13ºC Chișinău
Duminică 20 mai 2018

Iată care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească Moldova pentru a primi prima tranșă din cele 100 milioane de euro din partea UE

Parlamentul a ratificat, la 15 noiembrie, Acordul privind asistența macrofinanciară de 100 milioane de euro acordată Moldovei de Uniunea Europeană. Autoritățile moldovenești insistă în continuare că acordarea acestor bani nu este condiționată de niciun fel de cerințe politice, inclusiv de cele ce țin de sistemul electoral mixt. Opoziția susține că autoritățile ascund unele lucruri și manipulează și „vor răspunde pentru aceasta: pur și simplu nu vor primi banii”. NM relatează despre condițiile acordării primei tranșe și reamintește istoria complicată a negocierilor privind aceste 100 de milioane de euro.

Acordul ratificat de parlament conține 28 de condiții pentru a primi asistența macrofinanciară din partea UE. Acestea pot fi divizate în 4 blocuri: consolidarea economiei și îmbunătățirea climatului de afaceri, îmbunătățirea administrării de stat, modernizarea transportului și telecomunicațiilor și consolidarea societății civile.

Conform documentului, Moldova va primi cele 100 de milioane de euro (60 de milioane de euro – credit și 40 de milioane de euro – grant) în trei tranșe, pe parcursul a doi ani și jumătate. Fiecare tranșă este condiționată de o listă de cerințe concrete care trebuie îndeplinite de către guvernul moldovean. Înainte de a transfera fiecare tranșă, UE și FMI, împreună cu autoritățile Moldovei, vor evalua îndeplinirea acestor condiții.

În acord se mai subliniază faptul că UE va controla cu strictețe cheluirea mijloacelor și va putea în orice moment să stopeze sau să anuleze acordarea banilor. 

Pentru a primi prima tranșă (aproximativ 30 de milioane de euro), Moldova trebuie să îndeplinească următoarele 10 condiții:

1. Reformarea administrării de stat. Este necesară reducerea numărului de ministere și a funcționarilor care activează în cadrul acestora, excluderea dublării funcțiilor lor și micșorarea cheluielilor pentru întrețierea aparatului de stat.

2. Lansarea activității Agenției Naționale pentru Soluționarea Constestațiilor. Ea trebuie să soluționeze imparțial conflictele dintre participanții la concursurile pentru achiziții publice.

3. Adoptarea legii cu privire la întreprinderile de stat și municipale. Principala sarcină a acestei legi este de a face transparentă activitatea respectivelor întreprinderi și a conducerii lor, inclusiv prin publicarea anuală a rapoartelor financiare. În afară de aceasta, legea trebuie să prevadă că salariul conducătorilor acestor întreprinderi trebuie să depindă de rezultatele activității lor.

4. Adoptarea legii privind prevenirea și combaterea spălării de bani și a finanțării terorismului. Această lege trebuie să excludă posibilitatea repetării istoriei despre spălarea celor 20 de miliarde de dolari prin intermediul băncilor moldovenești. Președintele parlamentului Andrian Candu a promis că legea va fi adoptată în lectură finală săptămâna viitoare.

5. Adoptarea noii legi despre energetică. Datorită acesteia, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va deveni mult mai independentă și va urma recomandările Comunității Energetice a Uniunii Europene.

6. Reducerea influenței administrative asupra businessului. Acest lucru înseamnă simplificarea deschiderii și închiderii întreprinderilor, micșorarea numărului de autorizații și licențe.

7. Adoptarea noii legi despre serviciul vamal. În baza acesteia, vameșii vor activa „conform înaltelor standarde ale integrității”. Potrivit lui Candu, legea va fi adoptată peste o săptămână.

8. Alegerea conducerii Comisiei Naționale pentru Integritate. Concursul anterior s-a terminat cu scandal: doi candidați selectați nu au susținut testarea cu poligraful (apropo, după aceasta, Ministerul Justiției a propus să nu fie excluși din concurs candidații care nu au susținut testarea cu poligraful). Autoritățile au anulat rezultatele concursului și au anunțat unul nou. La 15 noiembrie, a avut loc examenul în scris la care au fost admiși trei candidați. Rezultatele acestora vor fi făcute publice în timpul apropiat.

9. Adoptarea legii privind activitatea Curții de Conturi. Aceasta trebuie să recomande instituțiilor de stat îndeplinirea recomandărilor Curții de Conturi și să cheluiască rațional mijloacele financiare bugetare.

10. Asigurarea activității eficiente a Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale. Pentru aceasta, estre necesară angajarea personalului instituției și alocarea banilor pentru activitatea ei.

Majoritatea acestor condiții a fost deja îndeplinită de autorități. Cel puțin formal.

Documentul a fost criticat de socialiști și liberal-democrați. Deputatul PLDM Grigore Cobzac l-a întrebat insistent pe viceministrul Iurie Cicibaba, care a prezentat documentul, dacă UE intenționează să impună autoritățile moldovenești să renunțe la sistemul electoral mixt. Însă la această întrebare a răspuns Candu, care i-a asigurat pe deputați că nu există condiții referitoare la sistemul electoral și nici altele, în afară de cele enumerate.

Cobzac a menționat că despre condițiile politice se vorbește în anexa acordului. Potrivit liberal-democratului, aceasta conține declarația comună a europenilor care numesc condiția principală pe care autoritățile sunt obligate să le respecte pe parcursul întregului termen al acordului: „aplicarea mecanismelor democratice reale, printre care sistemul parlamentar multipartinic și statul de drept, precum și garantarea respectării drepturilor omului”. „Iar tot ce spuneți dvs., este o manipulare și pentru aceasta veți răspunde, pur și simplu nu veți primi banii”, a declarat Cobzac.

Amintim că Moldova s-a adresat Uniunii Europene după asistență macrofinanciară în luna august 2015 și a repetat rugămintea în luna martie 2016. Era vorba despre 100 de milioane de euro. Peste un an, în luna aprilie 2017, au început negocierile privind semnarea acordului în acest sens. Însă peste o lună, în mai, a apărut o informație precum că Parlamentul European a decis să amâne acordarea acestor bani din cauza intenției autorităților moldovenești de a modifica sistemul electoral, împotriva căreia s-au pronunțat Comisia de la Veneția și UE.

Cu toate acestea, decizia privind acordarea acestor bani a fost adoptată în luna iunie, la nivel de ambasadori ai țărilor UE. Iar în luna iulie, Parlamentul European a dat acordul principial, însă a înaintat câteva condiții pentru primirea acestor mijloace financiare. Într-o declarație comună în acest sens a Parlamentului European, Consiliului Europei și Comisiei Europene s-a subliniat că Moldova trebuie să respecte regulile democratice, inclusiv sistemul parlamentar multipartinic și supremația legii, precum și să garanteze respectarea drepturilor omului.

La sfârșitul lunii noiembrie, în ajunul Summitului „Parteneriatului Estic” de la Bruxelles, Moldova și UE au semnat un acord cu privire la acordarea a 100 de milioane de euro în calitate de asistență macrofinanciară: 60 de milioane de euro sub formă de credit pentru o perioadă de 15 ani și 40 de milioane de euro sub formă de grant. Autoritățile Moldovei au declarat că prima tranșă va fi acordată în primele luni ale anului viitor, însă autoritățile de la Bruxelles au subliniat că banii vor fi transferați doar după îndeplinirea tuturor condițiilor stipulate.

Autor: Natalia Melnic

Партнерские ссылки