2ºC Chișinău
Miercuri 12 decembrie 2018

Democrații sunt iarăși pe undă. Proiectul noului Cod al Audiovizualului a ajuns în parlament

Democrații au înregistrat în parlament proiectul noului Cod al Audiovizualului, la elaborarea căruia au participat și reprezentanți ai ONG-urilor de media. Președintele parlamentului Andrian Candu a dat asigurări că noile norme legislative vor fi în favoarea presei. De menționat că acum două săptămâni, democrații au încercat să introducă în proiect amendamente-cheie. Directorul Asociației Presei Independente Petru Macovei consideră că modificările promovau interesele de afaceri ale liderului Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și nu exclude că după examinarea proiectului în parlament, acestea vor fi aprobate.

Andrian Candu a anunțat că la 23 martie, în parlament a fost înregistrat proiectul noului Cod al Audiovizualului. „Noul Cod este una dintre cerințele Uniunii Europene, el reglementează din nou multe aspecte ce țin de piața și industria audiovizualului. Noile norme pe care le prevede vor fi în favoarea presei”, a dat asigurări Candu.

De elaborarea proiectului noului Cod al Audiovizualului s-a ocupat un grup de lucru pentru îmbunătățirea legislației în domeniul mass-media: directorul Asociației Presei Electronice din Moldova (APEL) Ion Bunduchi și jurnalistul Vasile Stati. Elaborarea proiectului a fost monitorizată de Consiliul Europei.

Amintim că proiectul noului Cod al Audiovizualului a fost prezentat în luna decembrie anul trecut. Se propune ca acesta să fie numit Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova. Autoritățile au explicat necesitatea adoptării lui prin faptul că actualul document este învechit, nu corespunde tehnologiilor moderne și nu asigură independența presei și a regulatoriului în acest domeniu – Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

NM a scris deja despre faptul că proiectul noului Cod presupune divizarea posturilor tv și de rado în liniare și neliniare. Primei categorii îi sunt atribuite mass-media tradiționale, iar celei de-a doua – video la solicitare, când spectatorul alege din catalog, ce să vizioneze.

De asemenea, se propune divizarea serviciului media audiovizual conform conținutului: generalist, de știri, tematic și acoperirii: național (peste 2/3 din populația țării), regional (de la 1/3 până la 2/3) și local (până la 1/3).

Proiectul prezentat în luna decembrie mai conținea anumite noțiuni despre dezinformare și propagandă. Însă în versiunea finală, acestea au fost omise. „Inițial, noi am oferit acestor noțiuni o conotație științifică, dar trebuia să fie juridică. Însă în practica mondială nu există conotații juridice. Iar dacă nu sunt, înseamnă că judecătorii, inclusiv cei de la CEDO, nu vor putea examina astfel de cazuri”, a spus pentru NM directorul APEL Ion Bunduchi. „Și încă ceva: în democrația noastră fragilă, astfel de norme de legi pot deveni temei pentru răfuiala cu presa care critică guvernul, de exemplu”, a precizat el.

În consecință, în proiectul Codului a fost păstrată doar definirea conceptului „instigare la ură”: ea este explicată ca expresie care face propagandă, instigă, promovează sau legitimează ura rasială, xenofobia, antisemitismul și alte forme ale urii bazate pe lipsă de toleranță etnică, națională, gender, religioasă, precum și intoleranța pe baza orientării sexuale sau dizabilităților.

 

newsmaker.md/rus/novosti/demokraty-snova-v-tele-proekt-novogo-kodeksa-o-teleradio-doshel-do-parlamenta-36631

De menționat că democrații au propus, cu două săptămâni mai devreme, schimbarea semnificativă a proiectului Codului Audiovizualului. Deputatul democrat Corneliu Mihalache a vorbit despre introducerea a 10 modificări ale celor mai importante stipulărilor.

De exemplu, inițial, proiectul Codului prevedea o cotă diferențiată a produsului autohton al televiziunilor, în funcție de tipul acestora. De exemplu, produsul autohton la Moldova 1 trebuie să fie de cel puțin 10 ore pe zi, la un post privat cu acoperire națională – cel puțin șase ore, la un post tv privat local – cel puțin două ore pe zi. Mihalache a propus păstrarea în document a normelor funcționale: pentru toate posturile tv – cel puțin opt ore pe zi de produs propriu, dintre care șase ore – în orele de maximă audiență. El și-a argumentat propunerile prin faptul că normele propuse în proiect sunt „discriminatorii, inegale și neîntemeiate”.

De asemenea, Mihalache a propus să fie păstrată norma funcțională referitoare la proprietarii postului tv: în conformitate cu aceasta, o persoană nu poate deține mai mult de două licențe. În proiectul noului Cod, această normă a fost modificată: o persoană nu poate deține mai mult de patru licențe pentru tv, dintre care două generaliste sau de știri și două tematice, de exemplu, sportive sau muzicale. Acest punct din proiect a mai fost completat cu următoarea stipulare: proprietarilor posturilor tv le este interzis „să creeze situații care ar domina formarea opiniei publice” și limitarea concurenței pe piață.

Alte modificări propuse de Mihalache se refereau la alegerea membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului (apropo, din denumirea instituției vor să fie omis cuvântul „coordonator”), măsurătorilor audienței, publicitatea politică etc.

De fapt, majoritatea modificărilor propuse de Mihalache au fost respinse de grupul de lucru, inclusiv cele ce țin de cota produsului autohton și proprietarii posturilor tv. În cazul unor modificări s-a ajuns la o variantă de compromis: de exemplu, grupul de lucru a propus să fie permisă publicitatea politică doar în perioada campaniilor electorale, iar Mihalache a propus eliminarea acestei restricții. În consecință, în proiect este stipulat că publicitatea politică este reglementată de Codul electoral și Legea „Despre publicitate”, adică este permisă în orice perioadă.

S-a decis ca membrii CCA să fie aleși conform cotelor: două persoane – din partea parlamentului, o persoană – din partea președintelui și șase persoane – din partea societății civile (ultimii sunt aleși în bază de concurs). În prezent, membrii CCA sunt aleși de către parlament.

Corneliu Mihalache a spus pentru NM că „este mulțumit de compromis”. „Noul Cod este necesar, însă dacă fiecare va insista asupra propriei opinii, adoptarea acestuia se va tărăgăna”, a menționat Mihalache. Totodată, el nu a exclus că în timpul examinării proiectului Codului, vor fi propuse modificări și în parlament.

La rândul său, Ion Bunduchi a menționat că în timpul discutării modificărilor propuse de Mihalache, problema principială pentru grupul de lucru era cota produsului media autohton. „Noi am considerat și mai considerăm că norma actuală este discriminatorie, mai ales față de posturile tv locale. Dacă ar fi lăsată în vigoare, există pericolul dispariției acestor posturi tv de pe piață”, a explicat Bunduchi.

În opinia directorului executiv al Asociației Presei Independente Petru Macovei, propunând modificări la proiectul Codului, Mihalache a acționat în interesele liderului Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc, „care vrea să modifice legea în așa fel, ca aceasta să nu-i afecteze afacerile”. Amintim că lui Plahotniuc îi aparține holdingul General Media Group, care include patru posturi tv: Prime, Canal 2, Canal 3, Publika TV și posturile de radio Muz FM, Publika FM și Maestro FM.

Sunt aproape sigur că acele modificări asupra cărora insista Mihalache și care promovează interesele lui Plahotniuc, până la urmă, vor fi aprobate. Pentru că dacă documentul va fi adoptat în actuala versiune, acesta va reduce semnificativ privilegiile lui Plahotniuc pe piața tv”, a conchis Macovei.

Autor: Nicolai Paholinitchi

Партнерские ссылки