22ºC Chișinău
Luni 23 aprilie 2018

Cum se respectă dreptul la un proces echitabil, libertate și demnitatea umană în Moldova

Situația privind drepturile omului în Moldova doar s-a înrăutățit în ultimul an. Cel mai rău e la capitolul respectarea dreptului la un proces echitabil, libertatea personală și demnitatea umană. În continuare, în justiție înflorește corupția, iar arestul preventiv nu mai este o excepție, ci o regulă: anul trecut, din 3022 de persoane reținute 1697 au fost plasate în arest. În țară mai sunt încălcate drepturile la muncă și la sănătate. Despre toate acestea se spune în raportul anual al Oficiului Avocatului Poporului, prezentat la 2 aprilie.

Raportul conține peste 250 de pagini. Directorul Oficiului Avocatului Poporului Mihail Cotorobai a menționat că raportul este o viziune personală a ombudsmanului care se bazează inclusiv pe plângerile care au venit pe adresa oficiului.

Potrivit raportului, în Moldova, cea mai rea situație este la capitolul respectarea dreptului la un proces echitabil, libertatea personală, libertatea de exprimare, la muncă și sănătate. În lista principalelor probleme din acest an a nimerit și starea ecologică nefavorabilă.

Despre procesul echitabil

Dreptul la un proces echitabil rămâne, tradițional, unul dintre cele mai vulnerabile în Moldova. Avocații poporului menționează că în sistem înflorește în continuare corupția, iar cauzele penale și executarea hotărârilor judecătorești se tărăgănează nejustificat din cauza amânării ședințelor, „expertizelor îndelungate” sau lipsei uneia dintre părți.

Ombudsmanii au mai descoperit o practică murdară în domeniul justiției: executorii judecătorești adesea cer înghețarea conturilor pe care vine salariul sau pensia. Astfel, datornicii rămân fără surse de existență timp îndelungat și este încălcat dreptul lor la o viață decentă. Au fost două cazuri când oamenii nu au primit pensia mai mult de 20 de luni.

Justiția moldovenească nu scapă nici de „dificultățile traducerii”. Potrivit legii, învinuiților trebuie să li se ofere, în termen cât mai scurt, documente în care acuzațiile sunt în limba lor maternă, însă acest drept nu se respectă din cauza insuficienței de traducători în sistemul justiției.

În raport se mai spune că nu numai avocații locali sunt îngrijorați de situația privind justița moldovenească. Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului Nils Raimonds Muižnieks, care a vizitat Moldova anul trecut, a menționat caracterul preconceput al procurorilor și judecătorilor, cazurile de intimidare și persecutare a avocaților, precum și caracterul selectiv al întregii justiții. Muižnieks a recomandat asigurarea transparenței procedurilor judiciare, în special a celor ce țin de corupție.

Potrivit datelor sondajului realizat în luna decembrie 2017 de către Consiliul Superior al Magistraturii, în pofida reformei justiției, doar 16 la sută din cetățenii Moldovei au încredere în justiție. Totodată, 49% din cei care au participat la procese de judecată consideră că într-o oarecare măsură, acestea s-au desfășurat corect.

Despre libertatea și securitatea personală

Cel mai mare pericol pentru libertatea și securitatea personală în Moldova rămâne a fi arestul preventiv. „Este o măsură excesivă, aplicată foarte frecvent în Moldova. Aceasta este o problemă mai veche în țara noastră, dar s-a acutizat în mod deosebit în anul 2017, în legătură cu dosarele de rezonanță, inclusiv cazul lui Andrei Brăguța, care a decedat în timp ce se afla în arest preventiv”, a spus Cotorobai.

În raportul avocatului poporului se mai menționează că arestul preventiv trebuie să fie o măsură exclusivă și argumentată, „mai degrabă excepție decât normă”. Însă diverse cercetări demonsrează că majoritatea arestărilor preventive din anul trecut au fost aplicate fără suficiente dovezi.

Conform datelor Procuraturii Generale, oferite la solicitarea ombudsmanului, în primele opt luni ale anului 2017, procurorii au cerut arest preventiv pentru 1990 din cele 3022 de persoane reținute. 85,3 la sută din aceste cereri au fost admise de căre instanță: este un indicator care nu se modifică în ultimii trei ani. Din 504 cereri ale avocaților despre anularea arestului judecata a recunoscut ca fiind întemeiate doar 28 sau 5,5%. Comparativ cu anul 2016, numărul petițiilor avocaților admise a scăzut de aproape două ori (în anul 2016, au fost admise 9,4% din cereri despre anularea arestului preventiv).

În același raport se mai spune că în anul 2017, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a recunoscut că Moldova este vinovată de limitarea drepturilor la libertate în cinci cauze: toate acestea se refereau la arestările preventive.

Despre penitenciare și demnitatea umană

În anul 2017, în Oficiul Avocatului Poporului au ajuns 47 de plângeri despre condițiile inumane de întreținere în penitenciare. Majoritatea – din închisoarea nr. 13 din Chișinău, închisorile nr. 15 și nr. 3 din Cricova și nr. 11 din Bălți.

De exemplu, deținuții blocului trei al penitenciarului nr. 13 s-au plâns pe faptul că celulele se află în subsol, unde e frig, aproape că lipsește lumina soarelui, sistemul de canalizare și cel de ventilare nu funcționează, peste tot e mucegai.

„O practică murdară” este considerată de către Oficiul Avocatului Poporului și plasarea în izolator a deținuților care declară greva foamei sau cer drepturi la apărare. Iar izolatoarele se află, cel mai adesea, în subsoluri, unde lumina zilei nu răzbate deloc. Ombudsmanii consideră că aceasta este o pedeapsă suplimentară, neprevăzută.

În unul din cazurile examinate de către avocați, un deținut care încă nu fusese condamnat, a fost ținut într-un astfel de izolator mai mult de 30 de zile. Și asta, chiar dacă el suferea de o boală cronică, care s-a acutizat din cauza condițiilor de întreținere în izolator.

În raport se mai spune că, potrivit Departamentului Instituții Penitenciare, pentru sistemul de penitenciare s-au cheltuit, în anul 2017, peste 450 de milioane de lei, alocate din bugetul de stat. Din această sumă, 0,3% s-au cheltuit pentru reparația camerelor, 6,7% - pentru reparații capitale, 1,4% - pentru lenjerie de pat și îmbrăcăminte pentru deținuți.

Condițiile de întreținere nu sunt unica problemă a penitenciarelor din Moldova. Majoritatea deținuților nu beneficiază de asistența medicală necesară, iar cei care au dreptul la eliberare condiționată pe motive de sănătate adesea nu supraviețuiesc până la pronunțarea deciziei instanțelor. În anul 2017, comisia medico-consultativă a Departamentului Instituții Penitenciare a primit 56 de cereri despre eliberare pe motiv de sănătate. Au fost acceptate doar 22 din ele și doar în privința a șase persoane s-a luat decizia de a fi eliberate. Patru din acestea au decedat în închisoare, înainte de a primi actele oficiale. În afară de aceasta, în anul 2017, trei deținuți s-au sinucis din cauza bolilor de care sufereau.

Despre ecologie

Un capitol aparte al raportului ombudsmanului a fost dedicat ecologiei. Dreptul la un mediu sănătos în Moldova, potrivit estimărilor Avocatului Poporului, a fost încălcat deosebit de frecvent: situația privind ecologia se înrăutățește.

Cotorobai a amintit despre protestele locuitorilor comunei Bubuieci împotriva gunoiștii din această localitate și a subliniat că, potrivit datelor Curții de Conturi, din 1147 de gunoiști din Moldova, 99,7% nu corespund cerințelor ecologice.

O situație acută s-a creat și în asigurarea populației cu apă potabilă. Conform datelor Centrului național de sănătate publică, 93,4 la sută din populația din orașe are acces la apă potabilă, iar în sate – doar 30,3%.

O statistică și mai puțin încurajatoare este oferită de către Apă-Canal Chișinău: aproape 80 la sută din fântânile din țară nu corespund normelor sanitare, iar 60% din apele freatice nu este bună pentru consum. Cea mai complicată situație este în raioanele Telenești, Criuleni, Ungheni și Fălești.

Conform raportului, au fost și unele situații de încălcare a dreptului la sănătate și mediu sănătos. În vara anului 2017, la Oficiul Avocatului Poporului a ajuns o plângere a locuitorilor comunei Pohrebeni. S-a constatat că apeductul din sat a funcționat din luna noiembrie 2016 până în luna iulie 2017, iar după aceasta pur și simplu s-a defectat. Locuitorii comunei au înceaput să folosească apeductul doar în luna noiembrie 2017.

Oficiul Avocatului Poporului s-a confruntat și cu majorarea neîntemeiată a prețurilor la apă. În satul Vulcănești, raionul Nisporeni, băștinașii s-au plâns pe autoritățile locale care au majorat de două ori tarifele la apă, în legătură cu construcția unui apeduct modern – de la 13 lei/m3 până la 26 lei/m3. După dezbateri îndelungate, tariful a fost micșorat până la 20 lei/m3.

Despre dreptul la muncă

Principalele probleme în sfera muncii rămân a fi salariile mici și întârzierile acestora. Conform datelor Confederației Naționale a Sindicatelor, în cel de-al treilea trimestru al anului 2017, suma datoriilor la salarii a constituit 203,6 milioane de lei. Peste 630 de mii de angajați nu și-au primit salariile la timp.

Cel mai mult au fost afectați în acest sens angajații din domeniul transporturilor (reținerile de salarii au afectat 39 de mii de persoane) și din industria prelucrătoare (90,9 mii).

Începând cu anul 2016, în Moldova a crescut și nivelul șomajului în rândul tinerilor în vârstă de până la 24 de ani – de la 11,2% până la 12,6% în anul 2017. În raport se spune că dacă această problemă nu va fi soluționată, majoritatea tinerilor va pleca peste hotare.

În afară de tineret, sunt într-o situație dificilă pe piața muncii și oamenii cu dizabilități, femeile și rromii. Acestora li se oferă salarii inegale, iar în multe cazuri, salariul nu acoperă minimumul de existență.

Modificările operate în Codul muncii, pe care autoritățile le-au aprobat în vara anului 2017, sunt considerate de către Oficiul Avocatului Poporului o nouă încălcare a dreptului la acces egal la muncă. Amintim că deputaților nu le-a fost ascuns acest lucru: modificările în CM au fost introduse făcându-se trimitere la rugămințile venite din mediul de afaceri.

Despre dreptul la sănătate

Avocații au constatat că polița de asigurare medicală încă nu garantează, în Moldova, că pacientul va beneficia de tratament calitativ și la timp. Adesea, încălcările în sistemul sănătății sunt argumentate de către autorități prin nivelul scăzut al salariilor. „Asemenea „scuze” nu-i fac mai „sănătoși” nici pe pacienți, nici sistemul propriu-zis”, se spune în raport.

O altă problemă la fel de gravă, mai ales pentru cei care nu dețin poliță de asigurare, este majorarea tarifelor la serviciile medicale. Printre alte probleme menționate de către ombudsman este atitudinea indiferentă a medicilor față de pacienți, lipsa respectului față de dreptul la confidențialitate, încălcarea dreptului la informare corectă.

În Moldova, nu sunt susținuți să evite durerile nejustificate nici pacienții în stadiul terminal. Un caz elocvent din anul 2017 a fost istoria Niculinei Bulat care, din cauza lipsei de atenție din partea medicilor de la câteva instituții medicale, a fost lipsită de tratamentul paliativ.

Fără drepturi rămân și deținuții. De exemplu, ei nu au fost incluși în Programul național de combatere a hepatitelor virale, în cadrul căruia tratamentul este oferit gratuit. Doar după intervenția avocatului poporului s-a reușit înscrierea a 99 de deținuți la examene medicale, după care ei vor putea fi incluși în program și vor putea beneficia de tratament.

Despre Transnistria

Oficiul Avocatului Poporului susține că problema cea mai mare în Transnistria o constituie dificultățile cu care localnicii se confruntă în obținerea și autentificarea actelor. De aceasta s-au plâns 40 la sută dintre persoanele care s-au adresat la Oficiu. La fel, apar probleme și în cazul înregistrării copiilor: de exemplu, adesea nu e clar, care cetățenie trebuie să primească copilul, pentru că părinții au câteva pașapoarte. În consecință, timp îndelungat, copilul rămâne fără acte. Din cauza acelorași probleme cu documentele, copiii rămași fără părinți nu au, practic, reprezentanți legali în Transnistria. Dificultățile apar și atunci când locuitorii din regiune doresc să-și valideze actele de stare civilă pe malul drept al Nistrului.

În raport se mai menționează că în regiunea transnistreană este un nivel scăzut al alfabetizării juridice a populației, iar autoritățile Moldovei, pe parcursul negocierilor, încă nu au identificat modalitatea de a asigura apărarea drepturilor localnicilor.

Despre copii

Potrivit afirmațiilor Avocatului Poporului pentru Drepturile Copilului Maa Bănărescu, în anul 2017, în Moldova au fost încălcate toate drepturile copilului incluse în convenția internațională, fără nicio excepție. Din anul 2016, situația practic nu s-a îmbunătățit, susține ombudsmanul.

Deosebit de tare s-a acutizat problema sarcinilor timpurii. „Practic, copiii nasc copii”, a subliniat Bănărescu. Și a adăugat că o cauză a acestui fenomen este și lipsa în școli a lecțiilor de educație sexuală. Avocatul consideră că aceasta este încălcare a dreptului la educație, din care cauză apar asemenea situații.

Cei de la Oficiul Avocatului Poporului sunt siguri că protecția drepturilor copiilor trebuie să fie parte a strategiei naționale de securitate.

Bănărescu a mai spus că în ultimul timp, părinții tot mai des iau cu sine copiii la protestele și demonstrațiile politice. Ombudsmanul consideră acest lucru periculos: „Noi nu susținem participarea copiilor la evenimentele politice de amploare”.

Amintim că în anul 2017, raportul anual al avocatului poporului a fost audiat în parlament, pentru prima oară în ultimii zece ani. Conform legii, fiecare raport al ombudsmanului trebuie să fie discutat de către deputați.

După audieri, deputații au aprobat o ordonanță, din varianta finală a căreia au fost excluse toate recomandările adresate parlamentului și guvernului privind îmbunătățirea situației despre respectarea drepturilor omului. Deputatul socialist Vladimir Țurcan a numit cele întâmplate atunci „sterilizare” a documentului.

Cotorobai și-a exprimat speranța că raportul pentru anul 2017 la fel va fi examinat în parlament. Documentul a fost deja transmis în cancelaria organului legislativ.

Autor: Olga Gnatcova

Партнерские ссылки