Ce riscă Moldova dacă va anula cetățenia prin investiții? Studiu NM

Noua guvernare intenționează să anuleze programul de obținere a cetățeniei Moldovei prin investiții. Săptămâna trecută, parlamentul a adoptat în prima lectură un proiect de lege care prevede acest lucru. Autorii proiectului consideră că programul presupune riscuri prea mari pentru securitatea țării, inclusiv posibilitatea spălării miliardului furat. NM a decis să afle ce riscă Moldova în cazul anulării programului care a început deja să funcționeze.

De ce deputații au decis să anuleze programul?

Deputații blocului ACUM, care au inițiat anularea cetățeniei prin investiții, au explicat inițiativa lor prin faptul că dacă acest program va continua, ar putea avea consecințe dezastruoase pentru securitatea Moldovei și cetățenii săi, pentru că de el ar putea beneficia străinii cu un trecut dubios.

La fel, deputații sunt îngrijorați de faptul că prin acest program, persoanele implicate în furtul miliardului ar putea să spele banii furați, cumpărând, prin intermediul srăinilor, valori mobiliare de stat ale Republicii Moldova. Autorii proiectului de lege sunt nemulțumiți de faptul că numele străinilor care au obținut deja cetățenia prin investiții nu sunt dezvăluite public, de aceea nu există posibilitatea de a ne convinge că aceștia nu sunt implicați în infracțiuni.

Ce se va întâmpla cu cetățenia deja obținută și cu cererile depuse?

Acest lucru deocamdată este neclar. Sergiu Litvinenco, deputat al Partidului «Acțiune și Solidaritate» (PAS), a comunicat pentru NM că deputații vor examina această chestiune în timpul celei de-a doua lecturi a proiectului de lege. «În ce-i privește pe cei doi cetățeni care au obținut deja cetățenia, nu cred că trebuie să le luăm pașapoartele. Probabil, merită să le verificăm încă o dată și, dacă nu sunt probleme, am putea să le lăsăm», a menționat Litvinenco.

Cum funcționează programul?

Programul de dobândire a cetățeniei prin investiții, inițiat de democrați, prevede că o persoană străină poate obține cetățenia Moldovei dacă va transfera cel puțin 100 de mii de euro în Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă sau minimum 250 de mii de euro în unul dintre domeniile de dezvoltare strategică ale Republicii Moldova. Autoritățile sperau că în primii cinci ani de funcționare a programului, vor atrage 1,3 miliarde de euro.

Autoritățile au încredințat sarcina de a promova acest program consorțiumului de companii Investement Company (MIC) (EAU) și Henley & Partners (oficiul principal se află pe insula Jersey). Iulia Petuhov, directorul programului de dobândire a cetățeniei prin investiții, a menționat pentru NM că acest consorțium trebuia să elaboreze strategia de implementare a programului, să-l lanseze și să-l promoveze. Pentru aceasta, consorțiumul va obține un comision de 25 de mii de euro pentru fiecare pașaport.

De asemenea, în Moldova, sunt nouă agenți acreditați – ei coordonează direct dosarele clienților și atrag noi investitori. Pentru fiecare client, ei primesc un comision în valoare de 10 mii de euro.

Toate comisioanele sunt plătite de către investitor. În final, valoarea totală a pașaportului constituie cel puțin 145 de mii de euro: în afară de cele 100 de mii plătite statului și comisionul de 35 de mii de euro pentru consorțium, reclamantul trebuie să plătească încă 11 mii de euro pentru depunerea cererii și «auditul» acesteia, precum și 300 de euro pentru eliberarea pașaportului.

În total, din momentul lansării programului, au fost recepționate 34 de cereri, dintre care două au fost deja acceptate, adică doi străini au obținut deja cetățenia Republicii Moldova, cu bani. Cine sunt ei, nu se știe, deoarece programul presupune păstrarea anonimatului. Mai devreme, Iulia Petuhov afirma că una dintre aceste persoane are afaceri în IT în Moldova.

Care sunt eventualele riscuri ale închiderii programului?

Potrivit afirmațiilor lui Petuhov, în contractul dintre guvern și consorțiumul MIC și Henley & Partners sunt prevăzute sancțiuni în cazul anulării programului, însă ea nu știe despre ce fel de sancțiuni este vorba, deoarece secretariatul programului nu are acces la contract.

Solicitați de NM să comenteze aceste sancțiuni, cei din serviciul de presă al guvernului au spus că nu pot răspunde operativ la această întrebare, însă au promis că în concluzia guvernului la proiectul de lege vor fi enumerate, în detalii, toate riscurile posibile ale închiderii programului.

În opinia Iuliei Petuhov, în afară de diferite riscuri, închiderea programului mai presupune și pierderi de reputație pentru Moldova, ținând cont de cât de activ a fost promovat programul la nivel internațional în ultimele șapte luni.

Alexandru Țurcan, partener executiv al biroului de avocați Turcan Cazac (agent acreditat al programului), a spus pentru NM că în cazul anulării programului, ei vor cere statului recomensarea mijloacelor investite. Potrivit lui, toți agenții au achitat în avans taxa pentru licență, în sumă de 15 mii de euro anual. «Cerințele sunt foarte dure, nicăieri nu se plătește atât de mult pentru licență. În afară de licență, a mai fost nevoie de un soft care costă 5-8 mii de euro și de o asigurare a răspunderii profesionale în valoare de 500 de mii de euro, care, la fel, costă 5-8 mii de euro», a spus Țurcan.

La fel, potrivit lui, agenții acreditați plătesc câteva mii de euro anual cotizații de membru în organizațiile profesionale de cetățenie prin investiții, la fel, au cheltuieli pentru promovarea programului. Vorbind despre componența de business a procesului, Țurcan a spus că în Malta, de exemplu, marile companii juridice servesc, în cadrul unui astfel de program, aproape 100 de clienți anual. «Noi nu ne-am gândit că programul moldovenesc va fi atât de popular, noi speram la 10-30 de clienți pe an», a spus juristul.

De asemenea, el a menționat că dacă programul va fi anulat, Moldova ar putea pierde încrederea potențialilor solicitanți de cetățenie prin investiții. «Dacă se va decide reluarea programului, el nu se va mai bucura de încredere. Majoritatea agenților acreditați lucrează cu multe țări ale lumii. Când un client se adresează către aceștia, ei zic, formal – este Moldova, Martinica, Grenada. Păi iată, Moldova nici nu va fi propusă», a explicat Țurcan, menționând că în lume, există cerere pentru cea de-a doua cetățenie și, în orice caz, ea va fi cumpărată, dar deja în altă țară.

Solicitați de NM, cei din consorțiumul MIC și Henley & Partners nu au oferit niciun răspuns până la momentul publicării acestui articol.

Cine, de fapt, are nevoie de pașaportul moldovenesc?

Alexandru Țurcan a spus că, în general, de cetățenia Moldovei se interesează reprezentanți ai țărilor din Asia și CSI. «Eu am clienți din SUA, Africa de Nord. Însă grupul țintă este din Asia (China, India, Pakistan, EAU) și CSI, în special din Rusia și Azerbaidjan», a spus Țurcan.

Potrivit lui, aceștia sunt fie oameni de afaceri, fie reprezentanți ai profesiilor bine plătite, de exemplu, medici sau juriști, care doresc să călătorească. «De exemplu, un medic din Maroc. Până în Europa, are 30 km, [însă are nevoie de viză]», a precizat juristul.

Totodată, programul prevede interzicerea participării la el a cetățenilor din unele țări, cum ar fi Coreea de Nord, Iran sau Cuba.

Comentând faptul că numele celor care au obținut cetățenia prin investiții nu sunt făcute publice, Țurcan a spus că în practica mondială nu există o abordare unică a acestui subiect. «La noi, de obicei, numele celor care au obținut cetățenia pe cale obișnuită erau publicate în «Monitorul Oicial». În Cipru, nici nu există o asemenea practică, iar în Malta, o dată pe an, sunt publicate, într-o listă unică, numele celor care au obținut cetățenia pe orice cale, inclusiv prin investiții sau ca soț ori soție ș.a. Undeva, numele sunt codificate», a spus Țurcan.

În opinia sa, în această parte, legea poate fi modificată, adică să fie exclusă secretizarea numelor. «Însă atunci, programul va deveni mai puțin atractiv, deși sunt persoane pentru care acest lucru nu este atât de important. Altă problemă e că numele va fi publicat post-factum, când persoana a obținut deja cetățenia. Și e prea puțin probabil că cineva va putea, cu ușurință, să-l caute prin Google. Softul pe care noi îl cumpărăm oferă o asemenea posibilitate în timpul verificării persoanei – e vorba de baze de date consolidate și de liste autorizate. Acest lucru ne permite să verificăm, de exemplu, dacă potențialul beneficiar nu are probleme undeva prin Nepal. Și e prea puțin probabil că această informație va putea fi găsită în acces liber», a mai precizat juristul.

Autor: Nicolai Paholinitchi

Партнерские ссылки