0ºC Chișinău
Marți 20 noiembrie 2018

Erdoganizarea întregii țări. Ce și cum învață Moldova de la Turcia?

Turcia, influența ei asupra țărilor din regiune și scandalurile politice pe care le provoacă apar tot mai frecvent în titlurile presei regionale și mondiale. Rândul Moldovei a venit în această toamnă. Pentru prima dată în istoria independenței moldovenești, Turcia a ajuns în topul agendei zilei țării noastre. Expulzarea angajaților Liceului moldo-turc „Orizont” ne-a impus să vorbim despre Turcia nu doar ca despre unul dintre partenerii economici, ci și ca despre un nou vector, atât pentru politica internă, cât și pentru cea externă. Experții menționează că sistemul de guvernare în Moldova seamănă tot mai mult cu regimul autoritar construit de către președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan. În ajunul vizitei lui Erdogan la Chișinău, preconizată pentru luna octombrie curent, NM a analizat, care poate fi impactul noului vector al guvernării asupra democrației moldovenești.

Cartea de vizită

Președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan este așteptat în Moldova în perioada 17-18 octombrie. Începând cu anul 2014, vizita  sa la Chișinău a fost anunțată de cel puțin trei ori, însă aceasta era amânată de fiecare dată din diferite motive. Vizita lui Erdogan în Moldova a fost confirmată oficial peste câteva zile de la evenimentul care a depășit limitele relațiilor moldo-turce și care a stârnit o mare rezonanță în țara noastră și în străinătate.

La 6 septembrie, ofițerii Serviciului Informații și Securitate au reținut și au expulzat din țară șapte angajați ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont”. Două zile mai târziu, avocații au comunicat pentru NM că toți cei șapte profesori se află într-o închisoare din Turcia. Autoritățile turcești consideră că această rețea internațională de instituții de învățământ este controlată de activistul turc Fethullah Gulen (locuiește în SUA). Guvernul Turciei acuză mișcarea lui Gulen de organizarea încercării de lovitură de stat, în luna iulie 2016. De atunci, în Turcia au fost arestați zeci de mii de presupuși adepți ai acestuia. Presa internațională scrie despre încălcarea drepturilor omului în penitenciarele din Turcia: violențe și torturi.

Autoritățile moldovenești susțin că angajații liceelor „Orizont” au fost reținuți și expulzați din Moldova în mod legal și cu respectarea legislației. Avocații însă vorbesc despre încălcarea procedurilor. Și ajung la concluzia că CEDO va condamna Moldova pentru expulzarea cetățenilor turci, impunând-o să le plătească despăgubiri.

Însă e prea puțin probabil că acest lucru îi va ajuta în vreun fel pe profesorii turci. Iar despre afectarea imaginii internaționale a Moldovei deja se poate vorbi ca despre un fapt împlinit. Solicitați de NM, oficialii de la Bruxelles  au declarat că sunt îngrijorați de lipsa transparenței procedurilor urmate în timpul deportării. Și deputați ai Parlamentului European au condamnat acțiunile autorităților moldovenești.

Prețul problemei 

Deportarea profesorilor turci a provocat în Moldova un val de nemulțumiri din partea avocaților și rezonanță în rețelele sociale. Mulți oameni, în special lideri ai opoziției pro-europene, de dreapta, au legat cele întâmplate de reparația clădirii administrației președintelui (distrusă în timpul protestelor din anul 2009 – NM) și construcția complexului Arena Chișinău.

Lucrările de reparație a administrației președintelui (această funcție este deținută în prezent de socialistul Igor Dodon) sunt plătite de Turcia – 7,8 milioane de euro). Practic, acestea sunt finalizate, însă panglica roșie trebuie să fie tăiată, conform planului, de însuși Erdogan, în timpul vizitei sale din luna octombrie. Construcția complexului Arena Chișinău este una dintre principalele proiecte electorale ale Partidului Democrat de la guvernare (în anul 2019, în Moldova, vor avea loc alegeri parlamentare). Arena va fi construită în parteneriat cu Summa Group, companie turcă.

Avocații, activiștii civici, analiștii și politicienii din Moldova, care au criticat expulzarea pedagogilor turci, sunt siguri: acești oameni au devenit „plată” pentru susținerea acordată Moldovei de către Turcia. Iar opoziția avertizează că în consecință, țara noastră s-a pomenit la un pas de izolare internațională, din cauza încălcării drepturilor omului.

Marea afacere

Straniile apropieri în relațiile moldo-turce s-au început în luna septembrie 2017. Atunci, Recep Tayyip Erdogan – președintele unei țări influente – l-a primit la Ankara pe Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat, aflat la guvernare în Moldova, care nu ocupă nicio funcție în stat.

Acesta este unicul caz în care Plahotniuc a fost primit oficial de șeful altui stat. Și încă o coincidență: în aceeași zi, la Ankara, Erdogan purta negocieri cu președintele Rusiei Vladimir Putin. Acest detaliu a fost subliniat în mod semnificativ de către televiziunile lui Plahotniuc atunci când relatau despre vizita la Ankara a liderului PDM.

În comunicatele despre rezultatele întâlnirii nu se spunea nimic despre rugămintea autorităților turcești de a închide rețeaua de licee „Orizont” din Moldova. Deși se știe că această problemă a fost abordată de nenumărate ori la întâlnirile cu oficialii moldoveni. Inclusiv la cele publice. În luna mai 2017, premierul Turciei Binali Yildirim a cerut direct acest lucru, în cadrul unei conferințe de presă, organizată cu participarea colegului său moldovean Pavel Filip. Premierul moldovean a spus atunci că totul trebuie să fie conform legii, iar pentru închiderea liceelor sunt necesare dovezi.

În continuare, evenimentele s-au desfășurat în felul următor. În luna decembrie 2017, președintele Igor Dodon a anunțat că Turcia va plăti necondiționat reparația uneia dintre cele mai importante clădiri din țară – administrația președintelui.

În luna iulie 2018, a devenit cunoscut faptul că compania turcă Summa Group a câștigat concursul (alte cereri nu au fost) pentru construcția complexului Arena Chișinău. Contractul a fost alcătuit în așa fel că, practic, partenerul privat va credita pe termen lung statul moldovenesc, care va plăti construcția complexului.

În luna august, Administrația de Stat a Drumurilor a semnat cu ONUR Taahhut Tasimacilik Insaat Ticaret Ve Sanayi un contract de aproape 60 de milioane de euro pentru construcția a două porțiuni de drum.

La 12 septembrie, peste o săptămână de la expulzarea profesorilor, la Chișinău a avut loc un forum economic moldo-turc cu genericul „Noi orizonturi în ameliorarea cooperării economice între Moldova și Turcia”. Nu se știe, dacă este întâmplătoarea coincidența genericului evenimentului și denumirea rețelei de licee, însă mulți au considerat că acest caz este simbolic.

În cadrul forumului, Chiril Gaburici, ministrul economiei, a adresat mulțumiri agenției de stat TIKA din Turcia pentru suportul de aproximativ 33 milioane de dolari acordat Moldovei în ultimii 25 de ani. S-a vorbit și despre noile preferințe economice: Moldova preconizează să majoreze cotele mărfurilor moldovenești exportate pe piața turcească și să discute cu Ankara despre posibilitatea unor cote suplimentare.

Gustul banilor

Expertul economic Veaceslav Ioniță menționează că Turcia încheie top-5 țări care, în ultimii trei ani, asigură creșterea exporturilor Moldovei. „Deja de mai mulți ani, în Moldova funcționează Agenția TIKA și acordă ajutor necondiționat, mai ales în Găgăuzia (autonomia în care trăiește compact populația vorbitoare de limba turcă – găgăuzii. – NM). Sunt țări care se consideră jucători regionali, pentru care Moldova este una dintre direcțiile prioritare. În Europa – este vorba, în primul rând, de România și Polonia, în est – Turcia. Aici se intersectează proiectele culturale și cele economice”, a spus Ioniță pentru NM.

Potrivit expertului, cea mai mare provocare pentru economia moldovenească este în prezent atragerea investițiilor străine directe. În acest sens, parteneriatul cu Turcia poate fi un bun potențial. „Posibil, partea turcă va dori să-și extindă prezența pe piața moldovenească și să pătrundă, de exemplu, în sfera bancară”, consideră Ioniță.

Imaginea acestei țări pe arena internațională, potrivit lui Ioniță, „oferă cooperării un gust amar”. Însă, dacă economia ar fi separată de politică, Turcia ar putea deveni pentru Moldova un partener economic și mai solid, susține expertul.

Saray-ul moldovenesc

Politologul Igor Boțan, director executiv al ADEPT, este de părere că în acest caz, nu este atât de simplă separarea finanțelor de politică. După înghețarea de către Uniunea Europeană a finanțării pentru Moldova din cauza invalidării rezultatelor alegerilor în capitală (acestea au fost câștigate de liderul opoziției pro-europene Andrei Năstase), guvernarea, potrivit expertului, caută un aerodrom de rezervă. Și acesta ar putea deveni Turcia.

„Serviciile speciale ale Turciei anunță că au efectuat o operațiune de succes în Moldova. Lucrul este făcut. Erdogan preferă să colaboreze cu lideri politici la fel de puternici cum este el. Înțelegând ce reacție poate provoca o asemenea expulzare, Plahotniuc a demonstrat cât de puternic este”, a menționat Igor Boțan.

Iar politicienii slabi se îndreptățesc și spun că SIS nu li se subordonează, susține expertul, făcând aluzie la președintele Dodon. După expulzare, Dodon a spus pentru NM că nu are nicio legătură cu expulzarea profesorilor, deoarece SIS se subordonează parlamentului. De fapt, Dodon așa și nu s-a decis să dea o notă acestui pas – să susțină ori să condamne. „În această situație, ar fi logică redenumirea palatului prezidențial, reparat cu bani turcești, în saray turcesc (saray, în traducere din limba turcă, înseamnă „palat”. – NM)”, ironizează Boțan.

El consideră că și recenta declarație a lui Plahotniuc despre schimbarea vectorului – din pro-european în pro-Moldova – se înscrie în acest șir al evenimentelor. „Atunci când în relațiile [autorităților moldovenești] cu Occidentul va deveni totul clar, Turcia va fi sub coaste”, a concluzionat expertul.

Vladislav Kulminski, director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, a subliniat schimbarea rolului Turciei în regiune – de la unul dintre bastioanele atlantismului la balansarea care urmărește strict propriile interese geopolitice. În Moldova, potrivit lui, partidul de la guvernare a luat sub control toate instituțiile statului și, în pofida lipsei de popularitate, nu intenționează să cedeze puterea. „Vor menține puterea prin toate metodele posibile. Despre metodele democratice de guvernare și de luptă politică trebuie pur și simplu să uităm”, consideră el.

Potrivit afirmațiilor lui Kulminski, partidul de la guvernare și liderul acestuia, Plahotniuc, într-adevăr încearcă să stabilească un stil oriental, despotic de guvernare. „Cei din PDM înțeleg că dacă se vor juca de-a democrația, vor pierde puterea. De aceea, lăsând la o parte decența, au trecut la metode autoritare de menținere a puterii. Mai departe, vor fi și curățări ale terenului opoziției, care este atât de dezbinat, și arestări ale oamenilor incomozi, chiar și fără motive inventate. Pentru că oricum nu are cine să-i întrebe și să le ceară socoteală”, a spus Kulminski pentru NM.

Expertul a subliniat că în acest sens, în Moldova într-adevăr vin timpurile „erdoganizării”. „Și aici totul este posibil deja, deoarece regulile sunt rescrise din mers”, a spus el. Potrivit lui Kulminski, o sarcină importantă este readucerea Moldovei la regulile civilizate ale luptei politice și schimbării puterii. Însă deja pentru următorul guvern.

Materialul este elaborat cu susținerea Mediaset de limba rusă

Autor: Galina Vasilieva

Партнерские ссылки