0ºC Chișinău
Miercuri 21 noiembrie 2018

De ce în Moldova nimeni nu vrea să lucreze? Ce zic oamenii de afaceri?

În Moldova s-a creat o situație contradictorie: pe de o parte, în fiecare zi, oamenii pleacă din țară în căutarea unui  loc de muncă în străinătate, pe de altă parte, angajatorii din țara noastră se plâng de un deficit acut de cadre. NM a analizat, de ce se întâmplă acest lucru și a discutat despre aceasta cu câțiva conducători de întreprinderi din diferite domenii ale economiei.

„Pur și simplu nu există forțe de muncă”

Alexandra Can, directoarea  Fabricii  de textile „Artima”, președinta Asociației Patronale din Industria Ușoară:

Deficitul de cadre este cea mai mare problemă în economia țării. În ansamblu, în industria ușoară, deficitul  de cadre este astăzi de cel puțin 5 mii. Însă această problemă se atestă nu doar în industrie sau în agricultură, ci și în medicină, învățământ, sectorul public.

Cu toate acestea, Moldova continuă să exporte forțe de muncă. În anii 1995-2000, în țară într-adevăr era insuficiență de locuri de muncă, deoarece întreprinderile se închideau din cauza pierderii legăturilor obișnuite și a piețelor de desfacere. Însă în ultimii zece ani, numărul întreprinderilor se micșorează din cauza insuficienței forței de muncă.

Înainte, la fabrica noastră, „Artima”, erau 750 de angajați, apoi 450, 350, 200, iar în prezent - puțin  peste 100 de lucrători. Statul  a decis să stimuleze financiar crearea noilor locuri de muncă: este gata să plătească câte 40 de mii de lei pentru un astfel de loc, însă doar cu condiția ca în decurs de un an, să fie angajați 100 de lucrători. În actualele condiții  însă acest lucru este o sarcină foarte dificilă. Noi plasăm  anunțuri despre locurile vacante în ziare, la radio, colaborăm cu Agenția pentru ocuparea forței de muncă, însă fără niciun rezultat. Pur și simplu  nu există forțe de muncă. Noi angajăm băieți din sate, după școli profesionale, îi instruim, însă ei nu se rețin mult aici, pleacă.

Salariile de la întreprinderile din industria ușoară depind de volumul de producție. În industria noastră, sunt cusătorese care primesc câte 6-7 mii de lei și chiar mai  mult. Cei care sunt bine pregătiți  din punct de vedere profesional și lucrează eficient, primesc salarii bune. Desigur, noi nu avem salarii europene. Însă încă nicăieri în Moldova nu sunt salarii europene.

„Pentru majoritatea programatorilor, activitatea în Moldova este o etapă intermediară, după care ei pleacă”

Veaceslav Cunev, director general al companiei IT „Deeplace”:

Deficitul de cadre în domeniul IT este influențat de faptul că pentru majoritatea absolută a programatorilor, activitatea în Moldova este o etapă intermediară, după care ei pleacă din țară. Din această cauză, în orice companie IT este un flux permanent de cadre.

În  compania  noastră  este lipsă de 10-15% din angajați, noi suntem în permanentă căutare. Atragem la muncă studenți. Poblema deficitului de cadre nu se va soluționa atâta timp cât oamenii vor pleca din țară.

Cea de-a doua cauză a deficitului de cadre în domeniul nostru ține de faptul că din cauza înlesnirilor pe care domeniul  IT din Moldova le-a obținut, aici  vor  veni  investitori  străini care îi vor cumpăra pe specialiștii companiilor autohtone. Ținând cont de faptul că oferta pe piață nu se majorează și rămâne stabilă - aproximativ 40 de mii de oameni, acest lucru va intensifica și mai mult deficitul de cadre.

Acest lucru se referă la toate specialitățile, însă în cazul unora - într-o măsură mai mare. În prezent, de exemplu, sunt foarte solicitați managerii de proiect cu experiență, precum și Java-Developer, Net-Developer, dezvoltatorii de aplicații mobile.

„Toți cei care se concediază susțin că intenționează să plece din țară”

Directorul unuia dintre serviciile de taxi din capitală, care a dorit să nu fie indicat nici numele său, nici denumire companiei:

Deficitul  de  cadre  nu  este  pur și  simplu  acut, ci foarte acut. În prezent, în compania noastră stau pe loc mai mult de 20 de automobile. S-ar părea că  nici  cererea pentru  taxi  nu scade, dar șoferii pleacă.

Probabil, au influențat și noile reguli de activitate ale taxi-urilor (de la 1 octombrie, șoferii trebuie să lucreze doar cu aparatul de casă, să achite câte 1,5 mii de lei lunar impozit pe venit, asigurarea socială și cea medicală, plus 300 de lei impozit local. - NM). Însă luna încă nu s-a încheiat, nu există deocamdată vreo analiză.

Probabil, situația privind cadrele s-a înrăutățit și din cauza apariției „Yandex.Taxi”. Poate că ei au condiții de muncă mult mai convenabile. E greu de spus. Știu doar că toți cei care se concediază spun că intenționează să plece din  țară, pentru  că aici, nu  există posibilități  pentru un câștig normal.

Nu e atât de simplu  să găsești  noi  colaboratori. Sunt anumite  cerințe: stagiu de conducere nu mai mic de trei ani, certificat de la Agenția Națională Transport Auto, certificate medicale. În afară de aceasta, șoferul trebuie să cunoască orașul, să poată utiliza GPS, smartphone-ul.

„Noi activăm și în România, iată acolo într-adevăr există problema cadrelor”

Ruslan Cojocaru, fondatorul rețelei de cafenele „Tucano Coffee” și a cafenelei „Oliva”:

La noi  nu  există un deficit de cadre serios. Eu nu pot spune că la noi, această problemă lipsește  totalmente, însă  ea  nu  este  critică. Noi activăm și în România și iată acolo într-adevăr există problema cadrelor. Pentru că acolo în general nu sunt dificultăți ce țin de deplasarea în UE și tineretul pleacă încolo. În afară de aceasta, în România, piața se dezvoltă mai activ, iar numărul de oameni este limitat.

„La fiecare post de radio, oamenii sunt chemați peste hotare”

Vitalie Gorincioi, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, cofondator al companiei horticole „Farm Prod”:

Deficitul  de  cadre  este  enorm. Să găsești  astăzi  un  agronom, un inginer, un tractorist, un electrician sau pur și simplu un horticultor - este o problemă foarte mare.

La fiecare post de radio, oamenii sunt chemați în străinătate, inclusiv la munci sezoniere, ademeniți cu salarii foarte mari. Noi am comparat cu cât se plătește în Italia la recoltarea cireșelor. Acolo, se plătește câte 8 euro pe oră, dar dacă reieșim din volumul producției recoltate, noi  nu  avem  mai  puțin sau nu cu mult mai puțin. Însă omul e acasă, alături de familie.

Noi plătim  câte 3-4 lei pentru  un  kilogram de cireșe. Și ne străduim să creăm condiții - ducem-aducem oamenii, îi  hrănim. Iar peste hotare, poți  nimeri  în diferite situații urâte, așa cum s-a întâmplat recent cu moldovenii noștri în Spania.

În compania noastră de horticultură  activează 70-80 de oameni, iar în perioada de recoltare, imai  avem  nevoie cam încă de atâția oameni. Din cauza insuficienței de lucrători, nu reușim să recoltăm  toată  producția: de exemplu, întreprinderea „Cercetonis” („Vinăria din Vale”) a lăsat anul acesta 1,5 tone de prune, pentru că nu s-au ajuns forțe de muncă și trebuia recoltați strugurii, iar aceștia sunt mai scumpi.

Autor: Nicolai Paholinitchi

Партнерские ссылки