0ºC Chișinău
Marți 20 noiembrie 2018

Fake to fake. De ce oamenilor le place să trăiască în „bule” informaționale?

Deși subiectul știrilor false este discutat pe larg de mai mult timp, nici jurnaliștii, nici politicienii nu au o soluție pentru această problemă. Experții susțin că adesea, oamenilor le place să trăiască în astfel de „bule” și ei singuri devin voluntari fake. Iar în unele țări, lupta cu propaganda și știrile false se transformă într-o agendă de manipulare, pe care politicienii o folosesc în scopuri proprii. Reporterul NM Ecaterina Cojuhari a participat la Adunarea Interparlamentară IPU (Inter-Parliamentary Union) de la Geneva, unde experți și politicieni au discutat, ce să facă cu știrile false și cum lupta cu propaganda să se transforme într-o nouă formă de manipulare.

Apariția știrilor false este motivată prin dezvoltarea și răspândirea rețelelor de socializare. Acestea se transformă în principala sursă de știri autentice și de cele false, care, pentru mulți oameni, devin adevăr. În cadrul unei mese rotunde, experții și politicienii au discutat despre metodele tradiționale de luptă cu dezinformarea: educarea și dezvoltarea unei gândiri critice la cititori și telespectatori, a posibilității de reglementare a fluxurilor de informații false etc.

Din aceste discuții, reiese că toate acestea deocamdată nu sunt eficiente. Întrebată de reporterul NM, dacă este reală eradicarea utilizării știrilor false ca instrument de propagandă în masă, Anna Leander, profesor elvețian în relații internaționale și științe politice, a spus că deocamdată nu există un răspuns la această întrebare.

Atitudinea față de știrile false nu depinde nici chiar de nivelul de studii, susține expertul: „Eu nu prea cred în faptul că, cu cât oamenii sunt mai instruiți, cu atât mai puțin sunt influențați de știrile false. Oamenii socializează, iar pe rețelele de socializare își aleg roluri pe care le urmează. Ei doresc să se afle în aceste „bule” și sunt destul de fericiți în ele”.

Leander susține că o posibilă soluție este „identificarea unei modalități de reglementare a manipulării informației, așa cum se întâmplă cu hate speech”. Însă pentru aceasta, trebuie atrași și implicați mai mulți utilizatori ai rețelelor de socializare.

Între timp, tot mai mulți oameni încetează, din principiu, să aibă încredere în presă. Pe de altă parte, oamenii sunt gata să creadă în orice realitate, dacă ea este oferită în mod inteligent. „Oamenii înhață acest lucru și îl răspândesc, devenind coparticipanți la crearea știrilor false și răspândirea lor în rețea. Astăzi, în epoca de dezvoltare vertiginoasă a tehnologiilor, acest lucru se face fulgerător și la scară largă”, continuă Leander.

Pe fundalul îngrijorării mondiale referitoare la știrile false, situația ajunge până la absurd. În unele țări, „lupta cu propaganda” se transformă într-o agendă falsă și un instrument de manipulare al politicienilor.

În acest context, reporterul NM a adresat o întrebare despre Moldova unde, pe de o parte, guvernarea interzice posturile de televiziune rusești, argumentând aceasta prin lupta cu propaganda, iar pe de alta – ea însăși se ocupă de propagandă internă și de crearea numeroaselor știri false.

Anna Leander, profesor al Institutului de la Geneva, a menționat că în acest sens, Moldova nu este unică: „Toate statele se confruntă cu această problemă. Aceleași rețele de socializare au devenit arenă pentru politicieni. Și acest lucru nu este doar un instrument de informare, ci și de manipulare, utilizat de către politicieni”.

Konstantin Kosacev, unul dintre participanții ruși la întâlnire, președinte al comitetului pentru relații internaționale al Consiliului Federației din Rusia, a menționat pentru NM că în multe țări „pur și simplu este lipită eticheta „propagandă” pentru tot ce vine din Rusia”. „Această realitate este ea însăși falsă. Afirmația precum că doar Rusia răspândește propagandă este o minciună”, a spus Kosacev.

El consideră că nu trebuie interzise televiziunile sau agențiile informaționale, iar „oamenii trebuie să aleagă singuri, în ce să creadă și în ce nu”. În opinia sa, studiile și gândirea critică pot fi un ajutor în analiza ce e adevărat și ce e minciună.

Întrebată de NM despre blocarea rețelelor de socializare ruse pe teritoriul Ucrainei, deputatul ucrainean Olga Belikova a spus că țara care se află în stare de război trebuie să se protejeze de influența Rusiei. „Țara era subminată din interior și noi nu puteam admite așa ceva. Inițial, acest lucru a provocat reacții negative în rândul populației, însă acum toată viața politică este discutată pe Facebook”, a menționat Belikova.

Potrivit politicianului ucrainean, în epoca în care rețelele de socializare capătă o importanță și o popularitate tot mai mare, pentru parlamentari apar noi provocări. „Normele legislative existente nu reglementează și nu sunt capabile să reglementeze toate încălcările care sunt admise în rețelele de socializare. Este foarte complicat să identifici vinovatul și responsabilul, când nu se știe, care este adevărata sursă de știri false, cine a distribuit și cine a susținut”, a remarcat Belikova.

În opinia profesorului Anna Leander, astăzi, oamenii se pomenesc implicați în crearea știrilor false și, fără a conștientiza aceasta, devin voluntari fake: „Putem discuta la nesfârșit despre standardele jurnalismului, însă acum, fiecare își poate expune părerea, nu atât operând cu fapte, argumente și etică, cât punând accent pe emoții și imagini. Și acest lucru îngrijorează, când în prim plan sunt emoțiile și nu argumentele”.

Autor: Ecaterina Cojuhari

Партнерские ссылки