0ºC Chișinău
Joi 13 decembrie 2018

Chișinău și Tiraspol vor descoperi Viena. Iată cum a fost pregătită prima întâlnire în formatul „5+2” din acest an

Orașul Viena va găzdui prima întâlnire în formatul „5+2”, în cadrul căreia se va discuta despre reglementarea diferendului transnistrean. Întâlnirea va avea loc în perioada 27-28 noiembrie curent. Reluarea negocierilor, la fel ca și recentul acord privind redeschiderea podului peste Nistru lângă satul Gura Bâcului, va permite Austriei (în imagine: în stânga – actualul președinte al OSCE, ministrul de interne al Austriei Sebastian Kurz în timpul vizitei la Tiraspol) să prezinte în luna decembrie rezultatele președinției sale în OSCE în ce privește diferendul transnistrean. Iar Tiraspolul și Chișinăul vor avea ocazia să-și expună pozițiile referitoare la cele mai importante probleme din agenda de negocieri, direcția spre care se merge cu mult mai lent decât și-ar fi dorit mulți participanți la procesul de reglementare. „Fereastră” pentru soluționarea diferendului este considerat anul 2019 – după alegerile din Moldova și Rusia.

Despre organizarea la Viena a mult așteptatei înâlniri în formatul „5+2” au anunțat practic în mod simultan negociatorii din Chișinău și din Tiraspol Gheorghe Bălan și Vitalii Ignatiev. Bălan  a spus că invitația a venit din partea președinției austriece a OSCE și ideea a fost susținută de toți participanții la negocieri. „În timpul care a rămas până la ședință vom veni cu propuneri privind întrebările din agenda zilei pentru runda de negocieri”, a spus Bălan.

Potrivit negociatorului din Moldova, agenda va include câteva chestiuni propuse de Chișinău și Tiraspol. „La ședință vor fi examinate toate întrebările care prezintă interes actual. Sperăm că acest lucru va aduce rezultate concrete”, a confirmat Ignatiev. El a subliniat că „în sfârșit, au fost auzite” nenumăratele îndemnuri ale Tiraspolului și ale Moscovei de a relua cât mai curând activitatea platformei oficiale a negocierilor.

Încă de la începutul acestui an, Transnistria și Rusia au solicitat convocarea cât mai urgentă a unei noi runde de negocieri. Președinția austriacă a OSCE însă nu s-a grăbit cu aceasta, anunțând că întâlnirile de dragul întâlnirilor nu vor fi și o nouă rundă va fi organizată atunci când părțile se vor înțelege măcar în privința a câtorva probleme din agenda de negocieri.

Moscova deja a salutat noutatea privind reluarea negocierilor. Reprezentantul special al președintelui Federației Ruse pentru Transnistria Dmitrii Rogozin, primindu-l miercuri pe liderul Vadim Krasnoselski, a spus că un asemenea dialog este necesar pentru soluționarea problemelor practice, care inluențează viața oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Rogozin și Krasnoselski și-au exprimat speranța că după întâlnirea de la Viena, procesul negocierilor se va desfășura mai activ decât până acum.

Ultima întâlnire în formatul „5+2” a avut loc la Berlin, în luna iunie 2016. Atunci, participanții au semnat un protocol prin care și-au asumat responsabilitatea ca în termeni restrânși să soluționeze câteva probleme-cheie în relațiile dintre părți. Documentul însă nu a fost realizat, negocierile au frânat din nou, iar în relațiile dintre Chișinău și Tiraspol au început să apară noi dispute acute.

La începutul anului 2017, la punctele neîndeplinite ale protocolului de la Berlin s-au mai adăugat patru întrebări, asupra examinării cărora a insistat Chișinăul. Printre acestea – activitatea școlilor cu predare în grafia latină din Transnistria, accesul fermierilor moldoveni la terenurile agricole după trasa Camenca-Tiraspol, libertatea deplasărilor și deschiderea podului lângă Gura Bâcului.

Lucrurile însă nu s-au urnit din loc. Negocierile nu se produceau nici măcar la nivel neformal: conferința din Bavaria pentru consolidarea încrederii în procesul reglementării conflictului transnistrean, preconizată pentru acest an, nu a avut loc.

La un moment dat, șeful administrației Transnistriei Vadim Krasnoselski și președintele Moldovei Igor Dodon s-au înțeles chiar să semneze o declarație comună pe numele actualului președinte al OSCE Sebastian Kurz cu rugămintea de a iniția întâlnirea în formatul „5+2”. Ce-i drept, scrisoarea așa și nu a fost expediată. Potrivit afirmațiilor lui Krasnoselski, la început Dodon a susținut ideea unei adresări comune, iar mai târziu a renunțat la ea.

Moscova și Tiraspolul au continuat să critice OSCE pentru tărăgănarea organizării întâlnirii. Drept răspuns, președinția austriacă a îndemnat părțile să dea dovadă de voință politică și să înceapă negocierile.

La mijlocul lunii octombrie, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a adresat participanților la procesul de negocieri propunerea de a redeschide podul peste Nistru în satul Gura Bâcului. Practic, acest lucru însemna acordul Tiraspolului la acest pas, deoarece Chișinăul și intermediarii s-au declarat mulți ani pentru reluarea deplasării pe acest pod. Acest lucru însă era legat de decizia altei probleme învechite – înregistrarea transportului auto transnistrean.

La 3 noiembrie, Gheorghe Bălan și Vitalii Ignatiev au semnat la Chișținău o decizie protocolară privind deschiderea podului. Ceremonia a fost planificată pentru ziua de 20 noiembrie. Șeful misiunii OSCE în Moldova Mickael Scanlan a numit această înțelegere istorică. Lângă podul de la Gura Bâcului, care a fost distrus în timpul conflictului armat din anul 1992, iar după aceasta a fost restabilit cu susținerea partenerilor internaționali, are o semnificație simbolică importantă, iar negocierile despre redeschiderea lui au durat mulți ani.

Înțelegerea de a redeschide podul este încă o posibilitate pentru Austria de a prezenta rezultate concrete ale președinției sale în OSCE în ce privește problema diferendului transnistrean, fie și la nivel nu prea înalt. Rezultatele activității desfășurate vor fi discutate la consiliul miniștrilor de interne ai țărilor-membre OSCE, ședința cărora va avea loc în perioada 7-8 decembrie, la Viena.

La întâlnirea miniștrilor din Viena, Austria va transmite Italiei președinția OSCE. La începutul lunii noiembrie, președintele Igor Dodon s-a întâlnit cu președintele italian Sergio Mattarella. Dodon și-a exprimat încrederea că reglementarea conflictului transnistrean va fi în lista priorităților președinției italiene a OSCE și el va reuși să avanseze în această direcție și să organizeze mai multe runde de negocieri.

De fapt, în anul 2018, abia dacă are sens să se mizeze pe decizii revoluționare în ce privește problema transnistreană. Acest an este al alegerilor prezidențiale în Rusia și al celor parlamentare în Moldova. Perioadele campaniilor electorale, de obicei, predispun spre compromisuri deloc simple și soluții pentru probleme învechite și sensibile. O nouă „fereastră” pentru soluționarea diferendului transnistrean este numit acum anul 2019.

„Soluționarea problemei transnistrene poate deveni una dintre istoriile de succes ale Rusiei și ale Occidentului, aceasta este varianta în care fiecare dintre părțile implicate își va primi partea sa de succes diplomatic”, a declarat la începutul acestei săptămâni președintele Igor Dodon, într-un interviu pentru «Независимаягазета» („Ziarul independent”) din Rusia. Și Dodon vorbește despre anul 2019. Rusia și Uniunea Europeană, potrivit afirmațiilor sale, „pot demonstra tuturor că ei se pot înțelege în ce privește soluționarea unei probleme concrete”. Ce-i drept, asemenea speranțe au fost manifestate nu de mult, pentru anul 2017.

Autor: Evgheni Solari

Партнерские ссылки