Interceptări atârnate. Ce (nu) au aflat deputații despre interceptările convorbirilor telefonice din Moldova

În ultimii cinci ani, numărul interceptărilor convorbirilor telefonice în Moldova s-a dublat. După numărul de autorizații pentru astfel de interceptări, Moldova este lider în Europa, iar magistrații din țara noastră acceptă cel puțin 97% din astfel de cereri ale procurorilor. Despre aceasta s-a vorbit la ședința Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. De ce deputații așa și nu au reușit să afle de la forțelor de ordine, cine a cerut interceptarea convorbirilor telefonice ale politicienilor din opoziție și ale activiștilor civici în perioada 2016-2018, aflați din reportajul NM.

În agenda ședinței din 3 iulie a Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică a fost o singură chestiune – situația din domeniul activității speciale de investigații (este reglementată prin lege specială). Membrii comisiei i-au audiat pe reprezentanții Procuraturii Generale, MAI, Serviciului Informații și Securitate, Centrului Național Anticorupție, Centrului Naționaș pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Serviciului Vamal și ai unor organizații obștești de profil.

Subiectul principal de discuție trebuia să fie interceptarea convorbirilor telefonice ale politicienilor din opoziție, ale activiștilor civici și ale jurnaliștilor, în cadrul a trei dosare penale dubioase, care au fost intentate în anii 2016-2017.

***

Despre interceptarea telefoanelor politicienilor și ale activiștilor civici în acești ani a scris, acum două săptămâni, RISE Moldova.

Unul dintre aceste dosare, care a servit drept motiv pentru interceptări, a fost deschis în primăvara anului 2016, în baza art. 285 «dezordini în masă», după o conferință de presă organizată de Platforma «Demnitate și Adevăr». Forțele de ordine au considerat că la acea conferință de presă, au fost expuse îndemnuri de a participa la un protest care va deveni «o adevărată revoluție, care va duce la schimbarea guvernării și la instituirea unui guvern al poporului». Cel de-al doilea dosar a fost intentat în luna iulie 2017, în baza aceluiați articol. Motiv au fost îndemnurile opoziției la proteste împotriva schimbării sistemului electoral. În consecință, în cele trei cauze, au fost interceptate convorbirile a 52 de persoane, printre care lideri și activiști ai Platformei DA, activiști civici și jurnaliști. În această listă a fost și Chiril Moțpan, actualul președinte al Comisiei pentru securitate națională, secretarul general al Partidului «Plaftorma Demnitate și Adevăr».

Ce au comunicat forțele de securitate

La începutul ședinței, Chiril Moțpan i-a preîntâmpinat pe reprezentanții instituțiilor statului, care au fost invitați la ședință, că această comisie nu intenționează să audieze rapoarte seci despre activitatea instituțiilor în această direcție, ci dorește să audă explicațiile «la caz».

În pofida rugăminții lui Moțpan, principalii raportori – reprezentanții MAI, SIS și ai Procuraturii Generale – au început cu date statistice despre aplicarea măsurilor de activitate specială de investigații.

Dorin Purice, secretar general al MAI, a prezentat laconic datele statistice cu privire la numărul telefoanelor care au fost interceptate, al perchezițiilor și al altor măsuri speciale de anchetă care au fost luate anul trecut. A mai spus că în cadrul ministerului, este responsabil de elaborarea politicii întregii instituții și a oferit cuvântul șefului Direcției politici de prevenire și combatere a criminalității din cadrul MAI, Vladislav Cojuhari.

Acesta a spus că în cazul deschiderii dosarelor penale și al organizării acțiunilor speciale de investigații, inclusiv în cazul interceptărilor, angajații MAI depind totalmente de deciziile procurorilor.

Potrivit afirmațiilor sale, trei cauze penale despre care a scris RISE au fost intentate în timpul investigațiilor altor dosare penale, deschise în anul 2016, pentru dezordinele în masă, în urma cărora parlamentului i-au fost provocate pagube de 700 de mii de lei (se pare că este vorba despre evenimentele din 20 ianuarie 2016, când protestatarii au încercat să ia cu asalt sediul parlamentului, în timp ce acolo era aprobat guvernul Pavel Filip).

Apropo, la ședința comisiei a fost prezent și ex-premierul Pavel Filip, actualmente președinte al fracțiunii Partidului Democrat, precum și deputatul democrat Eugen Nichiforciuc. În timp ce reprezentanții instituțiilor de forță își prezentau rapoartele, ex-premierul bătea cu degetele în masă, apoi a părăsit ședința înainte ca aceasta să se termine.

«Eu nu vă voi oferi nume»

Președintele comisiei Chiril Moțpan, vădit nemulțumit de desfășurarea audierilor, a încercat să revină la cazurile concrete de «interceptări ilegale» ale convorbirilor telefonice. 

«Colegi, noi nu răspundem la întrebările abordate. Haideți să ne gândim, ce să facem ca să nu se repete. Cum au putut fi deschise dosarele penale fără dovezi? Cine a dat indicații de a începe urmărirea penală? Nume, funcții», s-a adresat Moțpan către reprezentanții instituțiilor de forță, cerând să nu fie ascunsă informația.

Procurorul general adjunct Igor Popa a recunoscut imediat în fața deputaților că s-a pregătit să prezinte raportul despre activitatea instituției pentru anul 2018, pe care l-a transmis parlamentului încă în luna februarie 2019.

Deputatul ACUM Oazu Nantoi a cerut încă o dată de la Popa numele procurorilor care au semnat demersurile motivate pentru interceptarea telefoanelor.

Igor Popa a declarat că nu poate dezvălui numele procurorilor. «Eu nu le voi numi. La Procuratura Generală există procedura de control al departamentului de profil care se ocupă de aceasta. Dacă se constată că sunt încălcări, se deschide dosar penal», a explicat procurorul.

Oazu Nantoi a spus că răspunsul procurorului este o confirmare în plus a votului de neîncredere pe care parlamentul l-a exprimat Procuraturii Generale în declarația despre statul capturat și l-a îndemnat pe procurorul general Eduard Harunjen să-și dea demisia și «să nu caute vinovatul printre executorii de rând».

Igor Popa a răspuns că procuratura trebuie să fie independentă și, în opinia sa, ea așa și este.

De ce instituțiile au diferite cifre

Reprezentanții MAI și ai Procuraturii Generale au comunicat deputaților că, după publicația RISE Moldova, în instituțiile pe care ei le reprezintă a fost demarat un control intern.

La fel ca și colegii săi, noul director al SIS Alexandru Esaulenco a prezentat un raport despre măsurile speciale de supraveghere care au fost luate anul trecut, în instituția sa. Potrivit datelor sale, în anul 2018, SIS a asigurat interceptarea convorbirilor telefonice în 7 mii de cazuri (SIS este unica iinstituție de stat care are dispozitivele și dreptul de a intercepta convorbirile și de a transmite semnalul obținut altor instituții).

Procurorul general adjunct Popa a comunicat că, în anul 2018, la cererea procuraturii, instituțiile de drept au interceptat 3928 de numere de telefon. Iar potrivit datelor statisticii judiciare, în anul 2018, instanțele au eliberat peste 12 mii de autorizații pentru interceptarea telefoanelor, inclusiv adresările repetate.

Directorul Centrului pentru Respurse Juridice Vladislav Gribincea a menționat, în acest sens, că diferența de cifre la trei instituții creează confuzii și i-a îndemnat pe parlamentari să elaboreze un mecanism unic de evidență a telefoanelor interceptate.

După aceasta, fără a obține răspunsuri la întrebarea cine a dat indicații să fie interceptate telefoanele, membrii comisiei parlamentare au învinuit MAI și Procuratura Generală de faptul că acestea s-au transformat în poliție politică și au trecut la discuțiile despre problemele sistemice în domeniul aplicării măsurilor speciale de investigații.

«În SUA sunt de 200 de ori mai puține»

Nicolae Eșanu, secretar de stat al Ministerului Justiției, a spus deputaților că instituția sa a elaborat deja un proiect de lege pentru îmbunătățirea reglementării în acest domeniu. Însă înainte de a oferi publicului acest proiect, Eșanu a propus coordonarea concepției cu deputații. La fel, el i-a avertizat pe deputați despre intervenția în justiție în aceste trei cauze, deoarece acest lucru ar putea să-i ajute pe cei vinovați să evite pedeapsa.

Iar Eduard Răducan, directorul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, a spus deputaților că o nouă lege cu privire la protecția datelor personale se află în parlament spre examinare, acesta urmând să apere cetățenii de abuzuri.

Despre problemele existente în aplicarea măsurilor speciale de investigații a vorbit Vladislav Gribincea. El a declarat că în Moldova, din 10 mii de persoane, sunt interceptate aproape 130. «În Europa, lider după numărul de interceptări este Italia – din 10 mii de locuitori sunt interceptați 72, adică de două ori mai puțin. În SUA, sunt interceptate aproape 3 mii de telefoane anual. Aceasta înseamnă de 200 de ori mai puțin pe cap de locuitor decât în Moldova», a menționat Gribincea.

El a mai spus că, potrivit statisticii, în anii 2014-2018, numărul autorizațiilor pentru interceptarea telefoanelor a crescut de două ori. Judecătorii acceptă aproape 97% din cererile procurorilor de a intercepta telefoanele, a menționat Gribincea.

În opinia lui Gribincea, în acest sens sunt câteva explicații: o jumătate din judecătorii pentru urmărire penală, care sunt responsbili de examinarea unor astfel de cereri, sunt foști anchetatori sau procurori. La fel, judecătorii sunt foarte încărcați și au o atitudine formală față de examinarea unor astfel de cereri. Gribincea a mai spus că este și problema istorică ce ține de neglijarea de către sistemul judiciar a dreptului la viața privată.

După două ore de audieri, șeful comisiei Chiril Moțpan a propus încheierea acestora, îndemnându-i pe reprezentanții instituțiilor de forță să-și îndeplinească obligațiunile cu demnitate, «în pofida faptului că Procuratura Generală încearcă să fie ultimul bastion al regimului totalitar».

Autor: Evghenii Ceban

Партнерские ссылки