Declarații citite printre rânduri. Propunerile oficialilor din Rusia, SUA și UE privind soluționarea crizei politice din Moldova

În toiul crizei politice, când au rămas zile numărate până la dizolvarea parlamentului, Moldova a fost vizitată concomitent de trei oficiali de rang înalt din străinătate. În aceeași zi, la 3 iunie, au venit la Chișinău Directorul Oficiului pentru Afaceri Est-Europene al Departamentului de Stat al SUA Brad Freden, vicepremierul Federației Ruse Dmitrii Kozak și Înaltul Comisar European pentru Vecinătate și Negocieri de Extindere Johannes Hahn. Împreună cu câțiva experți, NM a analizat, prin ce se deosebesc mesajele oficialilor și la ce am putea să ne așteptăm de la vizitele lor.

La 3 iunie, la Chișinău, au venit concomitent trei reprezentanți ai partenerilor externi importanți: Înaltul Comisar European pentru Vecinătate și Negocieri de Extindere Johannes Hahn, Directorul Oficiului pentru Afaceri Est-Europene al Departamentului de Stat al SUA Brad Freden și vicepremierul Rusiei, reprezentantul special al președintelui FR pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și economice cu Moldova Dmitrii Kozak.

Din start, programul vizitelor oficialilor era necunoscut. Solicitați de NM, cei din Delegația UE în Moldova și de la Ambasada SUA au spus că agenda exactă a întrevederilor este deocamdată necunoscută. Nici cei din serviciul de presă al Ambasadei Rusiei în Moldova nu au comunicat nimic pentru NM despre programul vizitei. 

Ce au declarat politicienii din străinătate

Oficialii străini au dat asigurări că nu au venit la Chișinău pentru a influența crearea coaliției de guvernământ și formarea guvernului. Cu toate acestea, ei și-au expus părerera despre criza politică din Moldova și despre cum ar trebui să fie această coaliție.

Astfel, Înaltul Comisar European pentru Vecinătate și Negocieri de Extindere Johannes Hahn a declarat că „UE nu impune nimic”, însă este interesată de un guvern stabil.

El a menționat că în cazul unor alegeri anticipate, există riscul că FMI va stopa asistența financiară și acest lucru se va răsfrânge și asupra asistenței financiare care este acordată Moldovei de către UE. „Pentru democrație, este important să fie creat un guvern de coaliție. Aceasta înseamnă că fiecare partid trebuie să cedeze ceva din ceea ce a promis înainte de alegeri”, a spus Hahn.

Hahn și-a exprimat speranța că după discuțiile din 3 iunie, formarea coaliției nu va mai fi o problemă atât de gravă, „dacă pentru aceasta va fi voință politică, curaj, conștientizarea responsabilității”.

Directorul Oficiului pentru Afaceri Est-Europene al Departamentului de Stat al SUA Brad Freden a menționat că nu a venit în Moldova pentru a forma guvernul. „Aceasta nu este datoria noastră. Eu am planificat această vizită acum câteva săptămâni. Însă este foarte interesant să fiu aici și acum”, a spus el.

Freden a dat asigurări că SUA vor colabora cu orice guvern.

La rândul său, Kozak a fost mult mai direct. Președintele Moldovei susținea că vicepremierul rus a venit la Chișinău pentru a discuta o agendă economică. Însă în cadrul unui briefing, doar Igor Dodon a vorbit exclusiv despre economie. Vicepremierul FR și-a început discursul cu chestiuni economice, dar și l-a încheiat cu cele politice.

„Ar trebui să țineți cont de recomandările Comisiei de la Veneția și ale comunității internaționale cu privire la sistemul electoral din Moldova, pentru ca la alegeri, să concureze programele și ideologiile și nu opiniile personale ale anumitor politicieni. Mai ales dacă vor fi alegeri anticipate”, a declarat Kozak.

Jurnaliștii s-au interesat, cu cine ar trebui socialiștii să formeze coaliția. „Alianța trebuie să fie cu acele forțe politice, care sunt gata pentru un acord de coaliție temporar, pentru ca, ulterior, să fie organizate alegeri anticipate corecte și transparente”, a răspuns Kozak.

După întrevederea cu Kozak, PSRM a publicat un comunicat de presă în care socialiștii „și-au exprimat disponibilitatea pentru dialog și identificarea soluțiilor”, însă au menționat că ei consideră că alegerile anticipate sunt nedorite.

La rândul lor, cei din blocul ACUM, după întrevederile cu Hahn și Freden, i-au chemat din nou pe socialiști la negocieri.

Între timp, democrații au difuzat un comunicat de presă în care au anunțat că liderul PDM Vladimir Plahotniuc a avut o întrevedere cu Înaltul Comisar European pentru Vecinătate și Negocieri de Extindere și cu vicepremierul FR. În comunicat se menționează că Plahotniuc le-a vorbit interlocutorilor despre acțiunile întreprinse de PDM pentru a crea majoritatea parlamentară și pentru a evita alegerile anticipate. 

Ce spun experții

Experții solicitați de NM și-au format diferite concluzii despre declarațiile oficialilor străini. Astfel, analistul politic Corneliu Ciurea consideră cel mai probabil este scenariul cu privire la crearea unei coaliții. „În ce-l privește pe Kozak, noi știam că Moscova nu prea favorizează o coaliție dintre democrați și socialiști. Însă emisarii nu impun reguli dure, pentru că înțeleg dinamica proceselor interne din Moldova”, presupune Ciurea.

Potrivit afirmațiilor sale, acest lucru oferă o șansă unei alianțe dintre democrați și socialiști.

Ciurea consideră că această săptămână va fi una decisivă pentru formarea guvernului. Conform estimărilor sale, probabilitatea formării majorității de guvernământ ajunge până la 60%, iar cea a organizării alegerilor anticipate – până la 40%.

La rândul său, directorul Institutului pentru Inițiative Strategice Andrei Popov este de părere că Dmitrii Kozak și-a expus „poziția și algoritmul asupra cărora insista blocul de opoziție ACUM”. „Anume ACUM vorbea despre o alianță tactică cu socialiștii, care prevede schimbarea sistemului electoral și organizarea alegerilor. Socialiștii însă insistau asupra unei coaliții pentru o perioadă de patru ani”, a reamintit expertul.

În același timp, Popov nu exclude faptul că astfel, Moscova ar putea să-și mărească mizele la negocierile dintre democrați și socialiști. „Posibil, Kozak a venit pentru a se convinge că Dodon acționează în condiții rezonabile , iar liderul Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc a încercat să preseze la maximum și a impus condiții care depășesc liniile roșii care vin de la Moscova”, presupune Popov, adăugând că pozițiile de negocieri ale democraților sunt mai bune în acest caz, deoarece ei dispun de resurse pentru organizarea alegerilor anticipate.

La fel, Popov a menționat că pozițiile lui Kozak și ale lui Hahn se deosebesc în acest sens. „Hahn s-a declarat pentru un guvern funcțional. El nu a spus cine cu cine, însă este evident că o coaliție dintre ACUM și democrați este exclusă. Între ACUM și PSRM este posibilă doar o coaliție tactică, deci, rămân democrații și socialiștii. Mesajele lui Hahn au fost orientate anume în această direcție”, este sigur Popov.

Expertul politic Victor Ciobanu consideră că dimpotrivă, nu există contradicții între declarațiile lui Hahn și cele ale lui Kozak. „Ca diplomat, Hahn nu putea spune totul deschis și a vorbit despre necesitatea creării unei coaliții, fără a indica, cine cu cine trebuie s-o formeze. El a menționat că în condițiile actualului sistem, alegerile anticipate nu vor schimba situația. Pentru a schimba situația, trebuie să fie asigurată organizarea unor alegeri corecte și transparente. Iar aceasta înseamnă că trebuie anulat tot ceea ce au inventat democrații”, a spus Ciobanu.

Astfel, comisarul european a susținut o coaliție temporară dintre ACUM și socialiști.

Ciobanu presupune că declarațiile lui Kozak au fost o surpriză pentru Dodon. „Pentru că acela încerca, cu încăpățânare, să demonstreze că el nu vine pentru chestiuni politice, ci pentru a soluționa problema relațiilor comerciale”, a menționat expertul.

În ansamblu, venirea oficialilor din străinătate în Moldova, în toiul crizei politice „nu este o situație fără precedent”, afirmă Victor Ciobanu. „La noi, s-au format coaliții în timpul vizitelor partenerilor externi, atunci când capacitatea de a negocia era blocată și ei veneau și le impuneau necesitatea creării acesteia”, a concluzionat expertul.

Autor: Nicolai Paholinitchi

Партнерские ссылки