„Înjosiți-l, arestați-l, terminați-l"
Cum sunt intimidați avocații incomozi din Moldova. Cinci istorii
În ultimul timp, profesia de avocat a devenit periculoasă în Moldova. Este vorba despre avocații care se implică în cazuri de rezonanță și sunt împotriva sistemului. Urmărirea, intimidarea psihologică, deschiderea dosarelor penale – toate acestea au devenit lucruri obișnuite pentru autorități în raport cu avocații incomozi. Unii dintre ei susțin că astfel de persecuții au o particularitate specifică, ce poate fi numită „stilul lui Plahotniuc" – întotdeauna este vorba despre atac la onoarea și demnitatea persoanei, „pentru a o înjosi, aresta, termina". NM relatează cinci istorii ale avocaților moldoveni, care s-au confruntat cu astfel de persecuții. Unii dintre ei au fost nevoiți să plece din Moldova.
„Scopul tuturor acestor acțiuni este de a demonstra că eu sunt urmărit"

Victor Munteanu
Reprezintă interesele ex-premierului Vladimir Filat, ale directorului stațiilor Vento Igor Borș

Metoda de intimidare: Urmărirea

„Scopul tuturor acestor acțiuni este de a demonstra că eu sunt urmărit"
Victor Munteanu
Reprezintă interesele ex-premierului Vladimir Filat, ale directorului stațiilor Vento Igor Borș
Metoda de intimidare: Urmărirea
Avocatul Victor Munteanu a observat pentru prima dată că este urmărit la 19 iulie 2018 – peste trei zile după ce a declarat că va fi avocatul ex-premierului Vladimir Filat. Cei doi copii ai lui Munteanu, în vârstă de patru și șase ani, sunt cei care au observat o pe femeie necunoscută care îi filma cu telefonul. În acel moment, Victor Munteanu lua cina împreună cu copiii la o cafenea din capitală. Când a înțeles că a fost descoperită, femeia a ieșit din cafenea.

O oră și jumătate mai târziu, aceeași femeie a intrat, după Munteanu, în curtea blocului – închisă și păzită – în care trăiește avocatul, și iarăși a început să-l filmeze. Acest lucru a fost fixat de camerele de supraveghere. Atunci, avocatul a luat telefonul și a început s-o filmeze pe femeie, întrebând-o cine este și de ce îl urmărește. Femeia a spus că vrea să cumpere un apartament în acest bloc. Tot atunci, au venit colaboratorii firmei care asigură paza blocului și au chemat poliția.
Mai târziu, studiind înregistrările camerelor de supraveghere, Victor Munteanu a constatat că doi bărbați urmăreau cele întâmplate dintr-un automobil Ford Mondeo. Ei au schimbat poziția automobilului, deplasându-se de câteva ori pe lângă curte, pentru a nu fi observați.

După ce angajații firmei de pază au chemat poliția, afară, la intrarea în curte, s-a parcat un automobil Mitsubishi Lancer, din care a ieșit un bărbat. Acesta s-a apropiat de femeia care îl urmărise pe avocat. El s-a apropiat și de automobilul Ford Mondeo, din care era urmărit Munteanu.

„Veniți la fața locului, polițiștii au propus să mergem la secția de poliție, însă peste câteva minute, unul dintre ei a fost contactat la telefon. După aceasta, el a spus brusc că mă va contacta altă dată", a spus avocatul. Mai târziu, a adăugat el, poliția i-a eliberat pe cei doi – femeia și bărbatul, au urcat în automobilul Mitsubishi Lancer și au plecat.
Victor Munteanu a depus o cerere la poliție în legătură cu intervenția în viața privată, însă a fost refuzat să fie deschis un dosar penal. Atunci, avocatul a depus plângeri la Procuratura Generală și în judecată. El a spus că refuzul de a fi intentat un dosar a fost neîntemeiat, iar toate dovezile pe care le-a oferit nu au fost examinate. La fel, Munteanu a indicat că polițiștii care au venit la fața locului au scris datele personale ale celor care îl urmăresc, el menționând aceste detalii în cererea depusă la poliție. Însă în decizia cu privire la refuzul de a fi intentat un dosar penal sunt indicate nume inventate ale acestor persoane. Potrivit afirmațiilor avocatului, acolo era scris că numele femeii este Claudia Țăranu, iar bărbatul este nepotul ei, Artur Țopa și că ei doreau să cumpere un apartament în blocul în care locuiește avocatul.

„Eu am informații veridice care demonstrează că acest bărbat nu este Artur Țopa, ci Artur Popovici, și el este nepotul altei persoane, a cărui nume nu are nicio atribuție la plângerea mea", a spus Munteanu pentru NM.
„Uneori, încercau să mă urmărească pe furiș, iar alteori – demonstrativ, iar odată chiar m-au salutat"
El a mai spus că a observat și în alte zile că este urmărit, în special, din automobile.

El consideră că acest lucru ține exclusiv de activitatea sa profesională, pentru că în viața privată, nu este cu nimeni în conflict. „Scopul tuturor acestor acțiuni este de a mă speria. Ei doresc, în primul rând, să documenteze întâlnirile mele și modul meu de viață, la fel, să-mi demonstreze că sunt urmărit", este sigur avocatul. Cel mai mult îl îngrijorează că toate acestea îi afectează familia și copiii minori.
„Acesta este un mesaj pentru ceilalți avocați – să plece capul și să tremure în fața guvernării"

Veaceslav Țurcan
Reprezintă interesele rudelor unui locuitor al orașului Bălți, într-un dosar pe numele unui locotenent-colonel de poliție

Metoda de intimidare: Dosar penal

„Acesta este un mesaj pentru ceilalți avocați – să plece capul și să tremure în fața guvernării"
Veaceslav Țurcan
Reprezintă interesele rudelor unui locuitor al orașului Bălți, într-un dosar pe numele unui locotenent-colonel de poliție
Metoda de intimidare: Dosar penal
În anul 2010, Veaceslav Țurcan a acceptat un caz „cu coarne", cum îl numește chiar el. Împreună cu Maxim Belinschi, colegul său, au fost contactați de rudele unui locuitor al orașului Bălți, recent decedat. Acestea nu știau unde el este înmormântat, nu au fost anunțate despre moartea lui, iar toată averea acestuia a ajuns pe mâinile unor persoane străine. Proprietara casei lui a devenit mama unui colaborator al poliției din Bălți, a locotenent-colonelului Angela Cirun. Rudele bărbatului decedat au intrat în posesia casei și a averii acestuia doar după un proces civil, în care Angela Cirun a declarat că bărbatul, cu puțin înainte de deces, intenționa să-i vândă casa și chiar a luat de la ea un avans de 1 mie de euro. Cirun a confirmat obținerea avansului printr-o recipisă semnată de bărbatul decedat.

Atuni când Țurcan și Belinschi au început să examineze cazul, au constatat că în ziua în care ruda clienților lor ar fi semnat recipisa, era internat în spitalul de psihiatrie cu diagnosticul „delir". Colaboratorii spitalului, în care fusese internat bărbatul, au spus avocaților că niciodată nu ar fi externat din spital un om în asemenea stare. Expertiza grafologică a demonstrat că semnătura de pe recipisă a bărbatului a fost falsificată.

Țurcan și Belinschi au cerut ca pe numele Angelei Cirun să fie deschis un dosar penal.
„Astfel de scheme erau răspândite în anii 1990. Aceștia sunt agenți imobiliari falși, cu epoleți", a menționat avocatul.
Însă chiar dacă sunt rezultatele expertizei grafologice, declarațiile medicilor și alte dovezi, deschiderea dosarului împotriva Angelei Cirun a fost respinsă. Avocații au fost nevoiți să se adreseze în instanțele superioare și în consecință, în anul 2015, lui Cirun i-au fost înaintate învinuirile.

Concomitent cu aceasta, procuratura Râșcani i-a învinuit pe avocați de „declarații false". În una dintre plângerile pe care le-au depus la procuratură, avocații au indicat că Cirun a ocupat la Bălți funcția de ofițer de urmărire penală, în realitate însă Cirun era ofițer de investigații. Avocații au fost învinuiți de faptul că ei intenționat au indus în eroare ancheta. În timp ce dosarul împotriva avocaților lua amploare, cazul împotriva lui Cirun era redus la zero și, la o anumită etapă, ea a fost scoasă din urmărire penală. Avocații au contestat în instanță acest lucru. O decizie în acest caz deocamdată nu există. „Atunci când plângerile noastre vor fi recunoscute legale, cazul împotriva lui Cirun se va întoarce la procuratură", a spus Țurcan.

În anul 2017, la ședința APCE, Veaceslav Țurcan a vorbit despre acest caz și despre condițiile în care activează avocații din Moldova. La aceeași ședință a APCE, a fost votată elaborarea unei noi convenții pentru apărarea drepturilor avocaților și apărătorilor drepturilor omului.
„Trebuie să se pună capăt fărădelegilor guvernării", a subliniat Țurcan.
Împreună cu colegul său Maxim Belinschi, el s-a adresat la Curtea Constituțională a Moldovei cu rugămintea de a clarifica dacă avocații pot fi învinuiți de „fals în declarații".

Curtea Constituțională a explicat atunci că avocații nu pot fi subiect al învinuirii conform acestui articol. „Acest articol nu poate fi aplicat avocaților, procurorul pur și simplu și-a semnat incompetența", a menționat Veaceslav Țurcan.

El presupunea că după această decizie a CC, cazul împotriva sa și a colegului său va fi închis, dar n-a fost așa. În legătură cu aceasta, avocații s-au adresat deja de câteva ori la Procuratura Generală, la judecătorie, la Curtea de Apel, însă de fiecare dată situația revenea în punctul inițial: instanța primară respinge plângerile lor, Curtea de Apel le satisface și le redirecționează instanței primare, iar după aceasta, instanța primară le respinge din nou și tot așa, în cerc închis.

Potrivit afirmațiilor lui Veaceslav Țurcan, eficiența apărării drepturilor sale în Moldova a expirat, de aceea el se va adresa la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. De asemenea, el a informat ONU despre intimidarea avocaților din Moldova.

„Din cauza situației tensionate, mi-am pierdut cunoștința în biroul meu. Pentru că uite ce se întâmplă: tu respecți legea, dar ești persecutat după reguli banditești, normele de drept nu funcționează și, în final, ești acuzat", a concluzionat avocatul.
El consideră că toate cele întâmplate sunt un fenomen mult mai amplu decât o simplă intimidare.

„Acesta este un mesaj pentru ceilalți avocați – să plece capul și să tremure în fața guvernării", susține Veaceslav Țurcan.
„Unicul lucru nou care a apărut în decizia procurorilor despre atragerea mea repetată în calitate de învinuit este numele lui Veaceslav Platon"


Alexandru Bernaz
Reprezintă interesele omului de afaceri Veaceslav Platon

Metoda de intimidare: Dosar penal
„Unicul lucru nou care a apărut în decizia procurorilor despre atragerea mea repetată în calitate de învinuit este numele lui Veaceslav Platon"
Alexandru Bernaz
Reprezintă interesele omului de afaceri Veaceslav Platon
Metoda de intimidare: Dosar penal
În luna octombrie 2018, la un an după ce Alexandru Bernaz a devenit apărător al intereselor lui Veaceslav Platon, avocatul a primit citație de la Procuratura Anticorupție în care era indicat că el este învinuit într-un dosar penal. Procurorul care a semnat citația este Alexandru Cernei, cel care l-a acuzat pe Platon în al doilea dosar de tentativă de escrocherie la Moldasig.

Citația a fost eliberată în cadrul dosarului penal conform căruia încă în anul 2014, s-au făcut încercări de a-l învinui pe Bernaz de furt și spălare de bani. Atunci, în baza unui contract de prestare a serviciilor juridice, pe care Bernaz l-a semnat în anul 2013 cu întreprinderea Registru-Corect (înregistra acțiunile Moldova-Agroindbank), el reprezenta interesele Registru-Corect, apoi și ale lui Vladimir Torodii, colaborator al acestei companii, în dosarul penal intentat în baza unei plângeri depuse de doi acționari ai MAIB.

„În luna septembrie 2014, au venit la mine cu percheziții și au declarat că eu am organizat tot ceea de ce procurorii îl învinuiau pe clientul meu Vladimir Torodii, adică de furt de acțiuni", a spus Alexandru Bernaz. Potrivit lui, aceste învinuiri i-au fost înaintate din cauza că fiind avocat al Registru-Corect, s-a întâlnit, în anul 2013, cu acționarii păgubiți ai MAIB.
„Conform logicii procurorilor, dacă eu am întrebat victimele despre suma pierderilor pe care le-au suferit, înseamnă că eu am dorit să le plătesc aceste sume și, astfel, să tăinuiesc cazul despre furtul acțiunilor", a precizat avocatul.
În timpul perchezițiilor, lui Bernaz nu i-au depistat nimic. Despre faptul că, după percheziții, el a fost anunțat în căutare, Alexandru Bernaz a aflat în timp ce se afla peste hotare, cu chestiuni personale. „Procurorii au semnat retroactiv citația, motivând că, cică, m-au căutat, deși ar fi putut să mi-o transmită în timpul perchezițiilor", a menționat avocatul.

Bernaz presupune că această urmărire penală ar putea fi cauzată de faptul că un alt client de-al său – Moldindconbank (MICB), căruia el i-a prestat servicii juridice în anul 2014. În cadrul contractului cu MICB, el reprezenta interesele colaboratorilor băncii în diferite cauze penale. „Au fost câteva cauze în care procurorii au admis încălcări de procedură, de aceea eu am înaintat câteva plângeri pe numele [procurorilor] Adriana Bețișor și Eduard Harunjen. Sunt sigur că anume acesta a fost unul dintre motive pentru a porni urmărirea penală a persoanei mele", a spus avocatul.

În anul 2014, Bernaz a contestat în instanță decizia cu privire la atragerea lui în calitate de învinuit și judecata a recunoscut ca fiind ilegală această decizie, întrucât acțiunile lui Bernaz s-au încadrat în împuternicirile prevăzute de legea cu privire la avocatură, iar procurorii au calificat, neîntemeiat, aceste acțiuni (întâlnirile cu acționarii victime ale MAIB și clarificarea daunelor materiale. – NM), ca fiind coparticipare la furtul acțiunilor.

În luna martie 2015, procurorii l-au scos pe Alexandru Bernaz din urmărirea penală în acest caz, dată fiind lipsa dovezilor infracțiunii.
În luna martie 2018, Bernaz a înaintat o cerere de chemare în judecată privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de drept.
În luna iulie 2018, instanța a decis să i se plătească daune morale și materiale pentru atragerea neîntemeiată la răspundere penală, iar în luna septembrie 2018, Curtea de Apel a lăsat în vigoare această decizie.
La doar câteva zile după aceasta, la 2 octombrie 2018, Bernaz a primit citație prin care era informat că iarăși este învinuit în același dosar penal, în care, în luna iulie 2018, s-a decis să i se acorde compensație.
Alexandru Bernaz consideră că procurorii au anulat ilegal decizia cu privire la scoaterea lui din urmărirea penală, pentru că nu erau niciun fel de circumstanțe noi sau redeschise și astfel, au încălcat art. 22 al Codului de procedură penală, conform căruia este inadmisibilă urmărirea repetată a uneia și aceleiași persoane pentru una și aceeași acțiune.

„Unicul lucru nou care a apărut în decizia procurorilor cu privire la atragerea mea repetată în calitate de învinuit este numele lui Veaceslav Platon", susține avocatul.

În luna ianuarie curent, conform hotărârii Curții Supreme de Justiție, decizia de judecată cu privire la acordarea daunei materiale și morale în favoarea lui Bernaz pentru atragerea ilegală a sa la răspundere penală a intrat în vigoare și nu mai poate fi contestată. Cu toate acestea, procurorii anticorupție au pornit urmărire penală repetată pe numele lui Bernaz, în baza acelorași temeiuri.
„Am fost preîntâmpinat să nu-mi bag nasul în cazul lui Platon"

Ion Crețu
Reprezintă interesele omului de afaceri Veaceslav Platon

Metoda de intimidare: Dosar penal, urmărire
„Am fost preîntâmpinat să nu-mi bag nasul în cazul lui Platon"
Ion Crețu
Reprezintă interesele omului de afaceri Veaceslav Platon
Metoda de intimidare: Dosar penal, urmărire
În luna iulie 2018, Judecătoria Criuleni l-a condamnat, în absență, pe avocatul Ion Crețu la șase ani de închisoare, recunoscându-l vinovat de trafic de influență. Crețu a fost condamnat în baza unei declarații a clientului său: acesta afirma că i-a plătit lui Crețu mită de 15700 de euro și cu acești bani, avocatul i-a promis că va închide dosarul penal deschis pe numele clientului său.

Ion Crețu a mai spus că judecătoarea Viorica Ursu a pronunțat sentința ignorând toate dovezile nevinovăției sale, pe care el le-a prezentat. Printre acestea – contractul de prestare de servicii (o copie a acestuia este la dispoziția NM). Conform contractului, Crețu trebuia să primească 300 mii de lei pentru activitatea sa de avocat (pe atunci, erau peste 16 mii de euro). Crețu a spus că 15700 de euro, despre care se menționează în dosar, este partea principală a onorariului său și acest lucru îl demonstrează contractul. Însă judecătoarea nici nu a indicat că el a prezentat acest contract, a adăugat avocatul.

Avocatul mai susține că textul sentinței nu a fost scris personal de Viorica Ursu, ci ea pur și simplu l-a copiat pe cel al acuzării, adăugând doar termenul. „Ea nu mi-a stabilit măsura de pedeapsă, deși, conform legii, trebuia s-o facă. Și a confundat punctele din art. 326 al Codului penal, conform căruia sunt acuzat. Astfel, procuratura mă învinuiește conform punctului trei al acestui articol, iar în sentință este indicat punctul doi", a menționat Crețu.

În prezent, dosarul lui Ion Crețu este examinat la Curtea de Apel.

Crețu „leagă" dosarul penal de participarea sa la apărarea businessmanului Veaceslav Platon. „Încă în anul 2016, am fost avertizat să nu-mi bag nasul, să renunț la cazul lui Platon", a spus Ion Crețu. Potrivit lui, avertizările au devenit mult mai concrete după ce în luna septembrie 2017, pe pagina de Facebook a lui Platon a fost publicat un film care relatează versiunea sa a infracțiunii în care el a fost învinuit.
„În luna noiembrie 2017, procurorul a depus în instanță o cerere pentru arestarea mea, însă judecătorul a respins-o. Atunci, procurorul mi-a spus că aceasta a fost o avertizare", a mai spus Crețu.
El a precizat că exact atunci, avocații lui Platon au organizat o conferință de presă la care au relatat despre încălcările comise în dosarul clientului lor. „Cazul meu lua amploare în același ritm ca și cel al lui Platon", a menționat avocatul.

În luna februarie 2018, Judecătoria Criuleni a emis o decizie de a-l aresta pe Crețu. Exact în acea perioadă, el a obținut extrasele din conturile bancare cu informații despre destinația banilor sustrași din cele trei bănci moldovenești. Potrivit lui Crețu, el a fost preîntâmpinat despre arest, de aceea a plecat din țară. De atunci, avocatul se află peste hotare.
Ion Crețu continuă să lucreze în echipa de apărare a lui Platon.
Avocatul continuă să investigheze furtul miliardului.
Avocații Ion Crețu și Eduard Rudenco s-au confruntat cu situații de intimidare.
Crețu a mai menționat că în afară de dosarul penal, asupra lui s-au mai făcut intimidări psihologice. Avocatul a spus că și el, și colegii săi în dosarul lui Platon erau mereu urmăriți. Crețu susține că urmărirea a fost depistată imediat după ce el a devenit avocat al lui Platon. Odată el chiar a primit o fotografie care demonstra întâlnirea sa cu unul dintre clienții săi, a adăugat avocatul.

În prezent, aflându-se peste hotare, Crețu a spus pentru NM că el continuă să investigheze furtul miliardului în cadrul dosarului lui Platon și să studieze extrasele din conturile bancare, încercând să stabilească, unde au plecat banii.
„Scopul era următorul: de a aresta, de a umili, de a distruge omul"

Ana Ursachi
A reprezentat interesele lui Renato Usatîi, Grigore Petrenco, Veaceslav Platon

Metoda de intimidare: Dosar penal
„Scopul era următorul: de a aresta, de a umili, de a distruge omul"
Ana Ursachi
A reprezentat interesele lui Renato Usatîi, Grigore Petrenco, Veaceslav Platon
Metoda de intimidare: Dosar penal
Numele avocatei Ana Ursachi a devenit cunoscut după ce ea a început să se ocupe de cazuri de rezonanță și să se declare deschis împotriva prim-vicepreședintelui Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc. În afară de activitatea sa de avocat, Ursachi a fost participantă activă a protestelor antiguvernamentale organizate de Platforma „Demnitate și Adevăr" și „Blocul roșu" al lui Grigore Petrenco. Însăși avocata a criticat de nenumărate ori, public, actuala guvernare și pe Plahotniuc.

În luna septembrie 2016, procuratura a deschis din nou un dosar penal cu vechimea de 19 ani, într-un caz de omor. În acesta, Ursachi era învinuită de complicitate în comiterea omorului. Procurorii au decis să revină la acest caz după ce bloggerul Eugen Luchianiuc a postat pe blogul său decizia Curții de Apel Chișinău în dosarul despre omorul lui Liubovi Manoli. În anul 1997, instanța i-a recunoscut vinovați de omor cu scopul de a obține în proprietate un apartament pe fostul soț al lui Ursachi, Ruslan Moiseev, și pe Vilen Vetrenco, condamnându-i la 18 și 16 ani de închisoare. Vetrenco a declarat la judecată că în barul în care lui Manole i-a fost strecurată clofelină, Ana Ursachi se afla alături de soțul său.

O lună mai târziu după publicația bloggerului, portalul today.md a publicat un film de 27 de minute cu titlul „Avocatul diavolului". În înregistrare este citat, printre altele, un oarecare fiu al Anei Ursachi, care ar fi susținut că ea se afla în fruntea unei grupări criminale. Autorii filmului au explicat achitarea Anei Ursachi prin legăturile tatălui său care ar fi fost un cunoscut apropiat al hoțului în lege Grigori Karamalak.

Ana Ursachi motivează această situație prin activitatea sa profesională și criticile adresate guvernării moldovenești. Potrivit ei, cazul „avocatul diavolului" a fost intentat pentru a o discredita în interiorul țării și peste hotare și pentru a o urmări prin intermediul Interpol. Avocata a menționat că o asemenea învinuire complică apărarea persoanei care încearcă să demonstreze că ea este persecutată pe motive politice. Cu toate acestea, Interpol a recunoscut că în cazul lui Ursachi există un subtext politic și a refuzat s-o urmărească.
„Pe la mijlocul lunii octombrie [anul 2016], eu am prezentat, în Germania, un raport despre corupția în Moldova, iar după aceasta, a apărut filmul „Avocatul diavolului" și tot atunci pe casa părinților mei au fost lipite imagini indecente", povestea Ursachi.
La începutul lunii noiembrie, aflându-se încă în străinătate, ea a participat, prin Skype, la emisiunea Interpol de la TV7 și a prezentat un document care i-a fost transmis la indicația lui Platon. „Pe hârtie, scris de mână, de mâna lui Plahotniuc (în orice caz, nimeni nu a infirmat acest lucru) sunt indicațiile date procurorilor, ce să facă și în ce cazuri", a comentat Ursachi.

Și a precizat că aceasta este o indicație pe care Plahotniuc a scris-o în perioada în care el era în relații amicale cu Platon.

„Câteva zile mai târziu, [la 3 noiembrie], procurorii au solicitat mandat pentru arestarea mea. După aceasta, eu nu m-am mișcat nicăieri [am rămas peste hotae]. Faptul că la ei, isteria a început mai devreme decât am revenit eu acasă, practic, mi-a salvat viața", consideră Ana Ursachi.

În luna mai 2017, s-a aflat despre un nou dosar penal intentat pe numele lui Ursachi, în care ea era învinuită de „utilizarea informației de serviciu". Ana Ursachi a contestat decizia privind atragerea ei în calitate de învinuită în acest caz, deoarece „avocatul nu poate fi subiect de anchetă de urmărire penală în acest caz".

„Pe parcursul ultimilor 10 ani, eu m-am ocupat de cazuri de rezonanță, cazuri cu subtext politic, în care sunt implicați oameni care au fost martori ai crimelor comise de Plahotniuc și cei din anturajul lui", a menționat avocata. Ea este de părere că a atras atenția personală a lui Vladimir Plahotniuc, iar „apogeu a fost dosarul lui Veaceslav Platon".

„Scopul era de a aresta, de a umili, de a termina omul. Eu sunt avocată în cauze penale, eu știu ce se poate întâmpla cu omul în închisori și cu ce se pot termina toate acestea", a subliniat Ursachi.

Potrivit afirmațiilor sale, în Moldova, persecuțiile pe motive politice au o particularitate caracteristică, pe care ea o numește „stilul lui Plahotniuc":
„În astfel de urmăriri, există întotdeauna atac la onoarea și demnitatea persoanei, iar învinuirile întotdeauna țin de ceva îngrozitor, gen onor, viol, pedofilie. Acesta este stilul lui Plahotniuc"
Ana Ursachi a mai menționat că în același timp, ea a căpătat „o susținere fără precedent în structurile de stat din străinătate" și acest lucru îi permite să lupte pentru colegii săi din Moldova care, la fel ca și ea, sunt persecutați.
Nota lui Platon

Businessmanul Veaceslav Platon a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru escrocherie în sistemul bancar din Moldova și în dosarul despre escrocherie la Moldasig. Avocații lui Platon au declarat că dosarele penale și procesele de judecată intentate pe numele lui Platon aveau loc cu numeroase încălcări. Și prima dintre acestea este modul în care Platon a fost extrădat din Ucraina în Moldova, cu o cursă charter. Platon susținea că Plahotniuc a plătit 3 milioane de dolari pentru extrădarea sa. În instanță, Platon susținea că principalul beneficiar al furtului miliardului este Vladimir Plahotniuc. Avocații lui Platon continuă să acumuleze dovezi ale implicării lui Plahotniuc în furtul banilor din băncile moldovenești.
Pe numele a patru din cei șase avocați ai lui Platon au fost intentate dosare penale. Avocatul Eduard Rudenco, cu care NM a reușit să discute, are în „palmares" patru dosare penale. Potrivit Anei Ursachi, două din acestea au apărut din cauza că el nu a renunțat să fie avocatul ei. Ea a mai spus că lui Rudenco i s-a propus că îi vor fi închise toate dosarele pe numele său dacă el va renunța la cazul lui Ursachi, declarând oficial că „a studiat materialele dosarului și a găsit în ele dovezi ale vinovăției lui Ursachi". După ce Rudenco a refuzat toate acestea, pe numele lui a mai fost deschis un dosar penal.

Doi avocați ai lui Platon – Ana Ursachi și Ion Crețu – se află peste hotare și nu pot reveni în Moldova. Alții doi – Alexandru Bernaz și Eduard Rudenco – în afară de alcătuirea strategiei de apărare a clientului lor, sunt nevoiți să studieze linia de apărare în dosarele deschise împotriva lor.
Raportorul Special al ONU Michel Forst
După vizita pe care a întreprins-o în Moldova, în vara anului trecut, Raportorul Special al ONU pentru situația apărătorilor drepturilor omului Michel Forst a scris un raport pe care îl va prezenta la sesiunea Consiliului pentru Drepturile Omului (care va avea loc în perioada 25 februarie - 22 martie 2019). La solicitarea NM, Raportorul Special al ONU ne-a oferit acces la acest raport.

În acest document, Forst și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu „acuzațiile administrative sau penale care, în baza unor afirmații neîntemeiate și false, sunt înaintate împotriva avocaților care îi apără pe activiștii din opoziție ori pe cei care gândesc altfel sau împotriva avocaților care comunică despre cazuri de corupție sau încălcări ale drepturilor omului".

În raport se mai spune că unii avocați au fost intimidați sau amenințați, au fost impuși să renunțe la apărarea unor clienți. În unele cazuri, amenințările și învinuirile neîntemeiate au fost adresate și rudelor lor. „În acest context, avocații riscă să-și piardă licența ori să ajungă la închisoare, pentru mulți ani", se menționează în raport.
Raportorul Special al ONU s-a arătat deosebit de îngrijorat de dosarele lui Eduard Rudenco, Ana Ursachi, Maxim Belinschi și Veaceslav Țurcan.

„Tendința care a apărut în anul 2014 față de oponenții politici și judecători s-a răsfrânt, la începutul anului 2016, și asupra avocaților și a reprezentanților societății civile", menționează Michel Forst.

Raportorul Special al ONU pentru situația apărătorilor drepturilor omului recomandă autorităților moldovenești „să promoveze o politică a intoleranței absolute în cazurile de intimidare și stigmatizare a militanților pentru drepturile omului, jurnaliștilor și avocaților; să investigheze în mod operativ, independent, echitabil și eficient orice acțiuni de represiuni, intimidare sau stigmatizare în raport cu aceștia; să-i atragă pe cei vinovați la răspundere și să asigure mijloace eficiente pentru protecția juridică a victimelor".

La fel, Forst recomandă autorităților din Moldova să garanteze dreptul la o justiție corectă, în special, să aplice măsuri care nu vor permite deschiderea urmăririi penale neîntemeiate în cazul acuzațiilor fabricate; la fel, să garanteze că oponenții politici, militanții pentru drepturile omului, avocații și judecătorii independenți nu vor deveni victime ale justiției selective.

Autor: Alexandra Batanova
Prezentare: Alexandra Batanova
Redactor: Marina Irimciuc
Foto: Arhiva personală a eroilor publicației, arhiva NM