15ºC Chișinău
Duminică 21 octombrie 2018

„E timpul să ținem minte fețele copiilor sănătoși”. Interviu NM cu un medic ORL despre răceală, gripă, imunitate și antibiotice

A început un nou sezon de răceli și infecții virale. Svetlana Postovaia, otorinolaringolog, colaborator al profilactoriului de pe lângă Academia de Științe a Moldovei, a vorbit într-un interviu pentru NM despre greșelile elementare care trebuie evitate în cazul tratamentului răcelii, cum trebuie să ne protejăm de virusurile sezoniere și cum antibioticele ne-au atras într-o luptă inegală cu microbii.

Ce anume provoacă cel mai adesea „răceala”? În prezent, mulți se plâng de schimbările bruște ale temperaturilor.

Ce are aici timpul de afară? Natura nu are nicio treabă. Organismul se pregătește singur de schimbarea apropiată a anotimpurilor. Problema constă în faptul că noi devenim mult mai sensibili la aceste schimbări ale timpului.

Ce aveți în vedere, că scade imunitatea? De ce?

Cu ajutorul antibioticelor, noi salvăm sute de mii de oameni. Însă microbii opun rezistență și deocamdată, în această „bătălie” nu noi suntem cei care câștigă. Pentru că an de an, crește rezistența – insensibilitatea organismului față de antibiotice. În acest caz, suntem nevoiți să prescriem antibiotice unui număr tot mai mare de pacienți, pentru a evita complicațiile. Deja la nivel genetic, copiii noștri se nasc mult mai slabi și mai sensibili. Un exemplu elocvent în acest sens este răspândirea alergiei, de care astăzi suferă practic toți.

Totuși, la răcirea bruscă a timpului, mulți se îmbolnăvesc. Cum poate fi evitată această situație?

Ca să nu ne fie frică de schimbarea anotimpurilor, trebuie să ne pregătim de aceasta. Mai ales pacienții cu focare cronice de infecții: amigdalită cronică, rinită, sinuzită etc. „Regiunea” organelor ORL – urechea, gâtul, nasul – funcționează ca o „vamă”. Dacă „vama” nu reacționează imediat și permite trecerea tuturor virusurilor și microbilor, noi ne alegem mai târziu cu complicații.

Toți pacienții mei se pregătesc de perioada rece a anului: își tratează nasul, amigdalele, iau măsuri de profilaxie antiparazitară, își curăță sistemul limfatic etc.

Dacă s-ar face toate acestea, nici toamna, nici iarna nu ar fi periculoase. La nivel de mentalitate, acest lucru este acceptat cu greu. De fiecare dată, credem că poate, anume de data aceasta, nu ne vom îmbolnăvi. Dar... În fiecare an, crește numărul pacienților cu infecție agresivă pe care este foarte greu să o calmăm.

De ce depinde, înhățăm sau nu infecția?

De răspunsul imun al organismului. Dacă el reacționează la timp, virusul „se dezactivează”. Acest lucru este posibil doar după o cură de tratament profilactic. Dacă totuși după aceasta pacienții se îmbolnăvesc, vindecarea este mult mai rapidă.

În ultimul timp, virusurile sunt active practic anul împrejur. Însă nu se îmbolnăvesc toți. Pacienții care au un mod de viață sănătos, se îmbolnăvesc mai rar. Însă majoritatea au viziuni învechite: bunicii și străbunicii noștri mâncau de toate, nu respectau niciun fel de diete, trăiau mult și nu se îmbolnăveau. Însă timpurile se schimbă. Să ne amintim, ce mâncăm și în ce orașe trăim și va deveni clar, de ce noi toți avem o imunitate scăzută.

Adesea noi suntem speriați cu gripa. Cum o putem deosebi de alte virusuri?

Febră înaltă, intoxicație acută, dureri musculare și articulare, mai sunt hemoragie nazală etc. Și doar peste câteva zile se adaugă secrețiile nazale, tusea și durerea în gât.

De la începutul anului școlar și al activități instituțiilor preșcolare – într-un cuvânt, concentrarea unui număr mare de copii în încăperi – începe activizarea diferitelor infecții virale. Iar primele cazuri de gripă se constată, de regulă, în luna noiembrie.

Cum poate fi evitată gripa? Și ce credeți despre vaccinarea antigripală?

Vaccinarea împotriva gripei este bună, mai ales pentru organismul slăbit. Dacă este un risc înalt de dezvoltare a complicațiilor sau o probabilitate mare de îmbolnăvire cu gripă, vaccinarea este binevenită. Și cel mai bine – în perioada octombrie-noiembrie.

Vaccinurile se schimbă în fiecare an, în funcție de tipul virusului gripei, stabilit cu o probabilitate statistică.

Adică vaccinul poate fi ineficient?

Efectuarea vaccinării nu oferă o garanție de 100%, însă scade esențial riscul de dezvoltare a complicațiilor. De aceea eu încerc să-i conving pe pacienții mei: nu contați pe nimeni în afară de voi. Dacă aveți un mod de viață sănătos, nu vă fie frică de gripă și nici de oricare alt virus.

Prin mod de viață sănătos noi subînțelegem și influența minimă a stresului, ceea ce, în principiu, este imposibilă în ziua de azi. Acum, stresul este o problemă foarte mare. Se constată că dacă în familie este o atmosferă de nervozitate, și copiii, și părinții se îmbolnăvesc mai des.

Cu pacienții care au maladii cronice totul este clar: ei știu că au o anumită problemă și pot avea grijă din timp să efectueze o profilaxie. Dar o persoană obișnuită, care nu a fost bolnavă, a înhățat brusc gripa. Cum să-și dea seama că trebuie să se adreseze medicului și nu doar să ia vreo pastilă oarecare?

Vă spun din start că eu mă bucur foarte mult că în prezent, antibioticele sunt eliberate de către farmacii doar conform rețetei. Acest lucru trebuia să fie făcut cu zeci de ani în urmă. Și atunci, farmaciștii nu ar fi stabilit tratamentul în locul medicului, iar pacienții nu ar fi administrat antibiotice la orice pas, dar și rezistența față de acestea ar fi fost mai mică sau nu ar fi fost chiar deloc.

De obicei, virusul „se stinge” pe parcursul a două-trei zile, dacă sistemul imunitar a reacționat la timp. Pacientul a băut mai multă apă, ceai cu ghimbir, a mâncat zmeură, afine, lămâie. Imunitatea a funcționat. Și gata – omul s-a însănătoșit. Dar nu întotdeauna se întâmplă așa.

Se întâmplă că virusul „a ars”, iar flora bacteriană patogenă, care este în stare să provoace complicații, se activează după a treia sau a patra zi. Și iată având deja complicații, pacientul merge la medicul de familie. Însă se putea doar să se facă totul corect încă de la bun început: să nu meargă la serviciu sau la lecții, să cheme medicul la domiciliu și să urmeze toate recomandările acestuia.

Deci, dacă te simți rău și ai febră ridicată, e mai bine să chemi imediat medicul ori să mergi la el, la consultație?

Mai bine e să nu mergi nicăieri. Aceasta este o regulă. Dacă ai febră ridicată, trebuie să chemi medicul la domiciliu. Este indicat un regim de pat, pentru ca infecția să nu se răspândească. Iar mai departe, medicul va decide ce-i de făcut. E nevoie de un diagnostic pentru a stabili un tratament corect.

Ce complicații sunt provocate cel mai adesea de infecțiile virale dacă acestea nu sunt tratate corect?

În ce privește organele ORL, e vorba de otită medie purulentă ori seroase, tubootită, sinuzite, tonsilite etc. În unele cazuri, complicațiile se răspândesc în bronhii și în plămâni, provocând bronșite și pneumonii. Mai rar, dar sunt posibile complicații intracraniene.

Din câte văd la cunoștințele mele, adesea suferă nasul, gâtul, urechile, se inflamează ganglionii limfatici, însă nu este febră ridicată. Și acest lucru poate dura destul de mult. Ce înseamnă aceasta? Și ce-i de făcut?

Aceasta este deja o infecție cronică care s-a activizat. În cazul agravării bolilor cronice, flora bacteriană se transmite destul de ușor pe cale aeriană pe o distanță de până la doi metri. De aceea este indicată izolarea bolnavilor.

Reacția prin temperatură a organismului este un răspuns al sistemului nostru imunitar la pătrunderea vreunui agent infecțios în organismul nostru. Dacă nu există această reacție, înseamnă că nu este un răspuns imun adecvat pentru a face față acestei probleme.

Din câte înțeleg, cea mai mare problemă constă în faptul că mulți se tratează cu pastile. Dar ce alte greșeli ale autotratamentului în condiții casnice pot fi întâlnite mai des?

Nu trebuie să ne grăbim să administrăm pastile. Cel mai bine e să bem cât mai multă apă (cel puțin doi litri pe zi). Sunt binevenite și diferite ceaiuri. Nu trebuie să bem cafea, ceai tare, deoarece acestea nu completează insuficiența de lichide în organism, ci dimpotrivă, o intensifică. Mâncarea trebuie să fie ușor de digerat, dietetică.

Una dintre greșeli este administrarea de sine stătătoare a antibioticelor. Gripa este un virus, de aceea administrarea preparatelor antibacteriene nu ajută. Antibioticul este prescris de către medic, în cazul dezvoltării complicațiilor bacteriene.

Dacă s-au înfundat urechile, în niciun caz nu trebuie să le încălziți cu ceva. În ultimul timp, infecția este atât de agresivă și imprevizibilă, încât e mai bine să nu încălziți nimic: nici nasul, nici gâtul, nici urechile. Pentru că cel mai important e să nu dăunăm.

Nu uitați despre curățenia generală cu detergenți, aerisirea încăperilor, prelucrarea mânerelor de la uși și a tuturor suprafețelor. Ar fi mai bine să fie cât mai puține covoare în încăpere, pentru ca acolo unde se află bolnavul să fie posibilă dezinfectarea permanentă și curățenia umedă. Cu părere de rău, aceste lucruri firești nu întotdeauna sunt respectate. 

Ați spus că ar fi mai bine ca în farmacie, totul să fie eliberat conform rețetei. Însă la noi, adesea, chiar și medicii abuzează de prescrierea anumitor medicamente – aceleași antibiotice, de exemplu. Ce-i de făcut în acest caz?

În ultimii ani, există o tendință neplăcută în ce privește infecțiile. Dacă mai devreme era posibil de a stabili un diagnostic clar, „însumând” anumite simptome, în prezent, tabloul clinic este confuz, practic, întotdeauna. Acest lucru se întâmplă din cauza utilizării în exces a diferitelor preparate chimice, nu doar a antibioticelor, din cauza problemelor de pancreas și ficat, a alergiei, din cauza problemelor privind sistemul endocrin etc. Medicul este nevoit să recomande investigații suplimentare pentru a stabili un diagnostic corect.

Mi-i milă de medicii de familie. Ei au un flux enorm de copii și maturi. Și diagnosticarea trebuie să fie momentană. Este o muncă foarte grea. Mai ales atunci când vine perioada virusurilor și pacienții stau în holuri și fac schimb de virusuri.

Numărul pacienților de la medicii specialiști depinde în mod direct de profesionalismul medicilor de familie sau de numărul celor care nu s-au adresat la medicul de familie.

Pentru multe mame, a înscrie copilul la grădiniță înseamnă că el se va îmbolnăvi mereu. De ce se întâmplă așa?

Mai întâi de toate, în opinia mea, copilul nu trebuie să fie dus la grădiniță dacă nu a împlinit trei ani. Acest lucru îl va apăra de infecțiile interminabile. El este încă foarte slab, are un sistem imunitar slăbit. Sistemul limfatic este format, dar încă nu s-a maturizat. Astfel, copilul nimerește imediat în epicentrul infecțiilor, deoarece fiecare copil vine cu propria floră bacteriană. Organismul nu rezistă la o asemenea încărcătură și micuțul începe să se îmbolnăvească la nesfârșit. După vârsta de trei ani, este deja mai simplu – imunitatea este matură.

Însă în orice caz, înainte de a înscrie copilul la grădiniță, ar fi bine ca el să fie examinat de medicul ORL-ist, pentru a exclude focarele cronice ale infecției, să fie date analize, la necesitate, să fie investigate organele interne și să fie efectuată o profilaxie.

Cu vreo 10-15 ani în urmă, în opinia dvs., în grădinițe era aceeași situație privind îmbolnăvirile?

Și înainte se îmbolnăveau, dar acum numărul copiilor care se îmbolnăvesc este mult mai mare. Dacă mai devreme erau înregistrați copiii care se îmbolnăveau des, a venit timpul să îi ținem minte pe copiii sănătoși. Ei, practic, nu există.

De aceea acum tot mai frecvent, din câte știu, se recomandă înlăturarea adenoizilor la copii?

Eu nu consider că această practică este corectă. Orice intervenție chirurgicală este pentru copil o traumă. Trebuie să se facă un astfel de tratament, ca să nu fie nevoie de intervenție. Dacă însă copilul deja nu aude sau nu respiră, dacă nu încetează sinuzitele sau otitele etc., desigur, este indicată înlăturarea obligatorie. Însă fiecare caz este individual, bineînțeles.

Autor: Olga Gnatcova

Партнерские ссылки