-5ºC Chișinău
Marți 13 noiembrie 2018

Este oare rezoluția AP OSCE un succes pentru Moldova și diferendul transnistrean?

Adunarea Parlamentară a OSCE, a cărei sesiune finală s-a încheiat la 11 iulie, la Berlin, a adoptat o Declarație care include și câteva rezoluții. La inițiativa delegației moldovenești, în unul dintre aceste documente a fost inclusă solicitarea privind retragerea trupelor armate ruse din Transnistria și lansarea procesului de transformare a operațiunii de pacificare. Însă nu s-a ajuns la un consens: delegația rusă a refuzat să susțină documentul final, iar după aceasta, a părăsit ședința, în semn de protest. Cu toate acestea, autoritățile moldovenești au numit un astfel de rezultat un succes important. NM a încercat să analizeze, dacă acest lucru va deveni un succes și pentru procesul de negocieri sau doar un instrument de confruntare cu Moscova dar și în campania electorală din Moldova.

Declarația și intențiile

La sesiunea de încheiere a Adunării Parlamentare a OSCE de la Berlin a fost adoptată Declarația finală. În afară de documentul principal, ea mai include câteva rezoluții suplimentare, care se referă la Crimeea și Osetia de Sud. În aceste acte este menționat și diferendul transnistrean: la inițiativa delegației moldovenești, a fost introdus un punct despre necesitatea retragerii trupelor ruse din Transnistria și transformarea actualei operațiuni de pacificare într-o misiune civilă cu mandat internațional.

Potrivit afirmațiilor șefului delegației moldovenești la AP OSCE, democratul Sergiu Sârbu, Organizația recunoaște astfel „necesitatea intensificării eforturilor comune pentru ca trupele militare străine să părăsească teritoriul Republicii Moldova”. „Suntem recunoscători tuturor statelor care au ales să fie alături de țara și cetățenii noștri”, a menționat Sârbu. Și a dat asigurări că Republica Moldova va continua să își respecte toate angajamentele internaționale și va fi „un factor de stabilitate în regiune”.

De fapt, nici nu trebuie să se vorbească despre un consens internațional în problema privind securitatea regională. Nu s-a reușit adoptarea Declarației de la Berlin prin consens. Delegația Rusiei a refuzat să susțină acest document tocmai din cauza includerii în el a rezoluțiilor „antiruse”.

Potrivit șefului delegației Rusiei Piotr Tolstoi, deputații au reușit inițial să elaboreze câteva „decizii echilibrate și obiective, care ar contribui la consolidarea încrederii între toate țările membre ale OSCE”, ceea ce nu se poate spune despre trei rezoluții. „În continuare, ne declarăm împotriva a trei rezoluții și suntem nevoiți să votăm contra declarației noastre comune, deși ea conține multe lucruri utile”, a spus Tolstoi.

Și Kristian Vigenin, raportorul General al Comitetului AP a OSCE pe probleme politice de securitate, autorul Declarației, s-a declarat împotriva introducerii în documente a câtorva puncte dintre cele mai critice. El a îndemnat să se „restabilească legăturile”, să se acorde ajutor în depășirea disputelor și să se construiască un dialog între țări, însă nu toți au ținut cont de aceste argumente.

La sesiunea de încheiere, înainte de a fi votată Declarația, s-a produs și un scandal. Delegația Rusiei a părăsit ședința în semn de protest, învinuindu-l pe moderatorul Ghiorghi Țereteli și pe cei din secretariatul organizației de încălcarea regulamentului.

Abordare militantă

OSCE rămâne una dintre puținele platforme internaționale unde, în condițiile unei tensiuni globale, Rusia și Occidentul mai pot să caute și să găsească un numitor comun și un compromis. Însă de regulă, o influență pozitivă reală asupra situației din regiune, inclusiv în reglementarea transnistreană, au acordurile și documentele adoptate prin consensul tuturor celor 57 de țări membre ale Organizației și nu prin abordare politizată și de conflict.

Printre astfel de documente, susținute de toți mediatorii internaționali, sunt, de exemplu, Declarațiile de la Hamburg și de la Viena, adoptate la întâlnirile ministeriale ale OSCE, la sfârșitul anilor 2016 și 2017. În ambele documente se menționează că procesul de negocieri privind reglementarea diferendului transnistrean este orientat asupra rezultatelor concrete, că Chișinăul și Tiraspolul se vor ocupa în primul rând de măsurile de creștere a încrederii și de soluționarea problemelor social-economice. În declarații se mai menționează necesitatea obținerii rezultatelor în toate cele trei „coșuri” de negocieri și identificării unei soluții universale a conflictului în baza suveranității și integrității teritoriale a Moldovei, cu statut special pentru Transnistria.

Anume aceste documente de compromis, susținute de toate țările membre ale OSCE, menținerea consensului relativ și abordarea nepolitizată din partea tuturor mediatorilor în procesul de negocieri în formatul „5+2” au permis, în ultimul an, să fie obținute înțelegerile care au fost numite cel mai important salt în ani îndelungați de negocieri.

newsmaker.md/rom/noutati/nistrealism-de-ce-la-chisinau-s-au-speriat-de-diplomatia-reala-a-reprezentantului-36676

O asemenea abordare, la fel ca și înțelegerile obținute, critică dur partea „geopolitizată” a comunității de experți din Moldova, care se declară împotriva oricăror cedări. Este vorba despre adepții unei atitudini dure față de Tiraspol și criticile aduse politicii „pașilor mici” promovate de OSCE. Ei pun accent pe componenta militară a conflictului, mereu fac comparații cu Donbassul și-i învinuiesc pe mediatorii internaționali de atitudine indiferentă față de prezența militară rusă pe malul stâng al Nistrului, iar autoritățile moldovenești – de insistență insuficientă în această problemă pe arena internațională.

Autoritățile moldovenești numesc actuala Declarație a AP OSCE un nou succes diplomatic propriu. În acest context, Sergiu Sârbu a amintit de un alt succes grandios: la sfârșitul lunii iunie, Moldova a reușit să obțină în această chestiune susținerea și din partea Adunării Generale a ONU, unde, la fel, a fost adoptată o rezoluție cu îndemnul de a fi retrase trupele armate ruse din Transnistria.

Cei de la MAEIE recunosc că asemenea rezoluții nu dau rezultate imediate. Tatiana Molcean, secretar de stat al MAEIE, a declarat în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova că asemenea documente sunt mai degrabă „un instrument juridic” important, care permite stabilirea poziției Chișinăului la nivel internațional.

Nici factorul politic intern nu predispune la o abordare de compromis. În ajunul alegerilor parlamentare din toamnă, Partidul Democrat de la guvernare a făcut din rezistența față de „pericolul rus” subiect principal al campaniei sale. Și în asemenea condiții, PDM are nevoie de o istorie a „succeselor” și nu de istoria „cedărilor”. Chiar dacă și una, și alta sunt între ghilimele.

Autor: Evgheni Solari

Партнерские ссылки