Sâmbătă 16 decembrie 2017
$ 17.2229 20.372

„Chiar și copiii din grădinițe știu că limba noastră este română“. Cum autorii proiectului de lege i-au convins pe deputați să schimbe denumirea limbii de stat?

Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a Parlamentului a avizat pozitiv proiectul de lege pentru modificarea în Constituție a denumirii limbii de stat din moldovenească în română. Decizia a fost adoptată după dezbateri aprinse: unul dintre autorii proiectului de lege, liberal-democratul Maria Ciobanu (în imagine) a îndemnat la „restabilirea adevărului istoric“, iar liberalul Lilian Carp chiar a promis că va pleca din politică dacă proiectul de lege va fi susținut de către socialiști. Cu toate acestea, potrivit datelor NM, pentru a legifera statutul limbii române ca limbă de stat, autorilor inițiativei nu le vor ajunge voturi în parlament.

Proiectul modificărilor din Constituție a fost discutat la ședința din 15 noiembrie a comisiei parlamentare de profil. Proiectul a fost prezentat de unul dintre autorii acestuia, deputatul din partea Partidului Liberal-Democrat Maria Ciobanu. Ea a declarat că acest proiect nu este la fel ca multe altele, deoarece „oamenii l-au așteptat foarte mulți ani“. Încă un argument adus de Ciobanu în favoarea schimbării denumirii limbii de stat a fost următorul: la ședința comisiei ea a venit cu manualul de limba română, explicând că chiar și „micuții de la grădinițe știu că limba noastră este română“.

„Trebuie să restabilim adevărul istoric“, a subliniat Ciobanu. Ea a adăugat că este inadmisibilă votarea acestei chestiuni reieșind din interese politice și doar pentru că unii politicieni doresc ca la alegeri să obțină mai multe voturi.

De asemenea, Ciobanu a lăsat să se înțeleagă că deputații nu trebuie să neglijeze decizia Curții Constituționale (CC), care a avizat pozitiv proiectul privind modificarea denumirii limbii de stat în Constituție. În afară de aceasta, a subliniat ea, despre faptul că în Moldova se vorbește în limba română „au vorbit și mulți lingviști cu renume: Nicolae Corlăteanu, Silviu Verejan, Anatol Ciobanu, Ion Ungureanu ș.a.“.

La rândul său, președintele comisiei Vladimir Hotineanu, încercând să-i convingă pe deputați să susțină proiectul de lege, a făcut referire la savanții ruși. El a spus că și academicianul rus Dmitrii Lihaciov „a numit limba noastră română“. Ba mai mult, Hotineanu a subliniat că și profesorul rus Serghei Capița a declarat că în Moldova se vorbește în limba română. „În anul 2009, repezentanții bibliotecii naționale moldovenești au bătut la ușa marelui intelectual Serghei Capița, pe care noi îl cunoaștem încă din copilărie datorită emisiunii “Очевидное и невероятное” („Evident și incredibil“), pentru a-i se solicita un interviu. Aceștia i s-au adresat în limba rusă: „Bună ziua, Serghei Petrovici“. Iar el a răspuns: „Măi băieți, voi ce, ați uitat limba voastră cea română?“. Haideți să ne amintim despre adevărul pe care acum noi nu putem să-l negăm“, a îndemnat Hotineanu.

În replică, socialistul Vlad Bătrâncea a amintit despre afirmațiile altor personalități. El a menționat că Dmitrie Cantemir, Ion Creangă, Ion Druță au numit limba „moldovenească“. Bătrâncea a propus să nu se polemizeze despre câți scriitori și savanți au vorbit despre denumirea „limbii noastre“, ci să se acorde atenție problemelor cu care se confruntă cetățenii. Bătrâncea și-a exprimat îngrijorarea că acest proiect va dezbina societatea „Vin cu propunerea să dăm aviz negativ în această comisie ca să nu discutăm în ședința plenară a Parlamentului. Haideți să ne ocupăm cu sărăcia, cu corupțiam, cu acele probleme care cu adevărat sunt foarte dureroase pentru cetățeni“, a declarat socialistul.

La rândul său, liberalul Lilian Carp a menționat că „noi recunoaștem limbile minorităților naționale — găgăuză, ucraineană ș.a. și rugăm să fie recunoscută și limba noastră“. „Când vine vorba despre recunoașterea adevărului istoric, se încep aceste jonglări în jurul a ceea ce a fost la început. Chiar și rușii, în secolul al XVI-lea, nu-și numeau limba lor rusă. Nu în zadar sunbt alocați atâția bani Academiei de Științe, acolo trebuie să fie cercetate asemenea probleme. Academicienii deja s-au expus clar în ce privește denumirea limbii: ea este română“, a constatat liberalul.

Și l-a îndemnat pe Bătrâncea să voteze pentru proiect, promițând că va pleca din politică. Însă Bătrâncea a ignorat îndemnul.

Împotriva proiectului de lege s-a expus și deputatul Partidului Democrat Nicolai Dudoglo. „Iar în spatele meu sunt încă 160 de mii de locuitori ai Găgăuziei și aceștia la fel nu-l susțin“, a spus Dudoglo în limba rusă.

„Cum nu vă e rușine, cum nu vă e rușine“, a comentat în șoaptă Ciobanu declarațiile lui Dudoglo.

În comparație cu Nicolae Dudoglo, democratul Dumitru Diacov a menționat că întotdeauna a susținut că limba vorbită de moldoveni este limba română. „Este o întrebare delicată și politicienii reflectă starea de spirit din societate, în care nu există o părere unică. Pentru soluționarea acestei probleme e nevoie de timp“, a spus Diacov. El a adăugat că susține schimbarea denumirii limbii de stat, însă în prezent, în opinia sa, acest proiect de lege nu trebuie propus în discuții în parlament.

În discuție iarăși a intervenit Vlad Bătrâncea. El a declarat că „denumirea limbii de stat este un drept suveran al poporului“ și potrivit practicii europene, decizia finală în asemenea probleme trebuie să fie adoptată de către popor în cadrul unui referendum.

„Denumirea limbii nu este stabilită prin referendum“, a pariat Maria Ciobanu.

În consecință, comisia a dat aviz pozitiv proiectului de lege: „pentru“ au votat cinci depuați, „împotrivă“ — socialiștii Vlad Bătrâncea, Marina Rădvan și democratul Nicolai Dudoglo, iar democratul Elena Gudumac s-a abținut.

Bătrâncea a calificat votul lui Dumitru Diacov drept unul „de aur“, deoarece acesta a fost decisiv pentru avizarea pozitivă proiectului de lege, iar după aceasta socialiștii au părăsit ședința comisiei. Diacov le-a răspuns că „discutarea acestui proiect de lege în parlament este o cu totul altă întrebare“.

„Cum vi se va indica, așa veți vota“, a declarat Maria Ciobanu. Drept răspuns, Diacov și Hotineanu au declarat că nimeni din PDM nu va da niciun fel de indicații referitoare la acest subiect.

Dumitru Diacov a comunicat pentru NM că abordarea acestui subiect în parlament va provoca apariția noilor baricade.

Menționăm că proiectul de lege privind schimbarea Constituției va putea fi examinat la ședința plenară a parlamentului doar după ce va trece o jumătate de an din momentul înregistrării documentului în parlament. Pentru ca asemenea proiect de lege să fie aprobat, trebuie să fie votat de cel puțin două treimi sau 67 de deputați și nu de majoritatea acestora. De aceea fără susținerea majorității membrilor fracțiunii Partidului Democrat, proiectul nu are șanse.

Întrebat de NM dacă este pregătită majoritatea deputaților PDM de a susține proiectul, Dumitru Diacov a răspuns că „în partid deputații nu pot fi impuși să voteze pentru proiect și acesta nu este un secret pentru nimeni“.

Pentru ca proiectul să fie aprobat, autorii inițiativei au nevoie de voturile a cel puțin 38 de democrați. Potrivit datelor NM, în fracțiunea PDM nu se va aduna acest număr de voturi în susținerea modificării denumirii de stat în Constituție.

Între timp, Maria Ciobanu a comunicat pentru NM că „este o mare rușine“ faptul că în Moldova, „în mileniul al treilea continuă discuțiile despre denumirea limbii de stat“. „Noi am mers spre această inițiativă din momentul în care Moldova și-a primit certificatul de naștere, adică Declarația de independență. În aceasta e scris negru pe alb că limba noastră este română“, a declarat deputatul.

La întrebarea NM când a apărut sintagma „limba moldovenească“, ea a menționat că „limba este un obiect de cercetare pentru știință“. „Când noi am fost ocupați, bolșevicii și-au pus scopul de a ne despărți cât mai mult de identitatea noastră națională românească și de limbă și au născocit „limba moldovenească“, a adăugat ea.

La întrebarea când a apărut termenul „limba română“, Ciobanu a răspuns că aceasta „a existat întotdeauna“.

La rugămintea repetată de a răspunde, în ce secol a apărut sintagma „limba română“, Ciobanu a declarat revoltată că jurnalista NM „este tânără și în școală a studiat limba română și trebuie să știe că limba de stat este română“.

După aceasta, Maria Ciobanu s-a grăbit să intre în birou, trântind ușa.

Galina Vasilieva

Партнерские ссылки