru a micșora costul banilor în țară, trebuie majorat ratingul de creditare. Pentru a majora ratingul de creditare, trebuie micșorate riscurile politicii interne și cele geopolitice, e nevoie de realizarea reformelor structurale și de consolidarea stabilității sectorului bancar... Toate se întrepătrund. După ce se îndeplinesc toate acestea, crește încrederea, necesitatea de credite și se îmbunătățește oferta de împrumuturi, deoarece băncile încep să aibă acces la resurse creditare mai ieftine și pe perioade mai lungi.

Și când vom reuși să atingem un nivel normal? Peste 5-10 ani?

Această întrebare nu trebuie să mi-o adresați mie. Noi putem doar să ajutăm. Eu privesc țara cu optimism. Însă acest lucru depinde de voi. Voi trebuie să decideți pentru voi. De exemplu, întrebarea referitoare la resursele scumpe și pe durată scurtă nu poate fi soluționată simplu, prin rotirea unei manivele. Este vorba despre nivelul de dezvoltare a statului și structura riscurilor, îmbinarea lor.

Deci, veți continua să finanțați Moldova, în pofida problemelor ce țin de valorificarea mijloacelor și problemelor interne. La ce vă trebuie aceasta? Așteptați vreun efect?

Moldova nu ne îmbogățește, vă spun aceasta cu toată certitudinea.

Atunci de ce?

Moldova trebuie să fie stabilă și dinamică, pentru ca moldovenii să trăiască mai bine.

Ei bine, dar la ce-i trebuie aceasta BERD-ului?

Mandatul nostru este următorul – susținerea unei țări concrete. Banca a fost înființată în anul 1991, după încheierea „războiului rece”, pentru a fi construită o nouă economie în Europa Centrală și de Est. Noi investim în proiecte care contribuie la trecerea acestor țări la o economie de piață deschisă, precum și la dezvoltarea activității private și de antreprenoriat.

Sperăm că ritmul de valorificare a mijloacelor va crește. În anul viitor, accentul se va pune pe sectorul real și cel financiar. Cu cât mai mult vom susține sectorul privat din Moldova, cu atât va fi mai bine țării. Noi putem face acest lucru, avem experiență de muncă în economiile de tranziție.

Acum se creează impresia că dvs. finanțați proiecte unde într-un fel sau altul este „implicat” statul.

Eu n-aș afirma cest lucru. Noi avem în acest an 70% din proiecte în sectorul privat. Masa monetară de aici este mai mică. Iar proiectele de infrastructură – drumurile și energetica – sunt scumpe.

În anul viitor, dacă vom deschide cortina în sectorul financiar, vom depăși sectorul de stat și după volum.

Sectorul privat din Moldova trebuie acum stimulat cumva, ca el să înceapă să se dezvolte. Indicele activității de afaceri este foarte scăzut.

Implicarea BERD este insuficientă pentru ca businessul să înceapă să se dezvolte.

Cine trebuie se implice?

Toți împreună.

Autor: Natalia Melnic

Партнерские ссылки