0ºC Chișinău
Duminică 16 decembrie 2018

Chișinăul găzduiește prestigioasa expoziție World Press Photo 2017

O expoziție de fotografii a câștigătorilor premiului internațional World Press Photo 2017 s-a deschis la Chișinău, la 21 noiembrie curent. Acest premiu este considerat cel mai prestigios pentru profesia de fotojurnalist și este acordat la nouă nominalizări, inclusiv sport și viața cotidiană, însă cea mai memorabilă, de regulă, o constituie mărturiile despre evenimentele tragice care au avut loc pe parcursul anului. Așa s-a întâmplat și de data aceasta. Pentru prima oară, Moldova este gazdă a celebrei expoții.

Premiul World Press Photo se acordă fotoreporterilor din întreaga lume începând cu anul 1955. Anual, potrivit rezultatelor concursului, juriul organizează o expoziție a celor mai bune imagini și colaje, care ulterior călătorește prin lume. În anul 2017, Moldova a fost inclusă în lista celor 45 de țări – din Austria și până în Zimbabwe, unde au fost expuse lucrările.

Mai mult decât un omor

În expoziția finală au fost incluse cele mai bune lucrări ale fotoreporterilor din 25 de țări ale lumii – din Australia și Noua Zeelandă până în Siria și Brazilia. Ca și în edițiile anterioare, au câștigat lucrările care reflectă cele mai tragice evenimente ale anului, deși această particularitate a premiului este criticată în fiecare an.

Imaginea câștigătoare din acest an s-a dovedit a fi cea a fotografului turc Burhan Ozbilici. În imagine este ucigașul ambasadorului rus în Turcia Andrei Karlov. Fotografia a fost făcută peste câteva secunde de la împușcătura „pentru Siria”. Publicarea acestei fotografii a provocat un nou val de dezbateri despre limitele eticii jurnalistice.

Împotriva premierii acestei fotografii a fost chiar și președintele juriului Stuart Franklin: „Eu am votat împotrivă. Scuză-mă, Burhan. Omorul, ucigașul și persoana omorâtă sunt într-un singur cadru. Din punct de vedere moral, ea este la fel de nepotrivită pentru a fi publicată ca și oamenii decapitați de către teroriști”, a scris el pentru The Guardian.

Coordonatorul expozițiilor World Press Photo Susanne van den Bergh, dimpotrivă, consideră că oricât de șocantă ar fi imaginea, dacă asemenea lucruri se întâmplă, oamenii trebuie să știe despre ele. „Dacă noi nu am prezenta astfel de imagini, nimeni nu ar mai ști că asemenea lucruri se întâmplă, inclusiv cazuri de omor. Acest eveniment demonstrează relațiile dintre Rusia și Turcia, situația din Siria.  Aceata înseamnă mult mai mult decât omorul unui om și are consecințele sale”, este sigură van den Bergh.

Aceste imagini ale lui Ozbilici au fost publicate de presa din toată lumea.

La expoziție sunt prezentate și subiecte mai puțin populare: viața cotidiană a comunității religioase în Rusia, despărțirea Cubei de Fidel Castro (doliul a durat nouă luni), consecințele epidemiei virusului Zika în Brazilia. Multe evenimente sunt reprezentate prin obiectvul reporterilor străini. Astfel, la expoziție pot fi observate consecințele conflictului militar din Donețk și Lugansk. Un reportaj despre aceasta a fost importalizat de fotograful holdingului rus «Россия Сегодня» („Rusia Astăzi”) Vitalii Melnikot.

Porivit afirmațiilor coordonatorului expoziției Susanne van den Bergh, în fiecare an, crește rolul jurnaliștilor locali, care văd situația din interior în regiunile lor. De exemplu, pentru prima oară de la lansarea premiului, la expoziția din acest an sunt și lucrările fotografilor din Filipine și Pakistan.

Reporterul filipinez Noel Celis a fotografiat starea închisorii orășenești din Manila. Clădirea acesteia a fost construită acum o jumătate de secol și inițial era prevăzută pentru 800 de persoane (ONU a insistat mereu că ea are capacitatea de doar 280 de persoane). În luna august 2016, în aceasta se aflau 3800 de deținuți. În imaginile lui Celis oamenii dorm de-a valma pe scări, înghesuindu-se în clădirea închisorii. Închisorile din Filipine au devenit suprapopulate în urma războiului cu traficanții de droguri declarat de noul președinte.

Penru prima dată, la expoziție a participat și un reprezentant al României. Vadim Ghirda a devenit posesor al premiului datorită fotografiilor pe care le-a făcut la hotarul Greciei: el a fotografiat un grup de refugiați care, ajutându-se unii pe alții, au încercat să treacă înot râul, ca să ajungă în Macedonia.

Astăzi se vorbește tot mai des despre manipulare, inclusiv în presa vizuală. Susanne van den Bergh susține că fundația World Press Photo nu poate propune o rețetă a soluției pentru această problemă: „Tot ce putem noi e să demonstrăm ceea ce este, ce se întâmplă astăzi, acum, toată ura zilelor noastre”.

Reporteri cu hotare

Ideea expoziției World Press Photo la Chișinău aparține organizatorilor premiului. La propunerea lor a răspuns Centrul pentru Jurnalism Independent, iar susținerea financiară a fost acordată de Ambasada Olandei în România.

Practic de la înființarea sa, World Press Photo depune eforturi pentru a fi la paza celor trei libertăți: exprimarea, opinia și presa. Premiul încearcă nu doar să-i susțină pe cei care lucrează cinstit și cu dăruire, dar și să-i motiveze pe reporterii din toată lumea să iasă din limitele zonei de confort.

Deschiderea expoziției la Chișinău a început cu reamintirea despre faptul că jurnalismul independent devine astăzi tot mai „fragil” nu doar în Moldova, ci și în întreaga lume. Potrivit Indexului libertății presei, alcătuit anual de organizația „Reporteri fără hotare”, anul trecut, nivelul libertății presei în lume a fost cel mai scăzut din ultimii 13 ani.

Consilierul Ambasadei Olandei în Republica Moldova Roy Hans (sediul premiului se află la Amsterdam) a menționat la festivitatea de deschidere a expoziției că în Moldova este o situație deosebită în ce privește libertatea presei. „Olanda cunoaște despre presiunile imense cu care se confruntă presa în Moldova. Astăzi este mai important decât oricând să susținem presa poziția căreia nu coincide cu opinia guvernului și a președinției. Publicul merită să aibă o imagine completă”, a menționat Roy Hans.

De asemenea, el a amintit că „nu oricine are un bisturiu este chirurg, la fel nu orice posesor de aparat de fotografiat este fotojurnalist” și a subliniat că presa profesionistă, liberă trebuie întotdeauna „să caute adevărul, chiar dacă acest lucru este incomod”.

Expoziția confirmă faptul că astăzi „căutarea adevărului” și adevăratul jurnalism sunt imposibile fără mărturii documentare. Însă acestea tot mai adesea sunt neprotejate nu doar de influența intereselor politice sau de afaceri, ci și de surplusul informației necalitative.

„Fotografiile care corepund principiilor eticii jurnalistice sunt pilonii jurnalismului de calitate. De calitate, din păcate, noi nu prea avem parte în ultimul timp pentru că suntem martori la expansiunea rapidă, masivă a internetului, a online-ului Vedem zilnic cum vin peste noi imagini care, din păcate, dacă ar fi să parafrazez: nu putem spune despre ele că valorează cât o mie de cuvinte”, a explicat importanța expoziției directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent Nadin Gogu.

Expoziția World Press Photo este deschisă la etajul patru al centrului comercial Jumbo și va dura până la 13 decembrie.

Autor: Olga Gnatcova

Партнерские ссылки