19ºC Chișinău
Duminică 23 septembrie 2018

Cunoaște-ți locul. Patru tipuri de discriminare a femeilor în Moldova

 

Femeia este o oarecare anexă a bărbatului și locul ei este acasă, alături de copii. Acest stereotip s-a înrădăcinat adânc în Moldova, menționează experții. Probabil, din această cauză, eforturile avocaților și ale autorităților îndreptate în lupta cu discriminarea de gen nu are efectele dorite. NM a participat la un seminar pentru jurnaliști dedicat protecției drepturilor femeilor, a discutat cu experți și a identificat patru tipuri ale discriminării de gen, care sunt cele mai răspândite în Moldova. Drept suport în lupta cu acestea ar putea fi și Programul național adoptat de către guvern cu scopul îndeplinirii Rezoluției 1325 al Consiliului de Securitate al ONU.

Această rezoluție a fost adoptată în anul 2000. Ea se intitulează „Femeia, Pacea și Securitatea”. Programul național de implementare a Rezoluției este prevăzut pentru anii 2018-2020 și a fost adoptat de către guvernul Moldovei în luna martie curent. Despre cum va putea acest program să apere drepturile femeilor s-a vorbit la seminarul pentru jurnaliști, care s-a desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute, la Vadul lui Vodă.

Potrivit Valentinei Bodrug, director Gender-Centru, Rezoluția 1325 se bazează pe patru principii esențiale: „Participare” – participarea femeilor la luarea deciziilor, „prevenire” – prevenirea discriminării, „protecție” – protecția socială și psihologică împotriva violenței domestice și „reabilitare” – reabilitarea psihologică după participarea la operațiuni militare”.

Yan Feldman, directorul Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, a menționat că „în societatea moldovenească sunt foarte puternice stereotipurile ce țin de gen”. „Adesea femeia este prezentată ca o oarecare anexă a bărbatului. Fiecare dintre noi știe zeci de glume în acest sens. S-ar părea că nu e nimic grav, însă asemenea glume „nevinovate” creează un fundal general care favorizează discriminarea femeilor”.

Discutând cu avocații, NM a identificat principalele tipuri de discriminare de gen în Moldova.

Diferența salariului

Potrivit lui Yan Feldman, în Moldova, diferența salariului dintre femei și bărbați este de 14,5%. Inegalitatea salariilor provoacă și diferența mărimii pensiei: la femei, aceasta este, în medie, de 1221,37 de lei, iar la bărbați – 1491,06 lei.

Discriminarea de gen la angajare

Femeile și bărbații din Moldova au condiții diferite și pentru a se realiza profesional și pentru a-și construi o carieră, a menționat Feldman. Potrivit lui, angajatorii adesea acordă prioritate bărbaților doar pentru că femeia poate pleca în concediu de maternitate sau în concediu medical, din cauza îmbolnăvirilor copiilor. Feldman a precizat că la Air Moldova, de exemplu, contractul de muncă cu însoțitorii de bord era încheiat pentru o perioadă de cinci ani, iar cu însoțitoarele de bord – pentru un an. Sau, de exemplu, Consiliul pentru Egalitate a examinat plângerea unei femei care nu a fost îngajată în postul de administrator de sistem. Angajatorul și-a explicat această decizie prin faptul că pentru femeie va fi incomod și chiar periculos să se întoarcă acasă târziu.

Svetlana Andrieș de la UN Women Moldova, a spus că în Moldova, este adânc înrădăcinat stereotipul clasic precum că locul femeii este în sânul familiei, alături de copii: „În Moldova, femeia rareori este văzută ca un profesionist. Acum lumea se schimbă rapid. Și dacă ai plecat de pe piața muncii chiar și pentru o lună, este foarte dificil să revii în regimul obișnuit. Timp de trei ani și mai mult, femeia își crește copilul, își pierde abilitățile profesionale, încrederea în sine, ritmul de muncă și ritmul creșterii în carieră. Cu părere de rău, femeia din țara noastră este discriminată pe criterii de gen, vârstă și prezență a copiilor. Dacă sunteți tinere, aveți puține șanse de a vă găsi un serviciu, pentru că puteți rămâne însărcinată. Dacă aveți copii mici, șansele de a vă găsi un loc de muncă sunt și mai mici, deoarece copiii mici se îmbolnăvesc des”.

Reprezentanță insuficientă a femeilor la posturile de conducere și în viața politică

Deși o jumătate din populația Moldovei o constituie femeile, în parlament acestea sunt mai puțin de 20 la sută din numărul total al deputaților. O prezență atât de mică este și la nivel local: femeile primari în Moldova sunt 18%, consilieri locali – 28%. „În afaceri, numărul femeilor nu depășește 27%, iar în poliție – mai puțin de 18%. Femeile care își satisfac serviciul militar prin contract constituie 22%”, a precizat Svetlana Andrieș.

„Una dintre cele mai sensibile probleme o constituie participarea femeilor la luarea deciziilor. După cum vedem, sunt multe femei în posturi de conducere, precum și în politică și în afaceri. Însă cea mai mare parte din acestea sunt în categoria forță de muncă, mai ales în localitățile rurale”, a menționat Bodrug.

La rândul său, Svetlana Andrieș a subliniat că potrivit unui studiu al International Peace Institute, dacă femeia participă, de exemplu, la reglementarea conflictelor, probabilitatea obținerii unui acord de scurtă durată crește cu 20%, iar de lungă durată – cu 35%.

În opinia directorului Asociației penru Politică Externă (APE) Victoria Bucătaru, femeile ar putea contribui la procesul de reglementare transnistreană, deoarece „pentru femei, pacea înseamnă mai înâi de toate securitatea familiei, deci, și a societății, și a țării”.

Discriminarea în familie, violența

Conform datelor unui studiului al PNUD Moldova și Biroului Național de Statistică pentru anul 2016, peste 60 la sută din femeile în vârstă de la 15 până la 64 de ani au fost supuse cel puțin o dată unui tip de violență. Cea mai răspândită este violența în familie (94,1% din numărul total).

 „Unul dintre drepturile fundamentale ale omului este dreptul la viață fără violență. În Moldova, aproximativ 70-80% dintre victimele violenței în familie sunt femei”, a menționat Valentina Bodrug. În opinia sa, femeile din Moldova trebuie să-și apere anume acest drept – la viață fără violență.

***

„Când vom înțelege că în societate toți sunt egali, atunci se va îmbunătăți și nivelul de trai”, este sigură Victoria Bucătaru. De asemenea, ea consideră că programul guvernamental pentru apărarea drepturilor femeilor, care este prevăzut pentru anii 2018-2020, va da „primele roade” deja în acest an. „Însă este foarte importantă în acest sens susținerea societății civile și a presei, pentru că cea mai mare problemă sunt stereotipurile de gen în mentalitatea noastră”. Bucătaru a subliniat că se poate lupta cu aceasta doar prin eforturi comune, acest îndemn fiind auzit și la seminarul pentru jurnaliști de la Vadul lui Vodă.

Autor: Ecaterina Cojuhari

Партнерские ссылки