13ºC Chișinău
Joi 18 aprilie 2019

„Drumuri bune” fără proști. Cum democrații repară drumurile locale

Premierul Pavel Filip susține că unul dintre succesele obținute de guvern în anul trecut este programul „Drumuri bune”, în cadrul căruia trebuia să fie reabilitate 1300 km de drumuri locale. Însă calitatea lucrărilor de reparație, mecanismul de distribuire a banilor pe raioane și termenii de executare a lucrărilor continuă să provoace multe întrebări. În afară de aceasta, experții Centrului de Politici și Reforme susțin că autoritățile au denaturat informația despre volumele reale ale lucrărilor efectuate.

Centrul de politici și reforme a publicat un studiu despre modul în care guvernarea și antreprenorii realizează programul guvernamental „Drumuri bune pentru Moldova”, pentru care au fost alocate 1,6 miliarde de lei. NM relatează pe scurt despre constatările experților.

Cum s-au distribuit banii și lucrările

Guvernul a lansat proiectul „Drumuri bune pentru Moldova” la începutul anului trecut. Cei de la Centrul de Politici și Reforme au menționat că la elaborarea proiectului, nu s-a ținut cont de studiile naționale și regionale în acest domeniu, la fel ca și de informațiile despre drumuri locale concrete și starea acestora.

La fel, experții au menționat că în cadrul proiectului, unele raioane au obținut mult mai mulți bani decât altele. Astfel, cinci raioane – Ungheni, Anenii Noi, Hâncești, Orhei și Nisporeni – au obținut 25 la sută din bugetul total al proiectului. În acest mod, pentru un locuitor al municipiului Bălți, de exemplu, guvernul a cheltuit, în cadrul acestui priect, 66 de lei, iar pentru unul din Nisporeni – 1336 de lei (de menționat că în circumscripția uninominală Nisporeni candidează, la alegerile parlamentare, liderul Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc).

De asemenea, a fost diferită și tehnologia de reparare a drumurilor locale – undeva s-a așternut asfalt (de exemplu, în satele Chirca și Maximovca din raioanele Anenii Noi, în satul Grozești din raionul Nisporeni), iar în altă parte, drumurile pur și simplu au fost acoperite cu pietriș (în satele Orac (r. Leova), Frumoasa (r. Călărași), Bilicenii Vechi (r. Sângerei)). Întregul proiect a fost divizat în 34 de „loturi” (conform numărului de raioane). Bugetul unui „lot” a variat de la 6,8 milioane de lei până la 88,4 milioane de lei, iar termenii de executare au fost aceiași – patru luni. La licitații au participat 22 de companii, inclusiv 12 întreprinderi de stat – direcțiile raionale de reabilitare a drumurilor. Câștigători ai licitațiilor au devenit 19 companii, unele dintre ele obținând câte două-patru contracte, în valoare de la 59 milioane de lei până la 185 milioane de lei.

Experții menționează graba în care s-au anunțat licitațiile și stabilirea rezultatelor. Astfel, în luna aprilie, Administrația de Stat a Drumurilor a organizat, timp de două zile, 12 ședințe prilejuite de lansarea licitațiilor și alte cinci ședințe în care au fost examinate cererile de participare la aceste concursuri. În cadrul respectivelor ședințe, au fost examinate 15 cerei, au fost întocmite 12 protocoale și au fost încheiate cinci contracte.

Experții au constatat și problema privind calitatea reparațiilor și termenii de executare a acestora. Conform contractelor, companiile executoare urmau să încheie lucrările în perioada august-octombrie 2018, însă la sfârșitul anului, aceste lucrări erau finalizate în doar 17 din 34 de raioane.


Nu s-au încadrat în termenii stabiliți companiile care au obținut cel puțin câte un contract. De exemplu, întreprinderea de stat Drumuri Bălți – contracte pentru reabilitarea drumurilor în Bălți și în raioanele Sângerei și Fălești, în valoare totală de 92,2 milioane de lei; întreprinderea Drumuri Soroca – în raioanele Soroca și Șoldănești, contracte în valoare totală de 104,3 milioane de lei; întreprinderea Drumuri Strășeni – în raioanele Strășeni și Călărași, contracte în valoare totală de 77,3 milioane de lei. Pe unele porțiuni, drumurile din aceste raioane nici măcar nu erau începute.

Ce s-a declarat și ce s-a făcut în realitate

În cadrul studiului, experții Centrului de Politici și Reforme s-au deplasat în diferite raioane ale țării, unde au fost reabilitate drumurile locale. Potrivit informațiilor Centrului, ei „au inspectat” 7% din volumul total al lucrărilor și au constatat numeroase încălcări. Astfel, în unele cazuri, autoritățile au raportat încheierea lucrărilor, deși lucrările de reparații continuau sau nici măcar nu erau demarate – pe astfel de porțiuni nu era nici tehnică, nici materiale și nici lucrători.

Iată ce au văzut experții în satul Mereșeni, raionul Hâncești și în satul Tigheci, raionul Leova, unde, potrivit datelor autorităților, au loc lucrări de reabilitare.

1 of 3

Aproximativ în jumătate din cazuri, conform experților, volumul real al lucrărilor este mai mic decât cel prevăzut în contracte și plătit din bugetul de stat. Diferența dintre volumul declarat și cel îndeplinit este de la câteva zeci de metri până la un kilometru și jumătate.

De exemplu, în satul Vișniovca, raionul Cantemir, urmau să fie reabilitate 800 de metri din drumul care duce spre școală. În realitate însă a fost reparată doar o porțiune de 50-60 de metri de drum, care nici măcar până la poarta școlii nu ajunge.

În satul Șolcani, raionul Soroca, trebuia să fie reparat drumul de pe strada centrală a localității. Lungimea reală a acestuia este de 800 de metri, însă în raport este indicat că s-a reparat 1,1 km.

În satul Volovița, raionul Soroca, lungimea declarată a drumului care trebuia să fie reparat este de 2,3 km, deși în realitate, aceasta este de 800 de metri.

De asemenea, experții au constatat că au fost cazuri în care lucrările au fost executate în altă parte și nu acolo unde au fost planificate. Aceștia au mai menționat că unii antreprenori au lăsat, după lucrările de reparație, grămezi de deșeuri din construcții, pe care nu s-au ostenit să le evacueze.

1 of 2

După reparația drumului din satul Romanești, raionul Strășen, compania antreprenoare nu a evacuat deșeurile din construcții. Iar lungimea reală a porțiunii reparate a drumului a fost mai mică decât cea declarată.

În unele locuri, au fost asfaltate porțiunile de drum care au fost reparate recent. Iar în altele – au fost „aranjate” „insulițe” din asfalt, a câte 200-1000 de metri, pe drumurile pietruite. Pe unele porțiuni reabilitate, după ce s-au luat probe de asfalt, au rămas gropi care vor accelera distrugerea șoselei.

Iată ce au văzut experții în satul Vișniovca, raionul Cantemir și în satul Greblești, raionul Strășeni.

1 of 2

De fapt, unele drumuri reparate s-au umplut de valuri și crăpături chiar și fără gropile provocate de probe. Iată câteva imagini din satele Hârbovăț și Horodiște, raionul Călărași.

1 of 2

Cât costă reparația

Potrivit estimărilor experților, costul reabilitării drumurilor în cadrul proiectului guvernamental „Drumuri bune” a fost cu 20-100% mai mare decât în cazul proiectelor similare care au fost realizate de autoritățile publice locale. De exemplu, reparația în cadrul proiectului a unui kilometru de drum în satul Bolohan, raionul Orhei, a costat 579 mii de lei, iar în satul Seliște din același raion, un kilometru de drum, cu același volum de lucru, comandat de autoritățile locale, a costat 247 mii de lei.

Experții au mai menționat că în proiectul guvernamental, termenul de garanție a șoselei constituie, după reabilitare, 12 luni, iar în statele UE, acesta este de cel puțin trei-cinci ani.

***

La sfârșitul anului trecut, guvernarea a anunțat că în anul 2019, va fi lansat proiectul „Drumuri bune 2”, în cadrul căruia vor fi reabilitate încă 1,5 mii kilometri de drumuri locale. Conform calculelor autorităților, în acest scop vor fi necesare 2 miliarde de lei. Ministrul economiei Chiril Gaburici a dat asigurări că „accentul va fi pus pe calitate”.

Autor: Nicolai Paholinitchi

Партнерские ссылки