Două metode relativ legale de a demite procurorul general. Pe care o va alege noua guvernare?

Deputații parlamentului din Moldova vor decide, la ședința din 9 iulie, soarta procurorului general Eduard Harunjen. Coaliția de guvernământ are în rezervă cel puțin două variante: să aprobe în lectură finală proiectul de lege al ACUM, care prevede extinderea listei motivelor pentru demiterea șefului procuraturii sau, printr-o decizie aparte a parlamentului, să declare ilegală numirea lui Harunjen și să ceară președintelui să-l demită. Împreună cu câțiva experți juriști, NM a analizat ambele metode.

Președintele Igor Dodon este cel care a scris, primul, pe Facebook că la 9 iulie, parlamentul va iniția procedura de demitere a procurorului general Eduard Harunjen. Potrivit președintelui, a trecut deja mai mult de o lună de când «întreaga societate moldoveneasă, parlamentul și guvernul” i-au cerut lui Harunjen să-și dea demisia.

«În situația creată, Parlamentul Republicii Moldova se va convoca mâine [9 iulie] într-o ședință, pentru a demara procedura de demitere din funcție a acestei persoane. Conform legislației Republicii Moldova, imediat după efectuarea procedurilor cu caracter legislativ, eu voi fi gata să semnez decretul de demitere a procurorului general», a comunicat Dodon în rețeaua socială.

Ce-i drept, chiar și peste câteva ore de la adresarea lui Dodon, Serviciul de presă al parlamentului nu a putut confirma informația despre această ședință.

Faptul că ședința plenară va avea loc totuși, a fost confirmat pentru NM de șeful comisiei juridice a parlamentului, deputatul ACUM Sergiu Litvinenco și adjunctul său, deputatul PSRM Vladimir Țurcan. Ambii au anunțat că ședința ar putea avea loc la ora 14:00 și se va referi la chestiuni de cadre la procuratura generală.

Varianta 1. Modificarea legislației

La 11 iunie deja, la cea de-a doua ședință a parlamentului care a avut loc după crearea coaliției dintre Partidul Socialiștilor și blocul ACUM, deputații au aprobat în prima lectură proiectul de amendamente la Legea cu privire la procuratură, care a fost parte a așa-numitului «pachet antioligarhic» al ACUM.

Acest proiect s-a poziționat ca un mecanism care va permite eliberarea procuraturii de oamenii Partidului Democrat și de influența politică.

Documentul prevedea:

  • Includerea în lista motivelor de demitere a procurorilor a unui punct despre încălcările comise în alegerea procurorilor.
  • Extinderea componenței Consiliului Superior al Procurorilor de la 12 până la 19 persoane, dintre care șapte trebuie să reprezinte societatea civilă.
  • Împuternicirea Consiliului cu dreptul de a solicita demiterea procurorului general.

Deși proiectul de lege a fost adoptat de către parlament în prima lectură, soarta lui de mai departe rămâne necunoscută.

Vicepreședintele comisiei juridice a parlamentului Vladimir Țurcan nu a putut da un răspuns clar la întrebarea dacă parlamentul va examina acest proiect în cea de-a doua lectură la ședința din 9 iulie. El a comunicat doar că ședința plenară a parlamentului va fi dedicată în special acestei chestiuni.

«E posibil că în agenda ședinței vor și incluse și alte chestiuni. Însă ședința va fi dedicată procuraturii. Noi încă nu am decis definitiv, cum anume vom soluționa această problemă», a spus Vladimir Țurcan pentru NM.
Întrebat de NM dacă parlamentul va examina, la 9 iulie, proiectul de lege, lui Sergiu Litvinenco i-a fost greu să dea un răspuns.

Directorul Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova Vladislav Gribincea a spus pentru NM că pune se îndoiește de eficiența unor modificări prevăzute de proiect. El a menționat că extinderea până la 19 persoane a Consiliului Superior al Procurorilor nu are niciun sens. «Mi-i teamă că nu vom găsi numărul necesar de reprezentanți competenți ai societății civile», a presupus Gribincea.

Varianta a 2-a. Anularea numirii lui Harunjen

Despre cea de-a doua variantă a demiterii lui Eduard Harunjen a vorbit Sergiu Litvinenco, încă la 7 iulie. El a scris pe pagina sa de Facebook că în conformitate cu Legea cu privire la procuratură, președintele Igor Dodon ar putea anula numirea lui Eduard Harunjen în funcția de procuror general, cu sprijinul parlamentului.

Conform Legii cu privire la procuratură, împuternicirile oricărui procuror pot fi stopate, inclusiv dacă va fi stabilit cel puțin un motiv pentru care persoana respectivă nu putea fi numită în funcția de procuror. În cazul procurorului general, în acest temei, poate fi demis de către șeful statului.

Dacă e să-l credem pe Litvinenco, Harunjen nu putea fi numit procuror general, cel puțin din două motive.

În primul rând, potrivit deputatului, o persoană poate fi numită în funcția de procuror general cu condiția că în decurs de șase luni până la aceasta, ea nu a fost membru al Consiliului Superior al Procurorilor. Însă până la numirea sa, Eduard Harunjen a exercitat funcțiile procurorului general și, din oficiu, făcea parte din Consiliul Superior al Procurorilor.

În al doilea rând, procurorii care fac parte din Consiliu trebuie să refuze alte funcții pe perioada exercitării funcției. Litvinenco menționează că în timpul desemnării procurorului general, cel puțin șase membri ai CSP nu au corespuns acestei cerințe a legii, au rămas în funcțiile de procuror, iar aceasta înseamnă că au rămas în subordinea nemijlocită a lui Harunjen.

Deputatul menționează că în pofida tuturor acestor presupuse încălcărilor, există și «decizia suspectă a Curții Constituționale», care prevede legalitatea numirii procurorului general. Litvinenco este de părere că această decizie a fost adoptată de către CC cu încălcarea atribuțiilor și instanța și-a asumat, prin decizia sa, atribuțiile exclusive ale parlamentului – cele de a interpreta legea.

De aceea șeful comisiei juridice a parlamentului a propus deputaților să adopte o decizie care ar constata încălcările enumerate în cazul numirii lui Harunjen. După aceasta, potrivit deputatului, parlamentul se poate adresa către președinte cu solicitarea de demitere a procurorului general.

Ținând cont de mesajul președintelui, în care el menționează că procurorul general «este numit în această funcție în circumstanțe destul de suspecte din punct de vedere legal», parlamentul ar putea recurge la această procedură la 9 iulie.

Expertul Vladislav Gribincea a refuzat să comenteze problema legalității unei astfel de modalități de demitere a procurorului general. «Am fost învățat să nu stabilesc diagnoze în baza fotografiilor. Nu știu ce vor face ei mâine. Când va fi, atunci vom discuta», a tăiat-o expertul.

Sergiu Litvinenco a lăsat fără răspuns întrebările NM despre ce anume vor discuta deputații în parlament și dacă aceștia vor urma cel de-al doilea scenariu.

Spre seara de 8 iulie, o informație oficială despre convocarea la 9 iulie a ședinței parlamentului nu a fost publicată.

De ce funcția de procuror general este atât de importantă, cum a fost numit în acest post Eduard Harunjen, ce rol l-a avut în acest sens actualul președinte Igor Dodon și fostul șef al statului Nicolae Timofti, precum și care a fost rolul procurorului general în sistemul de guvernare construit de ex-liderul Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc – despre toate acestea puteți citi în articolul nostru «Subiectul regimului. De ce procurorul general în Moldova este mai important decât președintele».

Autor: Evghenii Ceban

Партнерские ссылки