Femeile de jos. Cum partidele (nu) respectă cota gender

Toate partidele au inclus în listele electorale cel puțin 40 la sută femei, așa cum scrie legea. Ce-i drept, majoritatea candidaților femei ocupă, cu bună știință, locuri „netrecătoare”, la coada listei. Experții nu exclud că în noul parlament vor fi și mai puține femei decât în actualul. NM a studiat listele de partid ale candidaților la funcția de deputat, cauzele nefuncționării normelor legale în dmeniul gender și utilitatea acestora din urmă.

Listele

PDM

În lista de partid a Partidului Democrat sunt 52 de candidați, dintre care 46% – femei. Pe primele 15 locuri sunt doar patru femei. Altele opt se află pe la mijlocul listei, într-un singur bloc – de la numărul 23 până la 31. Celelalte nouă femei se află la coada listei – de la 34 până la 52.

ACUM

În listele de partid ale blocului ACUM femeile ocupă 40%. Printre primii 15 candidați care au cele mai multe șanse de a ajunge în parlament sunt patru femei. Un pic mai frecvent ele apar după numărul 15. Cinci femei ocupă locurile 47-51. Ultimul din listă, locul 54, este ocupat, la fel, de o femeie.

PSRM

În listele Partidului Socialiștilor (PSRM) femeile constituie 40%. Însă printre primii 15 candidați, sunt doar cinci femei. Iar 10 femei candidate se află, una lângă alta, la polul opus al listei – de la numărul 45 până la 54.

PCRM

În listele Partidului Comuniștilor (PCRM), la fel, femeile constituie 40%. Printre primii 15 candidați, nouă sunt femei. Menționăm că PCRM și-a aranjat candidații în ordine alfabetică și aceștia sunt 50 la număr.

Partidul „Șor”

În lista Partidului „Șor”, femeile ocupă 41% din numărul total al candidaților. Printre primii 15, șase sunt femei. Alte opt se află între numerele 16 și 30. Celelalte șapte sunt între 34 și ultimul, 51.

 „Mișcarea Populară Antimafie”

În lista Partidului „Mișcarea Populară Antimafia”, femeile ocupă 40%. Pe primele 15 locuri sunt patru femei. Alte nouă se află, practic, alături, de la 18 până la 27 (pe locul 22 este un bărbat). Lista acestui partid conține 31 de candidați.

Ce spun cei din partide

Președintele PSRM Zinaida Greceanîi a menționat pentru NM că lista de partid a candidaților „încă nu este definitivă, iar ordinea în liste poate fi modificată până la 17 ianuarie”. Totodată, Greceanîi consideră că femeile politicieni nu au nevoie de susținere suplimentară, pentru că „femeile și bărbații trebuie să fie la fel de eficienți în ceea ce fac”. În opinia liderului PSRM, locul femeii în politică depinde de capacitățile ei: „Doar pentru frumusețe, nu e nevoie de femei  (în politică). E nevoie de acele femei care într-adevăr sunt active și pot face ceea ce li se încredințează”.

Și vicepreședintele blocului electoral ACUM Igor Grosu este de părere că în politica moldovenească, femeile nu au nevoie de susținere suplimentară. „Ele au nevoie doar de o șansă pentru a se manifesta. Noi avem femei foarte inteligente și capabile. Și ele nu au nevoie de ajutor”, consideră Grosu.

Liderul fracțiunii parlamentare a PCRM Inna Șupac a comunicat pentru NM că în partid, întotdeauna a fost susținut activismul politic al femeilor. Ea a reamintit că anume în perioada de guvernare a PCRM, pentru prima dată în Moldova, o femeie a devenit prim-ministru. „Pentru partidul nostru, contează în primul rând nu apartenența gender a persoanei, ci calitățile sale profesionale. Iar de astfel de calități dau dovadă în egală măsură și bărbații, și femeile”, a subliniat Inna Șupac, menționând că în prezent, din cei șase membri ai fracțiunii PCRM, patru sunt femei.

Ea a mai menționat că decizia de aranjare a candidaților în ordine alfabetică a fost adoptată la plenara CC al partidului. Totodată, Șupac a adăugat că mai este timp pentru a schimba ordinea candidaților (însăși Inna Șupac se află la sfârșitul listei PCRM – pe locul 46).

Deputatul democrat Sergiu Sârbu a subliniat că în lista Partidului Democrat, femeile sunt chiar într-un număr mai mare decăt prevede legea. Însă, potrivit lui, legea nu spune nimic despre ordinea în care ele trebuie să fie în listă, de aceea „fiecare partid își aranjează candidații ținând cont de calitățile profesionale ale acestora și de alți factori”.

Dar însăși cota de 40%, în opinia lui Sârbu, deja le discriminează pe femei, deoarece presupune că, fără o susținere legislativă, femeia nu poate obține un loc în politică. Această normă legală, susține democratul, nu este cea mai reușită decizie, întrucât partidele „trebuie să aibă libertatea de a-și forma listele”. Sârbu mai consideră că este un absurd dacă partidelor li se va dicta și ordinea de aranjare a candidaților în liste.

Ce spun experții

Președintele Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității Yan Feldman a menționat pentru NM că structura parlamentului „trebuie să reflecte componența de gen, cea etnică și lingvistică a Moldovei”. Iar actuala normă de gen, potrivit afirmațiilor lui, nu contribuie la aceasta, deoarece permite aranjarea femeilor în lista candidaților în orice ordine. Feldman a reamintit că în 2016, când a fost introdusă cota de 40%, Consiliul și societatea civilă au cerit ca listele să fie întocmite conform unei formule care ar distribui uniform locurile: cel mult trei candidați de același gen la fiecare cinci deputați din listă. Parlamentul însă a respins această propunere.

Analistul politic Igor Boțan, la fel, consideră că introducerea de către guvernare a normei de gen este fictivă. „Care este, de fapt, sensul unei astfel de legi, dacă ea nu garantează reprezentanța de 40% a femeilor în parlament?”, s-a întrebat expertul. În opinia sa, Moldova are nevoie de programe speciale, care ar ajuta societatea să se debaraseze de stereotipurile de gen, inclusiv în politică. „Eu cunosc părerea multor femei active din Moldova, care susțin că ele nu au nevoie de atitudine specială, pur și simplu trebuie să fie create astfel de condiții ca femeile să creadă că ele sunt capabile să se ocupe nu doar de profesiile umanistice (medic, pedagog), dar și să participe activ în politică”, a spus Boțan.

În opinia expertului Centrului național de studii și informare pentru problemele femeii „Parteneriat pentru dezvoltare     ” Alina Andronache, cu o astfel de normă de gen „sunt șanse ca în noul parlament să fie și mai puține femei decât în cel actual”. Potrivit afirmațiilor sale, „cota de 40% nu va ajuta la creșterea reprezentanței femeilor în parlament, pentru că ea nu contribuie la situarea femeilor în liste pe locurile `trecătoare`”.

Expertul motivează acest lucru prin faptul că majoritatea partidelor împărtășesc viziuni patriarhale și nu doresc să promoveze femeile în politică. „Însă argumentele partidelor precum că este insuficiență de femei capabile să devină deputați nu trec. Dacă am examina componența partidelor, am vedea că în fiecare sunt multe femeicu abilități și calități care le-ar permite să ajungă în parlament și să-și îndeplinească cu cinste angajamentele de deputat”, a spus Alina Andronache, accentuând că partidele mai au timp pentru a schimba ordinea femeilor în listele de partid.

În actualul parlament, 22 din cei 101 deputați sunt femei.

Autor: Nadejda Coptu

Партнерские ссылки