„Ea a refuzat să depună mărturii împotriva lui Platon"
Istoria unei angajate de la Moldindconbank care a fost condamnată la 8,5 ani de închisoare
Fosta angajată a Moldindconbank (MICB), Olga Pungă, a fost condamnată la opt ani și jumătate de închisoare, fiind acuzată de escrocherie în proporții deosebit de mari. Pe de altă parte, funcția pe care o deținea la MICB nu-i permitea să facă ceea de ce a fost acuzată – acest lucru a fost confirmat oficial de către instituția bancară. Potrivit afirmațiilor Olgăi Pungă, lucrurile au luat o asemenea întorsătură, deoarece ea a refuzat să depună mărturii împotriva lui Veaceslav Platon. Cazul a fost examinat în timp record. Într-un interviu acordat pentru NM, soțul Olgăi Pungă și avocatul acesteia au spus că o corespondență de pe Skype a fost dovada principală în acest caz, de ce pentru „escrocherie în componența unei grupări criminale" a fost condamnat un singur om și cum Curtea Supremă de Justiție a pronunțat sentința încălcând legea.
Procesul
Ivanov Ivan Ivanovici
Din câte știu, toate s-au început de la perchezițiile la domiciliul dvs.
Iurie Pungă (Iu. P.): Da. La 20 ianuarie 2017, la ora 7 dimineața, au venit la noi cu perchezițiile, care au durat patru ore. Ne-au confiscat telefoanele, câteva stick-uri și 4 mii de dolari.
Olga lucra atunci la MICB?
Iu. P.: Ea nu mai lucra la bancă de la 1 noiembrie 2016.
soțul Olgăi Pungă
Într-o scrisoare deschisă adresată misiunilor diplomatice și publicată în luna februarie, în ziarul „Moldavskie vedomosti", Olga susținea că dosarul pe numele ei a luat amploare după ce ea a refuzat să depună mărturii împotriva lui Platon.

Iu. P.: După ce a fost reținută, ea a fost transportată la Centrul Național Anticorupție, unde procurorul Mircea Ciobanu a dus-o într-un birou aparte și i-a propus să depună mărturii împotriva lui Veaceslav Platon și a altor persoane. Ea a refuzat categoric. După aceasta, procurorul a amenințat-o că va sta în arest cel puțin o jumătate de an.
Olga a fost reținută imediat după percheziție, apoi a fost plasată în arest preventiv. În versiunea procurorilor, la indicația lui Veaceslav Platon (el a fost vicepreședinte al consiliului de administrație al MICB), cu o ștampilă falsă, ea a falsificat chitanțele de achitare a taxelor de stat de către bancă, acestea fiind ulterior prezentate în instanțele de judecată care examinau acțiunile MICB împotriva debitorilor. Conform versiunii anchetei, banii rămâneau pe conturile băncii, însă Olga Pungă și alți învinuiți în acest dosar „au obținut astfel posibilitatea reală de a utiliza acești bani" și au prejudiciat statul „în proporții deosebit de mari" – 4 milioane 138 mii 570 de lei 77 de bani.
***
Avocatul Victor Munteanu
Ce învinuiri i-au fost înaintate?

Avocatul Victor Munteanu (V.M.): Inițial, a fost acuzată de abuz de serviciu în funcția de administrator al băncii. Dar ea niciodată nu a fost administrator al băncii. În ultimii 1,5 ani, ea a fost adjunct al șefului secției audit intern al băncii, iar până la aceasta – șef al departamentului publicitate și marketing. Olga nu avea dreptul să dea indicații referitoare la bani, nu avea acces la conturile bancare. Și acest lucru a fost confirmat oficial de către instituția bancară, inclusiv la cererea instanței. Au confirmat acest lucru și angajații băncii care au participat la ședință în calitate de martori.

În luna septembrie 2017, învinuirea a fost recalificată în una mult mai gravă – „escrocherie în proporții deosebit de mari în componența unei grupări criminale". Acest lucru a fost explicat prin faptul că banii pe care banca nu i-ar fi plătit pentru taxe de stat din cauza chitanțelor false, ea și i-a atribuit sie. Însă acesta este un non-sens. La MICB au fost verificări, acestea au confirmat că banca a achitat toate taxele de stat, nu a fost niciun leu lipsă. Nu a fost nici prejudiciu cauzat statului, acest lucru fiind confirmat de Trezorerie, deci, nu a fost partea vătămată. Ba mai mult, instanța a decis să-i fie restituiți banii cash care i-au fost confiscați în timpul percheziției. Însă aceștia nu au fost întorși nici până astăzi.

Iu. P.: Au fost restituite doar telefoanele și stick-urile.

V. M.: Ba mai mult, instanța primară a anulat decizia judecății cu privire la urmărirea penală [despre confiscarea telefoanelor, banilor, stick-urilor], însă abia în luna februarie 2019, noi am depistat că banii confiscați în timpul percheziției au fost luați din acest dosar și atașați la altul.
La care?
V. M.: Noi nu știm despre care dosar este vorba, nu ne-au spus nimic. Pur și simplu acești bani au fost luați și atașați la alt dosar. Noi am contestat acest lucru.
Martorul din penitenciar
În timpul percheziției în locuința Olgăi Pungă, nu a fost depistată nici ștampila falsă, nici chitanțele fictive. Drept dovadă a vinovăției Olgăi a fost o corespondență pe Skype dintre un utilizator cu nick name-ul Ivanov Ivan Ivanovici (procurorii susțin că acest nume ar fi aparținut lui Platon) și alt utilizaror, ion_dorogoi (Ion Dorogoi – numele avocatului care a participat, în vesiunea anchetei, în escrocheria cu chitanțele).

La 28 iulie 2014, ion_dorogoi i-a scris lui Ivanov Ivan Ivanovici următorul mesaj: „Bună ziua, am nevoie de o taxă de stat în sumă de 50 000 de lei, pot să mă adresez la Olga P. ori să plătesc? Mulțumesc". După aceasta, el a mai expediat un mesaj: „Contactați-o pe Olga P. În privința taxei de stat, ea a spus că fără ordinul dvs., ea nu va face nimic. Mulțumesc". Procurorii consideră o altă dovadă a vinovăției Olgăi Pungă declarațiile martorului Adrian Țurcan, care a spus că, la rugămintea lui Ion Dorogoi, s-a întâlnit odată cu Olga Pungă și aceasta i-a transmis printr-un plic „dovada achitării taxei de stat". Potrivit lui Țurcan, Olga era persoana de încredere a lui Platon, lucru despre care lui i-ar fi spus însuși Platon.
***

Acuzația a demonstrat că în spatele acestei corespondențe se află Platon, iar Olga P., menționată acolo, este Olga Pungă?

V. M.: Eu am prezentat judecătorilor dovada faptului că în Skype sunt 21 de utilizatori cu nick name-ul Ivanov Ivan Ivanovici și aceasta a fost atașată la dosar. Așadar, în materialele dosarului nu sunt dovezi obiective despre cine ar sta în spatele acestei corespondențe.

Corespondența datează din 28 iulie 2014. În aceasta este vorba despre taxa de stat de 50 mii de lei. Însă în materialele dosarului nu există nicio chitanță a acestei taxe pentru perioada de la 28 iulie 2014 până în luna aprilie 2015. Mai mult decât atât, de la 24 februarie 2015 până la 6 iunie 2015, perioadă în care se presupune că au fost eliberate aceste chitanțe, Olga nu a activat la bancă.
Iar implicarea ei în această corespondență s-a bazat pe un raport al unui ofițer de urmărire penală care nu a fost confirmat prin nimic: el pur și simplu a presupus că această corespondență se referă la ea.
Mai sunt și declarațiile martorului Adrian Țurcan.
V. M.: În acest sens, este o oarecare rezervă. Țurcan a depus mărturii după ce a fost arestat. Noi nu știm – în acest dosar sau în altul. Însă potrivit deciziilor CEDO și ale Curții Supreme de Justiție a Moldovei cu privire la aplicarea art. 3 al Convenției Europene cu privire la drepturile omului, declarațiile martorilor depuse sub presiune nu pot fi considerate dovezi într-un caz penal.

Țurcan a fost ținut la penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Comitetul European pentru Prevenirea Torturii a recunoscut condițiile de întreținere în această închisoare ca fiind inumane. Există motive pentru a presupune că el a depus mărturii fiind intimidat. Noi am atras atenția instanței și a Curții de Apel asupra neconcordanței acestor declarații. El a declarat în instanță că nu știe ce s-a întâmplat mai departe cu chitanța pe care ar fi primit-o de la Olga și nu știe dacă aceasta a fost veridică sau fictivă.
Olga îl cunoaște pe acest bărbat?
Iu. P.: Ea nu-l cunoaște și nu s-a întâlnit niciodată cu el. Acest om nu a lucrat niciodată la bancă. El spunea că un alt figurant în acest dosar i-a povestit despre Olga și că acesta ar fi fost anterior colaborator al băncii.
Gruparea misterioasă
În scrisoarea sa, Olga afirmă că dosarul intentat pe numele său este fabricat. De ce?
Iu. P.: Pentru a crea o grupare criminală în jurul lui Veaceslav Platon. Foarte mulți angajați ai MICB au fost chemați la CNA, la procuratură, unii au fost interogați de dimineața și până aproape de noapte. Ei au fost eliberați. Probabil, ei au scris ceva ori au semnat, însă eu nu pot afirma acest lucru.
În final însă în acest dosar a fost condamnată doar Olga?
Iu. P.: Unii s-au ales cu termene cu suspendare, însă acești oameni nu sunt de la Moldindconbank. Eu nu dispun de informații concrete despre angajații băncii, însă știu cu siguranță că doar Olga a fost condamnată la un termen real.

V. M.: Începând cu anul 2017, când Olga a fost arestată, noi am solicitat informații despre persoanele care sunt implicate în acest dosar și ce statut procesual au (în materialele dosarului, noi nu am găsit alți învinuiți). De asemenea, de fiecare dată când era prelungit termenul de arest preventiv pentru ea, eu imprimam informația din baza de date a Poliției de frontieră, MAI, Interpol cu privire la persoanele date în căutare în acest caz. În aceste baze nu a fost depistat nimeni care ar fi fost implicat în cazul Olgăi. Pe parcursul întregului proces, noi ne-am interesat dacă sunt mandate de arest pe numele altor persoane în acest caz, însă procuratura nu ne-a răspuns nimic. Noi am solicitat de două ori să fie invitat Veaceslav Platon pentru depunere de mărturii, însă procurorii erau categoric împotrivă și judecătorii îi susțineau.
Eu i-am întrebat pe avocații lui Platon despre aceasta. Lui nu i-au fost înaintate învinuiri în acest caz.
V. M.: E paradoxal că într-un articol despre o infracțiune comisă de un grup de persoane a fost condamnată o singură persoană.
Judecata
Investigațiile în acest caz au fost încheiate într-o lună. La cererea procurorilor, procesul de judecată a fost cu ușile închise. Judecătoria Buiucani a condamnat-o pe Olga Pungă la opt ani și jumătate de închisoare. Curtea de Apel a recalificat acuzația și a condamnat-o la 2,5 ani de închisoare pentru abuz de serviciu. Curtea Supremă de Justiție a anulat decizia CA și a confirmat decizia instanței primare, condamnând-o pe Olga Pungă la opt ani și jumătate de detenție.
***
Cum s-a desfășurat procesul de judecată în instanța primară?
V. M.: Toate s-au întâmplat foarte repede. Instanța s-a grăbit foarte tare, explicând acest lucru prin faptul că sunt încălcate drepturile Olgăi, care se află în arest preventiv. Noi insistam că graba este inadmisibilă, că trebuie să fie prezentate dovezile în acest caz. Am solicitat să fie audiați martorii. Pentru prima oară în practica mea, m-am confruntat cu situația că instanța a stabilit un termen în care este gata să audieze declarațiile martorilor noștri, iar dacă nu ne vom încadra în acest termen, martorii nu vor fi audiați. Însă cea mai gravă încălcare ține de răspunsul CEDO oferit la plângerea noastră cu privire la aplicarea exagerată a arestului preventiv și încălcarea drepturilor Olgăi. CEDO a anunțat că a acceptat spre examinare cererea noastră, însă judecătoarea nici nu a pregătit o concluzie în acest caz, așa cum presupune legea. A spus doar că va lua cunoștință de ea și o va anexa la dosar.
Procesul de judecată a fost cu ușile închise. De ce?
V. M.: Aceasta a fost cererea procurorului, motivând prin taina bancară. Însă din toate dovezile prezentate de către partea acuzației doar un document procesual a fost confiscat din bancă, conform procedurii. În lege scrie clar că actele ce țin de taina comercială sau cea bancară pot fi confiscate doar la indicația judecătorului pentru urmărire penală. În cazul Olgăi, există doar o singură indicație a judecătorului, iar documentele bancare sunt multe. Eu insistam ca instanța să nu recunoască aceste documente, pentru că ele au fost obținute cu încălcarea procedurii. Însă instanța a respins această cerere.
Cum s-a întâmplat că CA a recalificat acuzația și a îmblânzit sentința?

V. M.: Noi am rugat Curtea de Apel să examineze cazul în fond și această cerere a fost satisfăcută. În același timp, noi am rugat repetat să fie audiat martorul care a depus declarații contradictorii, însă am fost refuzați, am rugat să fie audiat Veaceslav Platon și la fel, am fost refuzați. Se simțea lipsa dorinței instanței de a afla, care este rolul acestuia și dacă are el vreo legătură cu acest az. În ansamblu însă, Curtea de Apel a ascultat argumentele noastre, deși noi am solicitat să fie anulată complet sentința, pentru că, în opinia noastră, acuzația cu privire la abuzul de serviciu sunt la fel de neîntemeiate, la fel ca și cea despre escrocherie. Nu a fost în niciun fel demonstrat că Olga ar fi fost intermediar și ar fi îndeplinit indicațiile cuiva.
Curtea Supremă de Justiție a confirmat sentința instanței primare. Cât de mult coincide acest lucru cu practica judiciară generală?
V. M.: CSJ a anulat decizia Curții de Apel. Din punctul nostru de vedere, ceea ce a făcut Curtea Supremă este o ilegalitate. În primul recurs, procurorii au solicitat revizuirea dosarului. Iar ulterior, procurorii au înaintat un recurs care conținea o cu totul altă cerere – cea de a anula decizia Curții de Apel.
Deci, ei au înaintat recurs de două ori?
V. M.: Da, procurorii au înaintat două recursuri cu cerințe absolut diferite. Și Curtea Supremă de Justiție a emis o decizie referitoare la cea de-a doua cerere, care a fost înaintată cu încălcarea termenelor. CSJ a acceptat spre examinare această plângere până a fi expirat termenul în care Olga ar fi putut înainta o reacție la prima revizuire a procurorului sau recursul meu în care ceream ca ea să fie achitată.

Eu am rugat CSJ să amâne examinarea dosarului, din această cauză. Olga mai avea dreptul să depună propria plângere. Acceptând spre examinare cel de-al doilea recurs al procurorilor, Curtea Supremă a încălcat astfel dreptul Olgăi la apărare.
Și mai departe?
După sentința anunțată de CSJ vă veți mai adresa o dată la CEDO?
V.M.: Neapărat, ținând cont de încălcările grave care au fost admise în acest caz. Mai este ceva. Cauza penală împotriva Olgăi a fost deschisă în baza plângerii depuse de o singură persoană, care a fost administrator al mai multor firme și împotriva uneia dintre acestea a fost înaintată o cerere de chemare în judecată. Și în aceasta era vorba despre neachitarea taxei de stat. Instanța a amânat examinarea cazului până va fi plătită taxa. Aceasta a fost achitată, instanța nu a considerat-o o problemă. Ca să înțelegeți până la urmă – această decizie a fost luată de aceeași judecătoare care a examinat și cazul Olgăi Pungă.

Iu. P.: Acestea sunt standarde duble.
V.M.: Judecătoarea era obligată să se retragă din cazul Olgăi. Noi am solicitat recuzarea ei, însă cererea noastră a fost respinsă. O altă încălcare ține de arestul preventiv. În lege este stipulat clar că procurorii trebuie să depună cerere pentru prelungirea măsurii preventive nu mai târziu de cinci zile până la expirarea termenului măsurii preventive. Termenul arestului expira la 5 ianuarie, pronunțarea sentinței a fost stabilită de către instanță pentru ziua de 3 ianuarie. Deci, cererea cu privire la prelungirea arestului trebuia să fie depusă de către procurori până la 1 ianuarie, dar nu a fost depusă.

În lege este stipulat că în caz de încălcare a acestui termen, judecătorul, fără participarea părților, respinge cererea. Iar în cazul nostru, judecătoarea a prelungit termenul arestului în lipsa cererii procurorului în acest sens.
CSJ a anunțat sentința definitivă în acest dosar. Ce acțiuni sunt posibile în acest caz?
V. M.: Noi vom cere reexaminarea procesului de judecată.

Iu. P.: Este vorba despre cererea cu privire la anularea deciziei judecătorești.

V. M.: Vom folosi toate posibilitățile legale care au mai rămas la nivel național.
Dar Olga ce spune?
ЮП: Она уже ни во что не верит. Столько нарушений, столько преступлений совершили судьи и прокуроры против нее.

ВМ:
К сожалению, очень часто мне и моим коллегам адвокатам приходится объяснять подзащитным, почему творится явное беззаконие. И мы не можем это объяснить. Человек показывает Уголовно-процессуальный кодекс и говорит: вот здесь написано одно, но происходит совсем другое. Как в случае с Ольгой — по обвинению в мошенничестве в составе преступной группы приговорили почему-то одного человека, который не коснулся ни одного лея со счетов банка. Во время обыска у Ольги не нашли ничего. НЦБК провел техническую экспертизу изъятых телефонов и флешек, переписки в Skype, представленных прокурорами документов и не нашел ничего относящегося к делу.
Text: Alexandra Batanova
Foto principală: Pixabay
Prezentare: Tatiana Bulgac