3ºC Chișinău
Miercuri 12 decembrie 2018

Cadrele la mâna democraților. Ce se află în spatele ultimelor restructurări în conducerea instituțiilor statului

La sfârșitul săptămânii trecute, guvernarea a operat câteva schimbări importante de cadre. Toți cei nou-numiți sunt cadre loiale democraților. Experții consideră că astfel, Partidul Democrat „și-a adjudecat teritoriul” în cazul oricărei configurații după alegerile parlamentare. De asemenea, în opinia lor, noile numiri înseamnă că și mai departe se poate să nu se mai lupte cu monopolurile și să nu mai fie restituit miliardul.

La ultima ședință a parlamentului, din 30 noiembrie, deputații au aprobat demisii importante și au operat câteva numiri.

Astfel, la Banca Națională, a apărut un nou guvernator, acesta fiind ministrul finanțelor Octavian Armașu. Cu o săptămână până la aceasta, ex-guvernatorul BNM Sergiu Cioclea și-a declarat demisia „din motive personale”.

newsmaker.md/rom/noutati/de-ce-a-plecat-cioclea-ce-spun-politicienii-bancherii-si-expertii-despre-demisia-g-40212

Prezentând în parlament candidatura lui Armașu, speakerul Andrian Candu a spus că acesta „a fost un partener de încredere al domnului Cioclea, inclusiv în activitatea cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și alți parteneri”. Potrivit afirmațiilor lui Candu, partenerii externi ai Moldovei îl cunosc foarte bine pe Armașu și au încredere în el.

Reamintim că, la propunerea Partidului Democrat, Armașu a condus Ministerul Finanțelor începând cu anul 2016. Din 2004 până în 2016, a fost director financiar al Südzucker Moldova.

În aceeași zi, la 30 noiembrie, în funcția de șef al Consiliului Concurenței a fost numit deputatul democrat, ex-ministrul dezvoltării regionale și al construcțiilor, Marcel Răducan. Speakerul Candu a reușit deja să-l prezinte pe noul președinte colectivului Consiliului Concurenței și i-a dorit „să dezvolte și în continuare mediul concurențial în Moldova”.

De menționat că Răducan face parte din biroul permanent al PDM și, conform Legii „Despre concurență”, el este obligat să părăsească rândurile partidului în decurs de 30 de zile, întrucât funcția de șef al Consiliului Concurenței este incompatibilă cu cea de partid.

Răducan fost numit în noua funcție după demisia Vioricăi Cărare. Adjuncții acesteia – Mihai Ciubotaru și Ion Maxim – și-au păstrat posturile.

Iar în calitate de noi membri ai plenului Consiliului Concurenței (organul de conducere al consiliului) au devenit secretarul general al parlamentului Ala Popescu și directorul general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor Viorel Moșneaga. De menționat că în această funcție, Moșneaga a activat doar un an și jumătate, iar mai devreme, a condus Agenția Achiziții Publice.

Parlamentul a anunțat deja concurs pentru funcția de director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor.

Anterior, Ziarul de Gardă a scris că Moșneaga și-a părăsit postul de la Agenția Achiziții Publice în scurt timp după ce, în ianuarie 2016, Centrul de Investigații Jurnalistice a publicat o investigație despre Compania Aldos Grup, care aparține familiei acestuia, a câștigat, în doar doi ani, licitații în valoare de 1,6 milioane de euro. Atunci, Centrul Național Anticorupție a început să-l verifice pe Moșneaga, însă anchetatorii nu au putut demonstra că el a influențat în vreun fel semnarea contractelor dintre compania surorii sale și structurile de stat și dosarul penal nu a fost intentat.

Menționăm că la mijlocul anului 2016, Ala Popescu a fost numită membră a Curții de Conturi, însă în scurt timp, și-a dat demisia din cauza unei greșeli comise în momentul numirii sale (nu aveau dreptul s-o numească la CC, întrucât ea atinsese vârsta de pensionare). De asemenea, se știe că Popescu este rudă apropiată a vicepreședintelui Partidului Democrat, Marian Lupu.

Și la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) se așteaptă reorganizări. Deputații au aprobat demisia a doi directori ANRE, numiți încă în anul 2013 – Ghenadie Pârțu și Iurie Onică. Ambii au declarat că demisionează din motive personale. Până la numirea la ANRE, Pârțu a lucrat mai mulți ani la întreprinderea de stat Moldtelecom. O sursă a NM, care cunoaște situația, nu exclude că „acesta va fi readus acolo, în funcția de conducere”. Onică, până a activa la ANRE, a fost manager la compania Elita 5-Altepi.

Parlamentul a anunțat concurs și pentru funcția de directori ai ANRE. CV-urile și actele care confirmă calificarea candidaților vor fi recepționate până la 3 ianuarie 2019.

Victor Parlicov, expert în energetică, fostul șef al ANRE, este sigur că schimbarea directorilor din cadrul agenției nu este întâmplătoare. „Sectorul energetic este prea important pentru guvernare. Probabil, acești doi directori oferă mai puțină încredere și de aceea s-a decis schimbarea lor în ajunul alegerilor”, a exlicat Parlicov pentru NM. Potrivit afirmațiilor sale, formatul numirii, în acest caz, nu are niciun rol deosebit, deoarece concursul anterior pentru funcția de director general al ANRE, când a fost ales Tudor Copaci, a demonstrat că și atunci când se organizează concurs, alegerea se face în favoarea persoanei potrivite.

În opinia expertului economic Veaceslav Ioniță, practic, toate numirile sunt decizii politice. „Legea permite acest lucru, însă este clar că toți cei noi nu sunt experți în domeniile în care au fost numiți să conducă”, a spus Ioniță. În opinia sa, ar fi fost mai bine dacă în instituțiile regulatorii autoritățile ar fi numit reprezentanți ai opoziției sau măcar din alte partide, mult mai loiale guvernării. „Trebuie să fie un sistem de control și echilibru, atunci, orice guvernare va lucra mai eficient”, a precizat expertul.

El a mai spus că democrații, de fapt, ca și orice guvernare, au un anumit număr de persoane de încredere, care sunt mutați dintr-o funcție în alta. „Amintiți-vă de actualul adjunct al bașcanului, Vadim Ciobanu, care a lucrat și la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, și la Ministerul Economiei. Ori secretarul de stat al Ministerului Economiei, Vitalie Iurcu, care, anterior, a fost și șef al ANRE, și șef la Moldtelecom. Sau directorul SIS, Vasile Botnari, care a schimbat, înainte de aceasta, două ministere ș.a. Toate acestea demonstrează și deficitul de cadre în PDM, și lipsa dorinței profesioniștilor de a se lega cu actuala guvernare”, consideră Ioniță. El a adăugat că, de fapt, deficitul de cadre se resimte acut în toată Moldova, nu doar la democrați.

Politologul și expertul economic Victor Ciobanu a spus pentru NM că în prezent, democrații numesc „persoane loiale lor până în măduva oaselor, pentru a-și adjudeca aceste locuri în cazul oricărei configurații după alegerile parlamentare”. De asemenea, în opinia sa, acest lucru se face pentru a nu schimba nimic cardinal în activitatea instituțiilor, mai ales a celor regulatorii. „Dacă Răducan a fost numit șef al Consiliului Concurenței, îneamnă că și mai departe nimeni în Moldova nu se va ocupa de monopoluri și de conspirații. Cel mult – vor schimba denumirea instituției. Același lucru îl pot spune despre Armașu: nu se va clarifica nimic cu miliardul”, a subliniat Ciobanu.

Expertul a menționat că încă anul trecut, democrații au început pregătirea de „posesiune” a puterii: nu doar cu ajutorul modificării sistemului electoral în cel mixt, dar și cu ajutorul reformei autorității publice locale”. Mai ales când a fost introdusă în ministere funcția de secretar de stat, aceștia rămânând la locurile lor în caz de schimbare a guvernului. „Acum, chiar dacă democrații vor forma, după alegeri, un guvern de coaliție sau vor fi în minoritate, ei vor controla guvernul anume prin intermediul secretarilor de stat, funcții care sunt considerate absolut tehnocrate. Și nu vor putea fi găsite cusururi”, a precizat Ciobanu. El mai consideră că nu contează absolut deloc numele viitorului ministru al finanțelor în guvernul „dirijat manual, care primește indicații în zilele de marți (în această zi, au loc ședințele săptămânale ale conducerii Partidului Democrat. – NM)”.

Autor: Natalia Melnic

Партнерские ссылки