-2ºC Chișinău
Marți 11 decembrie 2018

Cu ce trăiește Moldova. Cât câștigă locuitorii țării și pe ce cheltuiesc ei banii

Locuitorii Moldovei cheltuiesc aproape o jumătate din venituri pentru mâncare, iar cheltuielile pentru alcool și țigări le depășesc pe cele pentru educație, denotă noul studiu al Biroului Național de Statistică «Aspecte privind nivelul de trai al populației în anul 2016». Nivelul veniturilor și structura cheltuielilor depind de educația, statutul social și locul de trai (oraș — sat).

Cercetarea s-a efectuat pe întreg teritoriul Moldovei, cu excepția regiunii transnistrene și a orașului Bender. Obiectul studiului l-au constituit gospodăriile casnice — grupuri de oameni legate sau nu prin rudenie, însă care trăiesc sub același acoperiș și care au același buget. Au fost chestionate 9768 de gospodării.

Potrivit studiului, mărimea medie a unei gospodării din Moldova a constituit 2,3 persoane. În orașe și în sate, acest indicator este aproximativ același. Se deosebește în funcție de ocupația capului familiei (potrivit condițiilor cercetării, este cel care câștigă cel mai mult).

Cele mai numeroase familii sunt ale fermierilor (în medie, 3,1 persoane) și ale întreprinzătorilor (2,9 persoane). Cele mai mici sunt ale pensionarilor (1,8 persoane). Aproximativ 35 la sută din toate gospodăriile din Moldova — și din orașe, și din sate — sunt constituite din două persoane. În 70 la sută din gospodării nu sunt copii și doar în 3,1% — de la trei și mai mulți copii. Pensionarii constituie 26,4% din membri ai gospodăriilor.

Doar 17,3% din membrii familiilor care au depășit vârsta de 15 ani au studii superioare, 33,7% — studii medii speciale, 19,4% — studii medii, 24,2% — studii gimnaziale (9 clase), în timp ce 4,8% au doar studii primare, iar 0,7% — niciun fel de studii.

Menționăm că în localitățile rurale, 1% din populația cu vârstă mai mare de 15 ani nu are niciun fel de studii, iar 6,3%, până la 15 ani, au obținut doar studii primare.

Cea mai mare pondere a persoanelor cu studii superioare este în Chișinău — 39,5%. În celelalte regiuni ale țării, acest indicator variază de la 9,5% până la 11,1%.

Despre venituri

Potrivit cercetării, în Moldova, venitul mediu lunar al unui om este de 2060,2 lei. Principala sursă de venit pentru 42,1% din cei chestionați este salariul, pentru 22,1% — îndemnizațiile sociale (din care 18,8% sunt pensii), iar 8,3% primesc venituri din activitatea individuală agricolă.

20,8% din populație are și alte surse de venit, inclusiv 17,1% din ei — transferuri financiare din străinătate. 0,2% din populația republicii obține profit din darea în arendă a bunurilor.

Veniturile unei persoane depind de activitatea capului familiei și de mediul de reședință al acestora. De exemplu, în localitățile rurale, venitrile disponibile medii lunare au constituit 1771,3 lei pentru o persoană, iar în mediul urban — 2437,7 lei. Cel mai înalt nivel al veniturilor lunare pentru o persoană este în Chișinău — 2800,3 lei. În alte raioane ale republicii, acest indicator este, în medie, un pic mai mare de 1800 de lei.

În afara capitalei, de la 19,3% până la 24,8% din venitul mediu al unei persoane le constituie transferurile de peste hotare. În Chișinău, acest indicator este mult mai mic — 7,3%.

Potrivit cercetării, cele mai înalte niveluri ale veniturilor ce revin unei persoane se atestă în familiile de întreprinzători (3135,7 lei lunar), iar cele mai joase — în familiile fermierilor (1197,4 lei), aceștia fiind depășiți chiar și de pensionari (1772,2 lei).

Cercetarea mai denotă faptul că veniturile medii ale unei persoane nu sunt influențate de cine este capul familiei sau al gospodăriei. Dacă bărbatul câștigă mai mult, nivelul mediu al veniturilor unei persoane este de 2074 lei lunar, iar dacă femeia — 2035 lei.

În schimb, se poate vorbi despre influența nivelului de studii ale capului familiei. În familiile în care acesta are studii superioare, nivelul mediu al veniturilor pentru o persoană este de 3042,3 lei lunar, iar dacă are studii medii de specialitate — 1987 lei, gimnaziale — 1539,3 lei. Paradoxal, dar în familiile unde nu sunt studii primare, nivelul mediu al veniturilor pentru o persoană nu este cel mai scăzut — 1703,9 lei.

90,7% din venituri ale populației Moldovei sunt bănești, iar 9,3% — în natură, ceea ce reprezintă preponderent contravaloarea consumului din surse proprii.

Despre cheltuieli

Cheltuielile medii lunare ale unei persoane în Moldova constituie 2116,8 lei, în timp ce veniturile medii sunt de 2060,2 lei. Cheltuielile locuitorilor din orașe diferă esențial de ale celor din sate: în orașe, în medie, se cheltuiește lunar 2544,7 lei, iar în sate — 1789,2 lei pentru o persoană.

Aproape o jumătate din cheltuieli — 42,6% sunt destinate acoperirii necesarului de consum alimentar, ceea ce este caracteristic pentru țările dezvoltate. De exemplu, potrivit datelor Eurostat pe anul 2014, locuitorii Olandei cheltuiesc pentru mâncare doar 11,7% din totalul de cheltuieli, comparativ cu 10,9% destinate pentru odihnă și agrement. 

În Moldova, următoarele puncte din lista cheltuielilor sunt pentru întreținerea locuinței și serviciile comunale — 17,8%, îmbrăcăminte și încălțăminte — 10,5%, sănătate — 6,4%, transport — 4,7%, comunicații — 4,7%, dotarea locuinței cu mobilier și alte necesități — 4%.

Pentru alcool și țigări revin 1,5% din cheltuieli, la fel ca și pentru restaurante și hoteluri. Pentru alte tipuri de odihnă se cheltuiește 1,3% din cheltuieli. De notat că pentru educație revin 0,7% din cheltuieli.

Structura cheltuielilor de consum pentru o persoană este determinată și de mediul de reședință al gospodăriei. În localitățile rurale, pentru mâncare se cheltuiește 45,4%, iar în cele urbane — 40,1%. Acest lucru oferă mai multe posibilități pentru procurarea mărfurilor nealimentare și achitarea altor servicii.

Nivelul și structura cheltuielilor depinde și de statutul social-economic al populației: cheltuielile pentru mâncare sunt mai mari la fermieri, angajații în sectorul agrar și pensionari — de la 46,8% până la 47,8% din venituri, iar lucrătorii sectorului non-agrar și întreprinzătorii alocă pentru mâncare 38% din cheltuielile lunare.

Cea mai mare parte a cheltuielilor din lista de produse este pentru carne și produsele din carne (24,3% din cheltuieli pentru acest grup de cumpărături). Cea mai costisitoare din lista serviciilor comunale este energia electrică (28,1% din cheltuielile preconizate acestui grup), gaze (15,5%) și încălzirea cu lemne (18,5%). Peste 79% din cheltuielile prevăzute pentru sănătate le constituie medicamentele.

Mărimea cheltuielilor pentru o persoană devine cu atât mai mică cu cât mai mulți membri ai familiei alcătuiesc un buget comun. Dacă în gospodăriile cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pentru o persoană constituie 2705,9 lei, atunci pentru cele care au în componența lor 5 sau mai multe persoane, cheltuielile sunt de 1,8 ori mai mici (1523,9 lei).

Despre condițiile de trai

În medie pe țară, 95,5 la sută din cei chestionați dețin locuință proprie. Acest indicator este un pic mai scăzut în orașe și constituie 91,5%. Ceilalți 7,9% trăiesc în locuințe închiriate. În locaitățile rurale, 98,8% din locuitori au propriile apartamente sau case.

În pofida construcției în masă a blocurilor cu multe etaje, cele mai răspândite locuințe în Moldova rămân a fi casele individuale, în care locuiesc 67,2% din populație. 

În localitățile rurale, casele individuale constituie 97,4%, iar în cele urbane — 29,6%. 65,5% din orășeni trăiesc în apartamente, în Chișinău această cifră constituind 82%. Cea mai mare parte a locuințelor — 63,4% — sunt compuse din două-trei camere. 29,1% dintre cei chestonați au locuințe cu 4 și mai multe camere.

Autorii studiului consideră reprezentativă dotarea caselor și apartamentelor cu principalele comodități. 94,4% din casele din orașe au acces la apeduct, în 78,2% este grup sanitar în interiorul locuinței, în 90,5% este instalată rețeaua de canalizare și în 82,7% există cadă sau cabină de duș.

Situația se deosebește radical în localitățile rurale, unde apeductul este în 61,9%, blocul sanitar în interiorul casei — în 14%, instalația de canalizare — în 44,3%, cada sau dușul — în 32,6% din locuințe. La sistemul central de încălzire sunt conectate 42,6% din familiile din orașe și doar 0,5% din cele din sate.

Cercetătorii au scris și despre cât de dotate sunt gospodăriile cu electrocasnice. S-a constatat că în mediul urban, la 100 de gospodării revin 110 televizoare, 99 de frigidere, 75 de mașini de spălat, 68 de calculatoare și 6 biciclete. În localitățile rurale, la 100 de gospodării, revin 104 televizoare, 93 de frigidere, 33 de mașini de spălat, 42 de calculatoare și 14 biciclete. 20,8% din familiile din întreaga țară dispun de un automobil, inclusiv 73% din automobile sunt mai vechi de 11 ani.

Majoritatea celor chestionați — 77,2% susțin că în comparație cu anul trecut, nivelul lor de trai nu s-a schimbat, 5% consideră că acum e mai bine, iar 17,8% sunt siguri că în prezent e mai rău. Totodată, 74,7% din cei chestionați au numit actualele condiții de viață din Moldova ca fiind «satisfăcătoare».

În opinia participanților la cercetare, venitul minim lunar al unei persoane ar trebui să constituie 1832,5 lei, bani care ar ajunge pentru satisfacerea necesităților primare. Pentru «o viață decentă», potrivit participanților la studiu, este nevoie de 3656,3 lei pentru un membru al gospodăriei.

Consumul produselor alimentare

Potrivit datelor cercetării, un locuitor al Moldovei consumă, în medie, 2441,7 calorii pe zi. Acest indicator este aproape același pentru locuitorii din orașe și cei din sate. 41% din valoarea energetică le constituie pâinea și produsele de panificație, 12% — uleiul vegetal, 11% — zahărul și dulciurile.

Consumul mediu de pâine și produse de panificație pentru o persoană este de 116,8 kg anual. Acest indicator de asemenea depinde de statutul social al persoanei: pensionarii consumă, în medie, 126,8 kg de pâine, iar întreprinzătorii — 86,1 kg. Consumul mediu de carne este de 47,1 kg anual, în orașe acest indicator fiind mai mare decât în sate. Cea mai mică cantitate de carne — 39,7 kg anual este consumată în familiile de fermieri.

Aproximativ la același nivel cu carnea se află și cartofii — 47,1 kg anual. Cel mai mult, atât în orașe, cât și în sate, se consumă produsele de panificație, lactate, ouă și legume.

Autor: Olga Gnatcova

Партнерские ссылки