„Dragi guvernanți, vă felicităm cu un nou eșec”. Amnesty international a apreciat cum sunt repsectate drepturile omului în Moldova

Torturi, atitudine inumană, persecutarea și intimidarea reprezentanților presei și ai societății civile – sunt doar o parte a încălcărilor înregistrate în Moldova în anul 2018, de către Amnesty International. Guvernarea moldovenească nu respectă nici dreptul cetățenilor la o viață decentă.

Amnesty International Moldova a prezentat raportul anual privind respectarea drepturilor omului în Moldova în cadrul unei conferințe de presă, la 20 decembrie.

Potrivit afirmațiilor directorului executiv al Amnesty International Moldova, Cristina Pereteatcu, situația privind respectarea drepturilor omului în Moldova continuă să se înrăutățească și în asemenea condiții, este imposibil să vorbești despre existența unei societăți democratice. „Vrem să reamintim că într-o țară [democratică] trebuie să fie respectat principiul supremației legii. Dragi guvernanți, vă felicităm cu un nou eșec”, a declarat în acest sens Pereteatcu.

Presa și avocații

Ea a menționat că „principala bătălie s-a dat pe marginea libertății de exprimare”. Amnesty International a constatat că în anul 2018, în Moldova, a fost atacată presa independentă, avocații și reprezentanții societății civile. „Lupta contra activiștilor pentru drepturile omului a fost lansată și de unii reprezentanți ai presei”, sub masca libertății de exprimare.

În același timp, se menționează în raportul Amnesty, presiunea asupra presei și a ONG-urilor s-a răsfrânt și la nivel de legislativ. De exemplu, este vorba despre „noile limitări inadmisibile și angajamente împovărătoare privind responsabilitățile ONG-urilor”, care sunt finanțate din străinătate. Unele stipulări ale proiectului de lege despre ONG-uri, menționează avocații, prevedeau sancțiuni dure pentru prezentarea „raportării neadecvate”.

„Este vorba despre noua lege cu privire la ONG-uri. În proiect erau trei puncte draconice. Sub presiunea partenerilor externi și a organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului, aceste trei puncte au fost excluse înainte de a fi votat proiectul în prima lectură. Acum însă circulă zvonuri precum că în cea de-a doua lectură, aceste trei puncte ar putea fi reincluse în proiect”, și-a manifestat îngrijorarea Cristina Pereteatcu.

De asemenea, ea a precizat că toate ONG-urile susțin proiectul de lege fără aceste puncte „draconice”. „Dacă aceste modificări vor fi introduse din nou în proiect și vor fi adoptate, acest lucru va duce la încălcarea dreptului la libertatea asociațiilor, iar multe organizații neguvernamentale vor fi în pericolul de a fi închise”, a spus Pereteatcu.

În raportul Amnesty se mai spune că unii politicieni își permit Hate speech (retorica urii) la adresa jurnaliștilor și a activiștilor pentru drepturile omului. În acest context, Amnesty a amintit despre declarațiile unor reprezentanți ai Partidului Democrat și ai aliaților săi, care îi discreditează, iar uneori și îi intimidează pe avocați, activiștii pentru drepturile omului și jurnaliști.

Amnesty a amintit și despre retorica primarului de Orhei, liderul Partidului „Șor” Ilan Șor, care, vorbind la evenimentele din 20 iulie 2018, a propus ca „[jurnaliștii] să fie spânzurați pe Arcul de Triumf”. Organizațiile neguvernamentale s-au adresat atunci la procuratură, însă Șor nu a fost pedepsit pentru declarațiile sale.

Un alt episod amintit în raport se referă și la Amnesty. La 1 noiembrie, în parlament au fost organizate audieri în legătură cu participarea elevilor la acțiunile Amnety International Moldova. Participanții la acțiune au protestat împotriva expulzării în Turcia a șase profesori ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont”.

 „Unii deputați au condamnat activismul copiilor în domeniul drepturilor omului și chiar au propus un proiect de lege care ar condamna implicarea copiilor în „activitatea politică” [acțiunea dată nu avea nicio atribuție față de politică]. Însă autoritățile trebuie să respecte, să apere și să asigure dreptul tuturor cetățenilor, inclusiv al copiilor, la participarea la protestele pașnice și la libertatea de exprimare”, a subliniat Pereteatcu.

În acest context, ea a atras atenția asupra poziției ombudsmanului Maia Bănărescu: ea nu și-a expus nicio opinie referitoare la încălcarea drepturilor profesorilor turci, care au solicitat azil în Moldova, dar a vorbit despre participarea copiilor la acțiunile Amnesty. „Ea nu a reacționat în niciun fel la situația privind profesorii turci, însă a venit în parlament [pentru condamnarea acțiunii], a adresat învinuiri la adresa Amnesty, însă nu a condamnat felul cum au fost numiți acești copii în spațiul media. Ba mai mult, avocatul pentru drepturile omului a propus să fie identificate articolele din Codul penal pentru a condamna societatea civilă”, a amintit Pereteatcu, adăugând că despre poziția ombudsmanului Bănărescu a fost anunțat raportorul ONU pentru drepturile omului.

Profesorii turci și protestatarii

newsmaker.md/rom/noutati/plecati-dincolo-de-orizont-cine-sunt-cei-sapte-profesori-turci-deportati-din-moldo-39058

În raportul Amnesty International se mai menționează despre încălcările care s-au comis atunci când profesorii turci din rețeaua de licee Orizont au fost expulzați din Moldova. În dimineața din 6 septembrie, aceștia au fost reținuți de angajații SIS. „În timpul reținerii, ofițerii SIS au utilizat forța în exces”, a subliniat Pereteatcu.

Ea a precizat că în primăvara anului 2018, profesorii au solicitat azil în Moldova, indicând în cererile lor că ei nu pot reveni în patrie, deoarece riscă să fie supuși torturilor și li se poate organiza un proces de judecată nedrept. Însă autoritățile moldovenești oricum i-au expulzat în Turcia, unde profesorii au fost acuzați de participare într-o presupusă organizație teroristă și închiși în penitenciare, unde aștepată să fie judecați.

Printre încălcările drepturilor omului, admise de autoritățile Moldovei, Amnesty a indicat și evacuarea forțată a protestatarilor pașnici din centrul Chișinăului de Ziua Independenșei, la 27 august.

 „Noi toți am văzut cum au fost evacuați”, a menționat coordonatorul de programe Amnesty International Moldova, Igor Stoica. Potrivit afirmațiilor sale, protestatarii trebuiau să fie anunțați oficial, din timp, despre evenimentele publice organizate, însă un asemenea anunț nu s-a făcut.

Deținuții

Avocații mai menționează că deținuții din închisorile moldovenești sunt în continuare lipsiți de asistența medicală necesară, iar condițiile de detenție pot fi comparate cu torturile și atitudinea inumană. „Autoritățile nu au asigurat accesul deținuților, care au probleme serioase de sănătate, la medici calificați și le-au refuzat tratamentul în afara închisorii”, a spus Igor Stoica.

El a adus exemplul lui David Davidean și cel al lui Sergiu Cosovan. Primul a fost bătut de persoane necunoscute, în cameră, cu o bâtă de metal, iar cel de-al doilea suferă de ciroza hepatică. Ei nu au beneficiat de asistența medicală necesară, deși medicii care au fost solicitați au insistat asupra intervenției medicale urgente.

La solicitarea expediată de Amnesty International în Procuratura Generală, la 18 iulie, serviciul de presă al instituției a răspuns că starea sănătății lui Cosovan nu-i pune viața în pericol și că decizia despre arestul preventiv al acestuia nu va fi reexaminată din cauza stării sale.

Potrivit lui Igor Stoica, în această situație, se poate vorbi despre „probleme de sistem, torturi și atitudine inumană”.

Sărăcia și lipsa toleranței

 „Moldova nu respectă Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. Moldova nu le asigură oamenilor din localitățile rurale minimul de existență, nu se respectă dreptul la o viață decentă, mulți locuitori din sate nu beneficiază de sistem de aprovizionare cu apă și de canalizare, la fel, nu sunt respectate drepturile persoanelor cu dizabilități. Deși guvernul este obligat să respecte toate aceste drepturi”, a spus Igor Stoica.

În raportul Amnesty se mai menționează și despre marșul de solidaritate „Fără frică”, ce s-a desfășurat la 19 mai 2018. Activiștii pentru drepturile omului au spus că la acest marș au participat peste 600 de persoane și poliția a asigurat apărarea lor împotriva contraprotestatarilor agresivi.

În opinia avocaților, acest lucru demonstrează faptul că în societate se menține nivelul scăzut al toleranței.

Autor: Alexandra Batanova

Партнерские ссылки