25ºC Chișinău
Sâmbătă 22 septembrie 2018

Energie curată: satele din Moldova își formează propriile surse de aprovizionare cu energie

Întrucât statele membre ale Uniunii Europene marchează Săptămâna Energiei Durabile a UE, părțile interesate discută și își împărtășesc experiența în domeniul surselor de energie regenerabilă, strategiilor de securitate energetică și problemelor de mediu. În acest articol, analizăm câteva exemple de afaceri în domeniul energiei regenerabile, dezvoltate în Moldova cu sprijinul fondurilor UE, inclusiv un întreg parc de energie solară înființat într-un sat mic.

De-a lungul anilor, Uniunea Europeană a susținut și a contribuit la dezvoltarea proiectelor legate de eficiența energetică și reducerea emisiilor de carbon în Moldova. În fiecare an, primăriile din Moldova obțin sprijin financiar din partea Fondului pentru Eficiență Energetică din Moldova pentru a-și moderniza clădirile conform standardelor pentru eficiență energetică. Fondul pentru Eficiență Energetică a fost sprijinit atât financiar, cât și tehnic de către UE. Între timp, datorită programului EU4Energy finanțat de UE, este dezvoltat cadrul legislativ pentru sectorul energetic, prin discuții despre politicile la nivel înalt.

Un efort important pentru UE implică sprijinirea țărilor în tranziția lor la energie regenerabilă. Proiectul Energie și Biomasă este unul dintre cele mai semnificative proiecte ale UE în sectorul energetic din Moldova, contribuind la implementarea utilizării energiei verzi în țară. Aproximativ 140.000 de moldoveni au beneficiat deja de acest proiect.

“Ușa care duce la sala de sport a școlii era acoperită cu gheață și brumă în timpul iernilor grele”

În cei șapte ani de implementare, Proiectul Energie și Biomasă în Moldova (PEBM) al UE a ajutat 300 de instituții publice să treacă la încălzire cu energie verde la cost redus.

Printre acestea se numără gimnaziul din satul Bălțata, un liceu din raionul Criuleni, în care studiază 156 de copii. De ani de zile, unica sursă de încălzire a școlii era un cazan pe gaz. “Temperatura maximă în interiorul școlii era de 12 °C, iar în timpul iernii, ușa care duce la sala de sport era acoperită cu gheață”, își amintește Galina Todoriuc, directoarea instituției. Din bugetul școlii urmau să fie achitați 200.000 MDL [€10.000] pentru încălzire în fiecare an.

În 2014, consiliul raional a alocat 450.000 MDL [€23.000] pentru a schimba caloriferele din școală și întregul sistem de încălzire. Între timp, școala a fost selectată să participe la Proiectul Energie și Biomasă în Moldova: a obținut un grant de 66.000€ [1.3 milioane MDL] acordat de UE pentru instalarea a două cazane pe bază de biomasă.

“Acum, în timpul iernii, temperatura ajunge la 22 °C”, spune Todoriuc. Schimbările au fost benefice și pentru bugetul școlii. “Anul acesta, de exemplu, am plătit doar 70.000 MDL [3.500€] pentru tot anul”, adaugă directoarea.

“Noi am produs brichete chiar și din papură

Pentru un număr de companii private din Moldova, biocombustibilul, precum și Proiectul Energie și Biomasă, au devenit o oportunitate de afaceri profitabilă. Doi antreprenori din Chișinău, Serghei Alexei și Dmitri Asoscov, au decis să deschidă împreună un atelier de tâmplărie. La scurt timp după aceea, ambii și-au dat seama că simpla aruncare a gunioului, în cazul lor – a rumegușului, nu este în favoarea afacerii.  

În scurt timp, au început să transforme deșeurile din producție în brichete și au creat o nouă companie, numită Bioflame. Cu sprijinul UE, antreprenorii au cumpărat echipament de prelucrare sofisticat, care le permitea să producă brichete și din alte materiale. Acum, compania produce brichete din coji de hrișcă, de migdale, de nuci și coji de floarea-soarelui.

Potrivit lui Dmitri, principalii lor clienți sunt în prezent proprietari ai gospodărilor private și distribuitori din întreaga țară. Bioflame reușește să vândă până la 2.000 tone de brichete în fiecare anotimp.

De asemenea, în Moldova există companii specializate exclusiv în producția de brichete. În anul 2008, Ludmila Abramciuc, directoarea Ecobricheta, a lansat producția brichetelor și peleților în orașul său natal Bălți.

Abramciuc spune că Ecobricheta a achiziționat cea mai mare parte a echipamentului sofisticat cu sprijinul proiectului Energie și Biomasă în Moldova, finanțat de UE. Capacitatea de producție a Ecobricheta s-a mărit și compania a început să găsească clienți – la început, case particulare, urmate de instituții publice precum grădinițe și școli.

Abramciuc este sigură că există un beneficiu dublu al utilizării brichetelor și peleților pentru încălzire în loc de lemn, cărbune sau gaz. “În primul rând, după trecerea la biocombustibil, facturile lunare sunt de 2,5-3 ori mai mici. Al doilea beneficiu constă în sensibilizarea cu privire la mediu: reducerea emisiilor de carbon și utilizarea deșeurilor”, spune Abramciuc.

“Participarea la proiectele de energie verde mobilizează și inspiră comunitatea”

O abordare cuprinzătoare a eficienței energetice și a utilizării surselor regenerabile de energie a fost aplicată în satul Feștelița, raionul Ștefan Vodă. În 2013, datorită eforturilor lui Nicolae Tudoreanu, primarul satului, Feștelița a devenit semnatar al inițiativei Convenția Primarilor Est, sprijinită de UE.

“Participarea la proiecte mobilizează și inspiră comunitatea”, crede Tudoreanu. În 2015, datorită unui grant din partea Guvernului României, administrația locală a reușit să repare sediul grădiniței din sat, care este frecventată de 166 de copii. Liuba Vozian, directoarea grădiniței, recunoaște că “diferența a fost simțită imediat”: a fost mai cald și facturile pentru încălzire au fost reduse cu 30%. Acum, izolarea termică și ferestrele noi contribuie la economisiri de până la 6.000 MDL [300€] lunar.

În același an, Feștelița a devenit parte a unui proiect mai amplu, cofinanțat de PNUD. Unele dintre sistemele de iluminare stradală din sat, precum și din satele vecine, Ermoclia și Popeasca, au fost echipate cu becuri economice LED. Doar 3 km de iluminare stradală nouă au contribuit la reducerea cu 50% a cheltuielilor satului Feștelița pentru iluminarea stradală.

În 2018, satul Feștelița a fost selectat, împreună cu alte trei sate din Moldova, pentru a primi asistență din partea UE pentru implementarea unei strategii de dezvoltare energetică, ca parte a inițiativei “Convenția Primarilor – Proiecte Demonstrative”, care face parte din Convenția Primarilor Est.

Potrivit afirmațiilor lui Tudoreanu, cu sprijinul experților, autoritățile locale au elaborat un plan destul de ambițios. Clădirile consiliului local, grădiniței, școlii și casei de cultură vor fi echipate cu sisteme de încălzire pe bază de biomasă, iar unele lumini stradale vor fi înlocuite cu becuri LED. Conform proiectului, Feștelița va pilota producerea propriei energii din surse durabile, atât biomasă, cât mai ales energie solară. “Panourile solare ne vor oferi șansa de a distribui energie în toate rețelele și de a câștiga venituri în bugetul local [de] până la 1 milion MDL [51.000€] pe an și de a cheltui aceste fonduri suplimentare pentru dezvoltarea satului”, spune Tudoreanu. 

Tudoreanu afirmă că fără sprijinul acordat de UE, asemenea planuri ar fi fost imposibil de implementat.

Alte două comunități – Călărași și Cantemir – au primit, de asemenea, sprijin din partea inițiativei “Convenția Primarilor – Proiecte Demonstrative” finanțată de UE. Cele două primării vor folosi sprijinul UE pentru a-și implementa Planurile de Acțiune privind Energia Durabilă. În Călărași, cel puțin 21 km de linii de iluminare stradală vor fi renovate, în timp ce în Cantemir, 4 instituții educaționale vor fi reabilitate conform celor mai bune standarde de Eficiență Energetică.

Prin proiectele sale, UE intenționează să ajute Moldova să-și dezvolte resursele energetice interne, dezvoltând în același timp accesul la energie mai sigură și mai eficientă. Proiectele deja implementate ajută Moldova să reducă dependența energetică și consumul de energie la nivel național, acestea contribuind la alimentarea cu energie mai transparentă și mai eficientă și reducând astfel sărăcia energetică și facturile la energie pentru cetățenii țării.

Acest articol a fost elaborat cu asistența Uniunii Europene în cadrul Inițiativei EU4Energy. Responsabilitatea exclusivă pentru conținutul acestui articol aparține autorului și nu reflectă punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Autor: Olga Gnatcova

Партнерские ссылки