13ºC Chișinău
Duminică 21 octombrie 2018

„De ce dl Nantoi nu trebuie să se integreze, iar eu da?” Cum au căutat experții o idee unificatoare pentru Moldova?

Orașul Chișinău a găzduit, la 1 octombrie, Conferința „Societatea civilă și dialogul interetnic în Republica Moldova: provocări și decizii”. Experți, politicieni, diplomați și reprezentanți ai comunităților etnice au discutat despre ideea care ar putea consolida societatea moldovenească, denumirea corectă a grupelor etnice „netitulare” și modalitatea de „integrare” a lor în societate.

„Pe acest continent, noi toți suntem minorități”

Conferința a fost organizată de Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutul de Politică Europeană din Berlin.

newsmaker.md/rus/novosti/mezhdu-prishlym-i-budushchim-kak-sdelat-moldovu-domom-dlya-vseh-ee-grazhdan-35955

Tonalitatea discuțiilor a fost dată de Peter Michalko, șeful Delegației UE în Moldova, în mesajul său de salut. El a propus ca problema minorităților să fie examinată într-un context mai larg. „Pe acest continent [european], noi toți suntem minorități”, a spus diplomatul. Adică, dacă am examina spațiul european în ansamblu, cu diversitatea etnică și lingvistică, orice om sau entitate reprezeintă o minoritate.

Potrivit lui, dialogul interetnic trebuie construit în baza a două valori principale și comune: libertatea și toleranța. Libertatea înseamnă dreptul omului de a-și determina benevol identitatea, adică să răspundă cum dorește la întrebarea: „Cine sunt eu?”. Iar toleranța este recunoașterea aceluiași drept de către alte persoane. „Astfel, toți oamenii doresc și au dreptul să trăiască într-o societate echitabilă și prosperă”, a adăugat el.

Angela Ganninger, noul ambasador al Germaniei în Republica Moldova, a spus că în țara sa, este apreciată diversitatea în societate. Iar relațiile armonioase dintre diferite grupuri se construiesc prin dialog social.

Vicepreședintele Academiei de Științe a Ucrainei, Serghei Pirojkov, care timp de șapte ani a fost ambasador al acestei țări în Republica Moldova, a prezentat o cercetare despre factorii care determină tensiunea din societatea ucraineană și căile posibile de consolidare a acesteia. La multe probleme caracteristice și pentru Moldova – sărăcia, instabilitatea politică, diferențele de viziuni asupra lumii ale locuitorilor din diferite regiuni ale țării – acolo se adaugă conflictul militar din Donbass.

Despre o altă deosebire, Pirojkov a povestit fără a-și ascunde ironia: „În Ucraina, unul dintre factorii ce determină tensinea în societate este concurența politică dintre oligarhi. Se pare că în Moldova, în ultimul timp, nu mai e nevoie să se vorbească despre concurența oligarhilor”.

„Acest stat nici nu mai are nevoie de oameni – nici de cei care vorbesc limba de stat, nici de cei care nu o vorbesc”

Politologul Oazu Nantoi și-a început mesajul printr-un aforism: „Multiculturalismul nu este o problemă, ci o normă socială. O problemă este atunci când societatea este incultă”. Potrivit afirmațiilor sale, Republica Moldova parcurge „o trecerere chinuitoare de la homo sovieticus la națiunea civică moldovenească”.

Oazu Nantoi a trecut în lista factorilor externi negativi, pe de o parte, teoria Moldovei ca „cel de-al doilea stat românesc”, iar pe de altă parte – „teoria concetățenilor” promovată de Moscova. Ambele idei, potrivit lui, împiedică societatea să se consolideze în baza națiunii civice, întrucât este pusă în prim plan abordarea etnică.

Pentru ca aceste marginalizări artificiale să dispară, e nevoie de „educația cetățeanului”, consideră Nantoi. Iar instrumentul principal pentru consolidarea societății este dialogul social.

Fostul director al Biroului Relații Intertnice, Olga Gonciarova, a menționat că în Moldova nu există un dialog social, iar în societate, mai ales în cercurile politice, este răspândită divizarea în „ai noștri” și „ai lor”.

Potrivit ei, în Moldova, timp de peste două decenii, se vorbește despre „integrarea minorităților etnice”. Și aici sunt două probleme, susține Gonciarova. În primul rând, multe „minorități etnice” trăiesc pe acest pământ deja de câteva secole, consideră că Moldova este patria lor și nu se consideră „venetici”. În locul termenului „minorități etnice”, Gonciarova a propus să se discute despre „comunitățile etnice minoritare”.

În al doilea rând, dialogul social, potrivit ei, trebuie organizat de la egal la egal și să se vorbească nu despre „integrarea minorităților etnice”, ci despre consolidarea societății. „Problema privind „integrarea minorităților etnice” este umilitoare. De ce dl Nantoi, de exemplu, nu trebuie să se integreze, iar eu da?”, s-a întrebat Gonciarova, arătând spre Oazu Nantoi care se afla alături.

Ea a mai spus că este importantă și problema limbii ruse și funcționarea ei pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, Gonciarova a subliniat că limba de stat trebuie să fie vorbită, însă acest lucru nu trebuie impus, mai ales prin marginalizarea artificială a limbii ruse și a altor limbi.

Fostul reprezentant permanent al Moldovei în Consiliul Europei, Alexei Tulbure, a fost de acord că problema cunoașterii limbii de stat este importantă pentru integrarea societății, însă „pentru început, trebuie să se știe, în ce societate noi vorbim despre aceasta și ce fel de stat construim noi în Moldova”.

Deocamdată, o asemenea viziune și conștientizare nu există, susține el. Iar statul, în persoana organelor puterii, demonstrează că el „nici nu are nevoie de oameni – nici de cei care cunosc limba de stat, nici de cei care nu o cunosc”. „În acești ani, din țară a plecat aproximativ un milion de oameni. Ce contează, în ce limbă cetățeanul poartă un dialog cu statul, dacă acest stat nu are de gând să organizeze niciun fel de dialog?”, s-a întrebat Tulbure.

newsmaker.md/rom/noutati/partea-intunecata-a-moldovei-evghenii-solari-despre-ura-nationalism-si-miscarea-pr-38620

Potrivit lui, statul etnocratic, ineficient și împotmolit în corupție nu este capabil să ofere cetățenilor sentimentul unui „destin comun”. Iar politicienii folosesc manipularea, dezbinarea societății și incitarea la ură pentru a veni la putere și a o menține.

Potrivit expertului, situația nu se va schimba până nu va fi formulată o concepție a viitorului Republicii Moldova. Tulbure a propus și unele idei pentru o astfel de concepție. În primul rând, susține el, Republica Moldova poate exista doar ca o democrație modernă. În al doilea rând, în republică există grupuri etnice majoritare și minoritare, însă nu trebuie să existe „grupuri etnice dominante”. În al treilea rând, concepția unei națiuni politice civice, pe lângă care identitatea națională ar fi determinată prin cetățenie. „Aceasta este cea mai europeană soluție”, a concluzionat expertul.

Autor: Evgheni Solari

Партнерские ссылки