Între trecut și viitor. Tot ce trebuie să se știe despre dualitatea de putere din Moldova

Criza politică din Moldova ia amploare. Conducerea parlamentului și cea a guvernului, numite de coaliția temporară dintre Partidul Socialiștilor și blocul ACUM, au fost recunoscute deja practic de toți partenerii externi principali ai Moldovei. Însă fosta conducere, în persoana Partidului Democrat și a liderului acestuia, Vladimir Plahotniuc, nu se grăbesc să transmită puterea. Mulți nu înțeleg pur și simplu, ce se întâmplă și cine reprezintă astăzi guvernarea în Moldova. NM a decis să explice tot ce trebuie să se știe despre situația privind dualitatea de putere.

Ce s-a întâmplat?

În dimineața de sâmbătă, 8 iunie, deputații blocului ACUM și ai Partidului Socialiștilor au semnat un acord de colaborare. Acest lucru a fost neașteptat aproape pentru toți: încă în seara din ajun, după ședința Consiliului Republican al PSRM, Igor Dodon spunea că nu s-a ajuns la o înțelegere și, cel mai probabil, vor fi alegeri anticipate.

După aceasta însă socialiștii și reprezentanții ACUM s-au întrunit în parlament și, în termeni record, s-au înțeles. Mai departe, evenimentele s-au desfășurat rapid. După semnarea acordului de colaborare, a fost convocată ședința extraordinară a parlamentului. Deputații au ales-o pe președintele PSRM Zinaida Greceanîi în calitate de speaker și au format organele de conducere.

Mai târziu, conform acordului, președintele Igor Dodon a desemnat-o pe lidera Partidului «Acțiune și Solidaritate» Maia Sandu în calitate de candidat la funcția de premier. După o scurtă pauză, deputații au acordat vot de încredere noului guvern, componența și programul acestuia fiind, se pare, pregătite în prealabil. În aceeași seară, noul guvern, condus de Maia Sandu, a depus jurământul.

«Dictatorul a căzut, s-a grăbit Maia Sandu să anunțe în discursul său prezentat în fața deputaților. De astăzi, regimul oligarhic este în opoziție».

Cum a reacționat Partidul Democrat?

Partidul Democrat, în frunte cu Vladimir Plahotniuc, a considerat acțiunile Partidului Socialiștilor și ale blocului ACUM o încercare de uzurpare a puterii în stat, iar pe Igor Dodon chiar l-au învinuit de «trădare de patrie». Ex-președintele parlamentului Andrian Candu a anunțat că Partidul Democrat se va adresa Curții Constituționale, deoarece consideră că alegerea speakerului este ilegală.

Cu doar o oră mai târziu, Curtea Constituțională a Moldovei a declarat neconstituțională alegerea Zinaidei Greceanîi în calitate de președinte al parlamentului. La fel, cei de la Curte au declarat neconstituționale, în prealabil, toate documentele care vor fi adoptate de actuala componență a parlamentului Moldovei. Magistrații de la CC au considerat că termenii legali oferiți pentru formarea guvernului au expirat la 7 iunie și că după aceasta, Igor Dodon era obligat să dizolve parlamentul.

În dimineața de 9 iunie, Curtea Constituțională l-a suspendat din funcție, temporar, pe președintele Igor Dodon. Atribuțiile au fost transmise ex-premierului Pavel Filip pentru ca acesta, în locul lui Dodon, să dizolve parlamentul.

Filip s-a adresat Curții Constituționale pentru a «determina circumstanțele care îndreptățesc dizolvarea parlamentului de legislatura a X-a», apoi a semnat decretul. În ziua următoare, acesta a fost publicat în «Monitorul Oficial». Însă deja la 11 iunie, președintele Dodon a anulat decretul lui Filip.

Între timp, parlamentul a adoptat o declarație cu privire la uzurparea puterii de către Partidul Democrat. În document, a fost menționat și rolul Curții Constituționale în acest proces. Iar ultimele decizii ale acesteia nu sunt recunoscute de către noua guvernare.

Deciziile dubioase ale CC au intrat și în vizorul partenerilor externi: Secretarul General al Consiliului Europei Thorbjørn Jagland a cerut Comisiei de la Veneția să dea o notă, în regim de urgență, ultimelor decizii ale Curții Constituționale din Moldova, inclusiv celei despre dizolvarea actualului parlament.

Între timp, lângă instituțiile de stat de la Chișinău, au apărut «orășele» de corturi și oameni care declarau că au venit aici din «datorie civică», pentru «a apăra» poporul de noua guvernare. Printre aceștia, de fapt, pot fi observați cunoscuți simpatizanți ai Partidului Democrat, iar pentru o zi de veghe lângă clădirile administrative, conform diferitelor informații, activiștilor li se plătește de la 500 de lei până la 50 de euro.

Cine are dreptate, conform legii?

Expertul în drept constituțional Alexandru Arsenie a explicat pentru NM că autoritatea superioară a puterii în Moldova este parlamentul. Iar Curtea Constituțională trebuie să monitorizeze respectarea Constituției de către parlament și ea însăși să respecte această Constituție.

Parlamentul actualei legislaturi, potrivit expertului, «s-a născut» la 21 martie 2019 – în ziua în care a fost convocat, iar președintele Curții Constituționale a citit raportul în care a declarat legitimitatea parlamentului. Din această zi, a început activitatea parlamentului, au fost formate fracțiunile, toate s-au desfășurat în corespundere cu regulamentul.

«Următoarea etapă în activitatea legislativului a fost alegerea președintelui. În acest sens, când e vorba de un sistem pluripartiinic, apar întotdeauna multe polemici și întrebări. De aceea parlamentului i se oferă în acest scop trei luni din ziua creării sale. La noi, acest proces s-a încheiat la 8 iunie», precizează Arsenie. El a subliniat că totul s-a întâmplat în limitele celor trei luni legitime din «ziua de naștere» a parlamentului.

Expertul a atras atenția asupra faptului că dizolvarea parlamentului este un drept al președintelui și nu o obligație. Și a numit legitim actualul parlament.

Potrivit afirmațiilor sale, chiar dacă parlamentul nu ar fi ales speakerul în termenii stabiliți, președintele ar fi putut convoca toate fracțiunile pentru a afla cauzele nealegerii și pentru a oferi parlamentului un termen suplimentar. «Președintele trebuie să studieze toate circumstanțele. După aceasta, să se adreseze Curții Constituționale, care trebuie să verifice circumstanțele dizolvării, subliniez – să verifice», a spus Arsenie.

El a menționat că legea nu mai prevede niciun fel de drepturi pentru Curtea Constituțională. «Totul este foarte clar. Ei nu pot dizolva parlamentul, nu pot demite președintele, nu pot numi un președinte interimar. Nici în tundră nu se întâmplă așa ceva», a declarat expertul.

El a menționat că acțiunile CC contravin Constituției.

Care guvern este recunoscut de partenerii externi?

Noul guvern al Moldovei, condus de Maia Sandu, a fost recunoscut practic de toți partenerii principali ai Moldovei.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene Federica Mogherini și Comisarul UE pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere Johannes Hahn au menționat, într-un comunicat de presă, că UE «a luat act de deciziile adoptate de parlamentul moldovean, inclusiv despre formarea coaliției de guvernământ».

«Uniunea Europeană este gata să colaboreze cu un guvern democratic și legitim în baza angajamentului reciproc față de reforme și principiile de bază, stipulate în Acordul de Asociere», se mai spune în comunicatul lui Mogherini și Hahn.

Surse de la MAE al Rusiei au declarat că la Moscova «sunt dispuși pentru o colaborare comună cu organele puterii din Moldova, alese pe cale democratică, în vederea restabilirii legăturilor ruso-moldovenești în diferite domenii».

În comunicatul Secretarului General al Consiliului Europei Thorbjørn Jagland, publicat pe site-ul Consiliului la 9 iunie, se menționează că, în opinia Consiliului Europei, «Problemele politice trebuie să fie discutate și decise în parlament, de către reprezentanții țării aleși pe cale democratică».

În aceeași zi, Jagland a cerut Comisiei de la Veneția să acorde o notă «urgentă» ultimelor decizii din Moldova. «Ultimele decizii ale CC pot fi înțelese cu greu, se pare că prin prisma Constituției și a dreptului internațional, ele sunt arbitrare», a scris Secretarul General al Consiliului Europei.

În seara din 10 iunie, în susținerea parlamentului și a noului guvern al Moldovei s-au declarat concomitent cinci țări ale UE – Franța, Germania, Marea Britanie, Polonia și Suedia. La acestea s-au alăturat Elveția, România, Lituania, Finlanda ș.a.

Surse din Departamentul de Stat al SUA au declarat că «alegerile parlamentare din 24 februarie au fost competitive și s-au desfășurat în conformitate cu regulile principale». «Voința poporului moldovenesc exprimată la aceste alegeri trebuie respectată fără intervenții», au menționat cei de la Washington și au îndemnat partidele să soluționeze toate contradicțiile în cadrul dialogului.

Care guvern este recunoscut în Moldova?

După un val de declarații ale partenerilor externi, Maia Sandu a spus că «Uniunea Europeană a recunsocut oficial guvernul legitim și a îndemnat fostul guvern să transmită puterea pe cale pașnică.

Președintele Igor Dodon a spus că la 10 iunie, i-a convocat pe toți ambasadorii și reprezentanții misiunilor diplomatice de la Chișinău, cu care a discutat situația din țară. Potrivit afirmațiilor lui Dodon, aceștia au recunoscut guvernul Maia Sandu și salută alianța dintre PSRM și ACUM.

Partidul Democrat însă nu s-a lăsat convins. Vicepreședintele PDM, Andrian Candu a declarat, în cadrul unui briefing din 10 iunie, că «toate declarațiile partenerilor externi au o componentă comună: necesitatea respectării legii. Pentru noi, legea este Constituția și deciziile Curții Constituționale și noi trebuie să le respectăm, ne place aceasta sau nu».

La 10 iunie, guvernul Maiei Sandu s-a întrunit într-o ședință în sediul parlamentului. Clădirea guvernului este încă înconjurată de «orășelul» de corturi și de zeci de polițiști înarmați.
Deocamdtă, noii miniștri nu au făcut încercări de a ajunge în clădirea guvernului. Între timp, ex-premierul Pavel Filip a prezidat o ședință cu foștii miniștri, secretarii de stat, conducătorii agențiilor și instituțiilor de stat, pentru a discuta activitatea în situația politică creată.

«Există Constituția și legile țării de care noi ne conducem în activitatea noastră. Instituțiile statului vor activa în regim normal, astfel ca cetățenii să nu aibă de suferit din cauza acestui impas, pe care îl putem depăși prin dialogul forțelor politice», a scris Filip pe Facebook.

Vicepreședintele Partidului Demcorat Andrian Candu a menționat, în cadrul unui briefing, că Filip a organizat o simplă ședință de lucru și nu o ședință a guvernului. «Eu nu cred că aceasta a fost o ședință a guvernului. Aceasta este o ședință internă planificată care are loc în fiecare zi, în fiecare oră. Din câte știu, ședințele guvernului au loc în zilele de miercuri, dvs. veți fi informați despre aceasta», a spus Candu jurnaliștilor.

A mai fost așa ceva în Moldova?

Expertul în drept constituțional, Alexandru Arsenie a menționat că o istorie similară în istoria modernă a Moldovei nu a mai fost.

«Noi am bătut toate recordurile în sens negativ. Acest lucru demonstrează că Partidul [Democrat], care rămâne în opoziție, nicidecum nu acceptă ideea că pierde puterea», a spus expertul.

Cui se subordonează instituțiile statului?

NM a constatat că potrivit situației din 11 iunie, ministerele activează în regim normal, dar se subordonează doar membrilor fostului cabinet de miniștri al lui Filip. Speakerul parlamentului Zinaida Greceanîi, la rândul său, a spus că secretariatul parlamentului a revenit la muncă și se subordonează noii conduceri.

Cei de la Ministerul Economiei și Infrastructurii au comunicat pentru NM că activează în regim normal. La întrebarea NM cine este acum ministru al economiei, serviciul de presă ne-a spus că este Chiril Gaburici.

NM a primit același răspuns și de la serviciul de presă al Ministerului Finanțelor. «Ministerul activează în regim obișnuit. [Ministru] este domnul Ion Chicu», au spus cei de la Ministerul Finanțelor.

Și cei de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului au comunicat, miercuri, pentru NM că instituția activează în regim normal. Continuă să activeze și agențiile subordonate ministerului. Serviciul de presă al instituției a adăugat că se subordonează legii conform căreia acum, ministru este Nicolae Ciubuc.

Cât ar putea dura toate acestea?

Fostul șef al Cancelariei de Stat în perioada guvernului Streleț, Sergiu Palihovici a menționat, într-un comentariu pentru NM, că în asemenea condiții politice, instituțiile statului nu vor putea să funcționeze eficient mult timp. El a mai spus că este necesar să se țină cont de ambele componente ale relațiilor dintre instituțiile statului – cea internă și cea externă (legăturile cu partenerii de dezvoltare).

«Orice instituție și agenție face parte din anumite organizații, comitete și structuri internaționale. Și dacă relațiile lor de cooperare nu sunt financiare, sunt la nivel de experți. Și dacă aceste instituții se subordonează fostului guvern, iar partenerii externi nu recunosc vechiul executiv, nu vor fi niciun fel de relații externe», este de părere Palihovici.

Totodată, susține el, dacă parteneri externi vor recunoaște vechiul guvern, nu vor fi probleme în activitatea instituțiilor statului.

El a atras atenția asupra faptului că în relațiile interne, în activitatea verigilor inferioare ale puterii executive nu ar trebui să fie probleme, însă, cu cât mai sus, în lanț, cu atât situația e mai rea.

«Dacă noul guvern va fi demis din funcții, iar ei își vor continua activitatea în timp ce noul guvern rămâne la putere, aceștia vor trebui să răspundă în fața legii. Pentru că acțiunile lor vor fi considerate abuz de putere», consideră Palihovici.

În opinia sa, cei care ocupă funcții înalte se confruntă cu anumite dificultăți: «ei sunt acum carne de tun», ar trebui să se țină cont de aceasta.

A fost așa ceva în alte țări?

Da, a fost. De exemplu, în Rusia, după Revoluția din februarie 1917. Însă aceste lucruri sunt demult apuse. Din exemplele mai noi poate fi menționată criza politică din Venezuela, care durează deja aproape patru luni.

În luna mai 2018, Nicolás Maduro a fost reales în calitate de președinte pentru cel de-al doilea mandat, în cadrul unor alegeri pe care liderii multor țări au refuzat să le recunoască. Maduro a fost felicitat cu ocazia victoriei sale de către Rusia, Salvador, Cuba și China.

Maduro a depus jurământul la 10 ianuarie 2019. În toată perioada de la alegeri și până la inaugurare, opoziția i-a cerut lui Maduro să plece. Liderul Adunării Naționale a Venezuelei (parlament) Juan Guaidó l-a învinuit pe Maduro de uzurparea puterii și a declarat că în conformitate cu Constituția, în calitatea sa de președinte al Adunării Naționale, trebuie să intervină în această situație.

La 23 ianuarie, Guaidó s-a autoproclamat președinte temporar. SUA și alte peste 50 de țări l-au recunsocut pe Guaidó lider legitim al Venezuelei. Maduro este considerat președinte legitim de către Rusia și China. În prezent, în Venezuela, continua să fie doi președinți.

Autor: Alexandra Batanova

Партнерские ссылки