12.88ºC Chișinău
Joi 25 aprilie 2019

Circul, „Romanița”, „Cosmos” și Național. Cum pot fi salvate de la demolare simbolurile Chișinăului

O asociație a arhitecților din România și din Moldova a propus ca patru clădiri din Chișinău, construite la sfârșitul perioadei sovietice, să fie declarate monumente de arhitectură: Circul, hotelurile Național și „Cosmos”, precum și blocul locativ „Romanița”. Arhitecții consideră că acest lucru va împiedica neadmiterea demolării acestora, așa cum s-a întâmplat cu cafeneaua Guguță și, astfel, va sublinia importanța lor pentru oraș. Cei de la Ministerul Culturii tărăgănează luarea unei decizii în acest sens și recunosc că doar Circul are șansa de a obține un asemenea statut.

Cine și ce propune?

O asociație a arhitecților din România și Moldova – Birou pentru artă şi cercetare urbană (BACU) – a propus includerea în Registrul Monumentelor Republicii Moldova a patru clădiri din Chișinău, construite la sfârșitul perioadei sovietice: Circul, hotelurile Național și „Cosmos”, precum și un bloc locativ care mai este numit „Romanița”. Toate acestea au fost construite la sfârșitul anilor 1970 – începutul anilor 1980.

Pentru prima dată, această organizație s-a adresat cu asemenea propunere la Ministerul Culturii din Moldova în anul 2016. Însă dosarul candidaților la titlul de monument așa și nu a ajuns să fie examinat. În luna ianuarie 2019, arhitecții au depus din nou pachetul de documente.

Dumitru Rusu, președinte al BACU, arhitect din România originar din Chișinău, a spus pentru NM că organizația militează pentru conservarea și protecția arhitecturii moderniste din anii 1955-1991 în Moldova, România și alte țări din Europa Centrală și de Est. În acest scop, a fost lansat proiectul «Socialist Modernism».

Dumitru Rusu și colegii săi speră că statutul de monument va permite ca aceste construcții să fie apărate de la demolare și ruinare. „Noi am propus ca aceste clădiri să fie incluse în lista monumentelor, pentru ca ele să nu fie demolate, așa cum se planificase, de exemplu, cu hotelul Național, ci să fie reabilitate. Amintiți-vă de cafeneaua Guguță: aceasta va dispărea, pentru că în locul ei se dorește o altă construcție. Și aceasta, în pofida tuturor regulamentelor urbanistice sau a teritoriilor protejate prin lege – spațiile verzi sau cele din apropierea obiectivelor incluse în Registrul monumentelor protejate”, a menționat președintele asociației.

De ce anume aceste patru clădiri?

În opinia lui Rusu, clădirile selectate de BACU sunt cele mai reprezentative exemple de arhitectură a modernismului postbelic sau a modernismului socialist din Chișinău. „Se poate afirma că acestea sunt niște clădiri emblematice. Ele merită să fie incluse în lista patrimoniului. Ele sunt o parte a istoriei, dar și a identității Chișinăului și a Moldovei din anii 1955-1991”, a precizat arhitectul. În opinia sa, toate aceste patru clădiri sunt „simboluri ale orașului”.

„Alături de „Romanița” se construiește acum un bloc locativ, care o va acoperi în totalitate. „Romanița” nu va mai fi văzută de pe viaduc. Cum se poate așa ceva, unde se uită arhitectul-șef al orașului sau primarul?”, și-a exprimat nedumerirea arhitectul.

1 of 2

Dumitru Rusu menționează că tot ce pot face arhitecții, conform legii, pentru păstrarea clădirilor, este obținerea statutului de monument pentru acestea. „Că aceste clădiri sunt incluse doar teoretic în lista monumentelor protejate și că fiecare face cu ele ce dorește – este o altă problemă”, a subliniat arhitectul.

Menționăm că hotelul Național este astăzi lăsat de izbeliște. În clădirea Circului din Chișinău este distrusă o parte din geamuri și nu funcționează arena principală. În toamna anului 2018, președintele Turciei Recep Tayyip Erdoğan a promis că va acorda bani pentru reabilitarea circului. Deocamdată, nu s-au făcut niciun fel de lucrări.

Arhitectul a menționat că în percepția construcțiilor din perioada socialismului, apar uneori dificultăți din cauza ideologiei: „Pentru mulți, ele se asociază cu regimul comunist”. În realitate, arhitectura modernismului era inspirată preponderent din lucrările arhitecților occidentali și construcțiile aproape că nu aveau nimic în comun cu „regimul comunist” și liderii acestuia, ci erau create de specialiștii locali, a precizat el. Rusu a mai adăugat că este necesară delimitarea clară a arhitecturii staliniste de cea modernistă, care era răspândită în perioada 1955-1991, pe teritoriul fostului bloc socialist.

Rusu a mai spus că și în România, unde BACU dorește să obțină statut de obiect protejat pentru construcțiile moderniste, în lista monumentelor au fost incluse doar câteva clădiri din epoca modernismului socialist.

1 of 2

Ce spun cei de la Ministerul Culturii?

Consiliul Național al Monumentelor Istorice (se subordonează Ministerului Educației, Culturii și Cercetării) a decis, la ședința din 31 ianuarie 2019, să amâne discuțiile cu privire la includerea clădirilor moderniste în registrul monumentelor. În protocolul ședinței, acest lucru este explicat prin faptul că pentru studierea documentelor este nevoie de mai mult timp. În schimb, în protocol nu scrie nimic despre faptul că acesta este un demers repetat, obținut pentru prima oară de către Ministerul Culturii în anul 2016.

Rita Garconiță, membru și secretar al Consiliului, n-a putut să comunice pentru NM când anume va fi examinată această chestiune. Ea nu a exclus că ar putea fi vorba de o lună. Ce-i drept, potrivit ei, concluziile Consiliului au un caracter de recomandare. O decizie finală cu privire la eventualitatea includerii în registrul monumentelor de arhitectură trebuie să fie adoptată de către parlament. Anume de aceea va fi „dificil” de făcut acest lucru, menționează Garconiță.

Ea a mai menționat că membrii consiliului trebuie să studieze „posibilitățile de a proteja” candidații la titlul de monument. „De exemplu, „Romanița” este un bloc locativ cu numeroși proprietari. Dacă noi îi vom acorda statut de monument și vom dori să-i redăm aspectul autentic, va trebui să impunem oamenii să facă ordine la balcoane etc. Și apare o mulțime de astfel de probleme”, a precizat secretarul Consiliului.

Potrivit ei, „cel mai simplu va fi în cazul circului”. Garconiță este de părere că cel mai probabil, Circul va fi declarat monument de arhitectură.

La rugămintea NM, secretarul Consiliului a precizat că dacă măcar una dintre aceste clădiri va fi declarată monument, acesta va fi primul precedent pentru arhitectura din această perioadă. Mai devreme, cele mai „tinere” construcții, care au fost propuse să fie incluse în registrul monumentelor, erau din perioada 1950-1960.

Autor: Olga Gnatcova

Партнерские ссылки