Sâmbătă 16 decembrie 2017
$ 17.2229 20.372

De ce negocierile de la Viena privind diferendul transnistrean sunt atât de importante?

Negocierile în formatul „5+2“ pe problemele diferendului transnistrean au avut loc la Viena, în perioada 27-28 noiembrie. Negociatorii s-au întâlnit pentru prima dată după aproape un an și jumătate și au apreciat pozitiv rezultatele întrunirii. Nu putem să nu fim de acord cu această apreciere. NM a decis să explice, ce trebuie să știm despre aceste negocieri și de ce ele sunt cu adevărat importante.

Ce au decis negociatorii?

Procesul de reglementare a conflictului transnistrean durează de atât de mult timp (de un sfert de secol), încât toți s-au obișnuit cu faptul că aproape nimeni nu mai urmărește desfășurarea negocierilor, în afară de jurnaliști și experți. Pentru majoritatea oamenilor, acest subiect nu doar că nu este interesant, ci, se pare, nici nu-i privește. Adesea constatăm că așa și este.

Dar nu de data aceasta.

Orice negocieri diplomatice au câteva dimensiuni: politice, detaliile cărora sunt cunoscute doar participanților implicați, și umane. În ajunul întâlnirii de la Viena, negociatorii din Chișinău și Tiraspol — vicepremierul moldovean Gheorghe Bălan și ministrul de externe transnistrean Vitalii Ignatiev — s-au înțeles să soluționeze problemele care îi vizează pe mii de oameni. La 25 noiembrie, ei au semnat patru decizii protocolare care, dacă vor fi duse la bun sfârșit, vor face viața mai ușoară și mai comodă pe ambele maluri ale Nistrului.

În primul rând, ei au convenit să restabilească telefonia fixă. În prezent, situația este următoarea: pentru a suna de pe malul drept al Nistrului în regiunea transnistreană, trebuie nu doar să fie format un cod straniu (+00373 și mai departe codul localității și numărul de telefon), dar și să se plătească pentru convorbire conform tarifului echivalent celui internațional. Aceeași situație este și în cazul telefoniei mobile: același cod și aceleași tarife nebuloase. Toate acestea durează din anul 2004. Și de atunci se tot discută despre restabilirea unei legături normale. Acum s-a convenit să fie totul pus la punct.

În al doilea rând, s-a decis să nu mai fie puse piedici școlilor moldovenești din Transnistria, care se subordonează Chișinăului și unde se predă limba moldovenească în baza grafiei latine și nu a celei chirilice, ca în toate celelalte școli transnistrene. În jurul acestor școli apăreau în permanență scandaluri: ele plăteau o taxă mărită pentru arendă, iar pentru serviciile comunale — la tarife mai mari decât celelalte persoane juridice transnistrene. Periodic, aveau loc incidente și în privința accesului profesorilor și elevilor în școli.

În al treilea rând, Bălan și Ignatiev au convenit să soluționeze problema terenurilor agricole, care se află în raionul Dubăsari, pe teritoriul controlat de autoritățile Transnistriei, dar care aparțin fermierilor moldoveni. Și această problemă a fost dezbătută mulți ani. Fermierii ba nu puteau să-și prelucreze terenurile, ba se confruntau cu probleme atunci când trebuiau să adune recoltele de pe acele pământuri. În anul 2006, Chișinăul și Tiraspolul, cu participarea intermediarilor din partea Rusiei, Ucrainei și OSCE, au convenit asupra „unui mecanism special de acordare și utilizare“ a acestor terenuri agricole. Se părea că problema este soluționată. Însă în anul 2014, când la conducerea Transnistriei era Evghenii Șevciuk, iar ministerul de externe era condus de Nina Ștanski (ulterior Șevciuk s-a căsătorit cu ea), autoritățile transnistrene au renunțat la acest mecanism și au reapărut conflictele din cauza terenurilor.

Cea de-a patra înțelegere se referă la aplicarea apostilei — confirmarea puterii juridice — pe documentele de studii eliberate în Transnistria. Acest lucru este necesar pentru ca persoana care a absolvit o universitate transnistreană să poată merge la studii cu diploma sa mai departe și, fără probleme, să poată fi admisă la studii în orice universitate din lume.

Mărul discordiei în această problemă l-a constituit Universitatea de Stat „T. Șevcenko“ din Transnistria. Chișinăul a fost categoric împotriva utilizării sintagmei „de stat“ în denumirea instituției. Negocierile au durat ani în șir și fără niciun rezultat. Însă la 25 noiembrie, părțile au convenit că în apostilă denumirea instituției va fi scrisă în limba engleză: Transdniestrian Taras Shevchenko University.

Cele patru înțelegeri menționate au fost precedate de încă una: deschiderea podului peste Nistru lângă satele Gura Bâcului și Bîcioc. Istoria podului este cunoscută: a fost aruncat în aer în timpul conflictului din anul 1992, a fost restabilit la începutul anilor 2000 și de atunci a fost închis accesul pentru transport. Podul se află pe drumul internațional M14, care este parte a celui de-al IX-lea coridor pan-european de transport. Totodată, acesta constituie și cea mai rapidă cale din Chișinău spre Tiraspol: deși nu a fost reparat de mult, drumul se află încă în stare bună și nu trece prin localități. După ce podul a fost deschis, a apărut șansa că Uniunea Europeană va aloca bani pentru reparația acestui drum și circulația pe el va fi mult mai comodă. 

Politicienii deja discută despre soluțiile obținute. Nina Ștanski, care trăiește în prezent în Moscova, consideră că, semnând aceste acte, Vitalii Ignatiev a „trădat țara“ (ea numește „țară“ Transnistria). Însă aici este anume acest caz când politicienii se pot certa, iar oamenii — să beneficieze de rezultatele înțelegerilor.

Desigur, dacă înțelegerile vor fi îndeplinite.

Cum va funcționa?

Iată aici rămân întrebări. Deocamdată nu este clar, când anume totul va începe să funcționeze și de cât timp e nevoie pentru ca deciziile scrise pe hârtie să devină realitate. Comentând deciziile adoptate la Viena, Bălan și Ignatiev adesea vorbeau despre „termeni restrânși“, însă nu spuneau date concrete.

Fostul ministrul de externe al Transnistriei Vladimir Yastrebchak, care în prezent este reprezentantul special al liderului republicii nerecunoscute în relațiile cu Ucraina, numește deciziile adoptate „niște înțelegeri încadrate“.

„În ele se conțin trimiteri la viitoarele mecanisme. Însă ne-am dori să vedem o implicare mult mai activă a persoanelor responsabile de îndeplinirea acestor decizii. Eu consider că obligațiunile trebuie să și le asume nu numai reprezentanții politici, ci și instituțiile de profil. Multe vor depinde de faptul, cum se va desfășura activitatea conform conținutului acestor acte“, a spus Yastrebchak pentru NM.

Deocamdată, doar într-un singur caz se poate vorbi despre o anumită dată. Este vorba despre obligațiunile părților de a semna până la sfârșitul lunii februarie 2018 acordul cu privire la numerele de înmatriculare neutre ale automobilelor transnistrene, cu care ele vor putea pleca peste hotare. Aceasta este o nouă întrebare care se discută de mai mult timp și pe care părțile nicidecum nu o puteau soluționa.

În prezent, automobilele cu numerele de înmatriculare eliberate de autoritățile transnistrene nerecunoscute nu au acces în Europa. În curând, pentru aceștia va fi închis accesul și în Ucraina: anul acesta, Kievul a atenționat în repetate rânduri despre aceasta, însă la rugămintea intermediarilor internaționali, amâna decizia definitivă a acestei probleme. Potrivit datelor NM, numărul de înmatriculare neutru, de compromis — fără simbolica Moldovei și a Transnistriei — este deja acceptat.

În prezent, părțile discută despre locul în care vor fi eliberate astfel de numere. Potrivit datelor NM, asemenea puncte se preconizează să fie deschise la Râbnița și Tiraspol. Aici însă este importantă inscripția: în Transnistria nu se acceptă ca acestea să fie secții teritoriale ale întreprinderii de stat Registru. Se spune că și aici a fost găsită o soluție de compromis, însă deocamdată nu se știe în ce constă ea.

Diplomația nocturnă

Deși după negocierile care au avut loc la Viena toți erau optimiști, întâlnirea în capitala Austriei a fost deosebit de obositoare. NM a constatat că în prima zi, la 27 noiembrie, negociatorii s-au întâlnit dimineața și nu s-au despărțit până la ora 23:45 ora Chișinăului (+o oră la Viena).

NM a aflat că partea transnistreană a insistat asupra faptului ca în protocolul final al ședinței să se amintească despre punctele vamale comune, pe care Moldova și Ucraina au convenit să le deschidă pe tot segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean. Primul post de acest fel a fost deschis oficial în vara acestui an, la punctul Cuciurgan-Pervomaisk, iar la ceremonie au participat premierul Moldovei Pavel Filip și președintele Ucrainei Petro Poroșenko (despre acest eveniment puteți citi aici). Se preconizează deschiderea a 13 astfel de posturi.

În Transnistria au fost și continuă să fie nemulțumiri provocate de controlul comun, declarându-se că Chișinăul și Kievul formează o blocadă în jurul republicii nerecunoscute. Despre ce anume a spus la această temă liderul transnistrean Vadim Krasnoselski puteți citi aici.

Pe parcursul anului, Tiraspolul a solicitat convocarea „5+2“, pentru a discuta problema controlului. La ședința de la Viena, la 27 noiembrie, Vitalii Ignatiev nu doar a abordat acest subiect, ci a insistat ca el să fie reflectat în protocolul final al ședinței. Sursele NM susțin că din cauza aceasta, discuțiile au durat până târziu. Cu toate acestea, în protocol așa și nu a apărut nimic despre controlul comun.

Trebuie de menționat că în protocol nu se menționează nimic nici despre o altă temă, importantă pentru Chișinău: perspectivele discuțiilor despre statutul Transnistriei în componența Moldovei reintegrate. Partea moldovenească declara adesea în ultima vreme că a venit timpul pentru abordarea acestui subiect. La Viena, Gheorghe Bălan s-a expus din nou asupra acestei chestiuni. La conferința de presă de totalizare, care a avut loc la 28 noiembrie, el a menționat că progresul înregistrat în soluționarea problemelor social-economice și a celor umanitare apropie momentul în care va fi posibilă abordarea subiectului privind statutul juridic al regiunii transnistrene.

Ce-i drept, deocamdată, Chișinăul nu a prezentat propria viziune referitoare la cum anume trebuie să fie reglementat conflictul transnistrean. Însă au apărut deja știri despre faptul că aceasta este gata și în curând va fi prezentată. Despre faptul că se știe deja despre planul moldovenesc privind reglementarea conflictului transnistrean și cine sunt autorii acestuia, puteți citi aici.

Vladimir Soloviov

Партнерские ссылки