2ºC Chișinău
Miercuri 12 decembrie 2018

„Exclusiv pentru donatori”. De ce experții nu au luat în serios noua Strategie Națională de Dezvoltare „Moldova 2030”

Intenția guvernului este că în urma aplicării noii Strategii Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”, viața cetățenilor Moldovei se va îmbunătăți într-atât încât ei nu vor mai dori să părăsească țara. Guvernarea intenționează să atingă această performanță punând în capul mesei interesele și necesitățile omului pe care îl consideră „bogăția principală a țării”. Experții apreciază deosebit de sceptic noua „strategie” a guvernării și nu e vorba doar despre documentul propriu-zis de 140 de pagini. Ei menționează că la fel ca și cele precedente, noua strategie nu va fi realizată, pentru că asemenea documente sunt scrise în Moldova „exclusiv pentru donatori”.

newsmaker.md/rom/noutati/moldova-despre-nimic-de-ce-la-noi-nu-e-singapore-si-nici-macar-georgia-39212

Cabinetul de Miniștri a adoptat Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2030” la 8 noiembrie. În preambul, guvernul menționează că actualul document nu este primul de acest gen care a fost adoptat în Moldova. Au mai fost Strategia de reducere a sărăciei (anul 2000), Strategia de creștere economică și reducere a sărăciei (2004-2006), Strategia națională de dezvoltare (2008-2011), Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2020”. Guvernul recunoaște că toate acestea nu au avut efectul scontat – îmbunătățirea calității vieții populației.

Informații generale

În opinia autorităților, dacă noua strategie va fi îndeplinită, „în anul 2030, Moldova va deveni o țară în care oamenii vor dori să trăiască și în care vor descoperi oportunități pentru propria dezvoltare, […] iar părinții o vor considera un loc bun pentru dezvoltarea copiilor lor”. Guvernul intenționează să obțină toate acestea punând în capul mesei interesele și necesitățile omului pe care îl consideră „principala bogăție a țării”.

Strategia conține prognoze ale principalilor indicatori macroeconomici, în funcție de cum se va dezvolta situația în țară. Autorii strategiei vorbesc despre câteva scenarii posibile – de bază (se mențin actualele tendințe) și de alternativă, care presupun îmbunătățirea calității guvernării, promovarea libertăților economice, reducerea nivelului de corupție, creșterea activismului civic ș.a.

Astfel, în cazul desfășurării favorabile a evenimentelor, nivelul de sărăcie în țară (limita acesteia – venit mai mic de 5,73 dolari pe zi) va fi redus de la 15,6% în anul 2015 până la 5,4% în anul 2030, iar speranța de viață va crește de la 71,5 ani până la 74,5 ani. În funcție de scenariu, economia moldovenească va crește anual cu 3,6%-5,5% și PIB pe cap de locuitor va constitui, în anul 2030, 7-7,5 mii de dolari.

Însă indiferent de scenariul de dezvoltare, situația demografică din țară se va înrăutăți: chiar și conform celor mai optimiste prognoze, cota persoanelor mai în vârstă de 65 de ani se va majora de la 9,9% până la 17,8%-18,2%, fapt ce va face necesară creșterea cheltuielilor bugetare pentru pensii.

10 priorități

În strategie sunt indicate 10 priorități de dezvoltare a țării: creșterea veniturilor populației, îmbunătățirea condițiilor de trai, îmbunătățirea condițiilor de muncă, asigurarea unui învățământ de calitate, sistem de sănătate calitativ, îmbunătățirea climatului social, planificarea rațională a timpului, eficiența guvernării, securitatea și ordinea publică și calitatea mediului.

Fiecare prioritate este însoțită de descrierea situației actuale, a grupurilor vulnerabile, a măsurilor și acțiunilor necesare din partea autorităților și a efectului scontat. Sunt foarte multe acțiuni (măsuri). De exemplu, pentru îmbunătățirea infrastructurii se presupune descentralizarea mijloacelor bugetare și accentul pe necesitățile cetățenilor, iar pentru îmbunătățirea situației de pe piața muncii, autoritățile intenționează să stimuleze concurența dintre companii prin dezvoltarea mediului de afaceri.

Pentru dezvoltarea învățământului, guvernarea intenționează să asigure tuturor copiilor, inclusiv celor din familiile vulnerabile, acces la învățământ gratuit, de asemenea, să creeze în sistemul de învățământ un mediu prietenos copiilor. În domeniul sănătății, guvernarea dorește să crească eficiența sistemului de asigurare medicală și să introducă în școli cursul despre modul de viață sănătos, alimentația corectă și educația sexuală.

5 întrebări

NM a discutat cu câțiva experți și a formulat cinci întrebări care au apărut după ce aceștia au luat cunoștință de Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2030”.

1. Creșterea slabă a economiei

În opinia expertului economic Victor Ciobanu, creșterea PIB-ului la nivelul 3,6%-5,5%, prognozată în strategie, este foarte slabă. Potrivit lui, o asemenea creștere doar continuă să agraveze decalajul în dezvoltarea economică dintre Moldova și statele UE. „3,6% sunt o creștere de nimic. Poate fi demis guvernul, dar economia, din inerție, se va dezvolta cu aceleași ritmuri. Scopul trebuie să fie: haideți să le ajungem din urmă [statele UE]”, consideră expertul, menționând că în asemenea ritm, PIB-ul se va dubla peste vreo 20 de ani.

2. Combaterea condiționată a sărăciei

Nivelul sărăciei este „un indicator statistic”, susține Veaceslav Ioniță. „Nivelul care astăzi este considerat mediu sau peste mediu, peste 10 ani ar putea ajunge sub limita sărăciei. „Trebuie să ne orientăm spre indicatori comparabili, de exemplu, la raportul dintre pensia medie și salariul mediu. În prezent, acesta este de 22%. Trebuie să tindem spre creșterea acestuia cel puțin până la 35%, dar și mai bine – până la 42 %, așa cum este în statele UE”, a precizat Ioniță.

De asemenea, el consideră că dată fiind situația demografică, guvernarea va trebui să majoreze vârsta de pensionare.

3. Vechiul model de dezvoltare economică

Tatiana Lariușina menționează că în strategia sa, guvernarea iarăși pun accent pe modelul economic bazat pe creșterea consumului, fără să încerce să-l înlocuiască cu un model bazat pe creșterea productivității.

4. Mecanime în loc de priorități

Victor Ciobanu conideră că cele zece priorități enumerate în strategie nu pot fi numite priorități. „În esență, acestea sunt mecanisme, iar prioritățile sunt niște scopuri concrete care pot fi atinse cu ajutorul acțiunilor concrete, de exemplu, creșterea economiei prin îmbunătățirea situației din agricultură și în IT”, a explicat expertul.

5. (important) A scrie nu înseamnă a îndeplini

De fapt, toate aceste pretenții ar avea sens dacă am avea o atitudine serioasă față de noua strategie a guvernării. Potrivit expertului IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță, „strategiile nu au fost niciodată un document serios” în Moldova. În acest context, el și-a amintit cum guvernarea a adoptat strategia de dezvoltare a infrastructurii drumurilor, în perioada când era și el deputat, însă în primul an, nu s-a realizat nimic din ce era scris în ea: „După aceasta, donatorii au refuzat să mai finanțeze această strategie și guvernarea a fost nevoită să mărească brusc taxa drumurilor”.

La rândul său, expertul economic Victor Ciobanu este de părere că dacă guvernarea ar fi avut intenții serioase, înainte de adoptarea noii strategii, ar fi prezentat un raport despre îndeplinirea precedentei – „Moldova 2020”. În opinia expertului, guvernarea n-a făcut acest lucru din cauza că aceste strategii sunt adoptate „nu pentru a se lucra în baza acestora, ci pentru a fi scrise”.

Tatiana Lariușina, doctor în economie, este de acord cu Victor Ciobanu, ea considerând că în Moldova, strategiile sunt adoptate „exclusiv pentru donatori”: „Se elaborează documente despre planificarea strategică, care pot fi prezentate donatorilor, iar realitatea și procesul politic real sunt cu totul altceva”.

Autor: Nicolai Paholinitchi

Партнерские ссылки