Sâmbătă 18 noiembrie 2017
$ 17.6425 20.7556

Investigație: cum autoritățile din Azerbaijan au spălat miliarde și au dat mită politicienilor europeni

Reprezentanții elitei de la conducerea Azerbaijanului au creat o „casă neagră“ secretă, din care, în perioada 2012-2014, i-au mituit pe politicienii europeni pentru crearea unei imagini pozitive a țării și blocarea rezoluției care condamnă încălcarea dreptuilor omului în Azerbaijan. Prin această casă au trecut 2,9 miliarde $. La aceste concluzii au ajuns jurnaliștii Proiectului internațional de investigație a corupției și criminalității organizate (Organised Crime and Corruption Reporting Project — OCCRP). Ei menționează că acest lucru avea loc pe fundalul arestărilor în masă ale activiștilor și jurnaliștilor în Azerbaijan.

În investigația comună a jurnaliștilor, intitulată „`Spălătoria` din Azerbaijan“, au participat publicațiile Berlingske (Danemarca), Süddeutsche Zeitung (Germania), Barron’s (SUA), Le Monde (Franța), The Guardian (Marea Britanie), Bivol (Bulgaria) ș.a.

În investigația publicată pe site-ul OCCRP, pe 4 septembrie, se spune că autoritățile Azerbaijanului foloseau firme-fantomă în Marea Britanie pentru spălarea a 2,9 miliarde de dolari SUA. Acești bani erau destinați pentru mituirea politicienilor europeni care lobau interesele Azerbaijanului în Uniunea Europeană și blocau rezoluțiile care condamnau încălcările drepturilor omului în țară.

Potrivit informațiilor autorilor investigației, „casa neagră“ se mai folosea pentru achitarea cheltuielilor personale ale demnitarilor de stat din Azerbaijan și pentru spălarea banilor.

Companiile britanice implicate în schemă au fost înregistrate pe numele persoanelor-fantomă din Azerbaijan și erau deservite în filiala estoniană a băncii Danske Bank din Danemarca.

Cea mai mare parte a mijloacelor care ajungeau pe conturile companiilor britanice era extrasă din băncile din Azerbaijan. De exemplu, 1,4 miliarde de dolari SUA au ajuns de pe conturile unei singure companii în International Bank of Azerbaijan (IBA) (bancă de stat). În luna mai curent, după ce a ratat plățile la eurobonduri, banca și-a anunțat falimentul, din cauza problemelor de lichidități și insuficiență de capital. IBA deservește 750 de mii de cetățeni ai Azerbaijanului.

Potrivit autorilor investigației, numeroase indicii denotă faptul că prin intermediul companiilor-fantomă britanice, din bancă puteau fi extrași bani ale contribuabililor care, ulterior, erau folosiți pentru mituirea politicienilor europeni și pentru necesitățile personale ale demnitarilor de stat din Azerbaijan.

Din investigație mai reiese și faptul că 61 de mii de euro au fost primiți de Eduard Lintner, ex-deputat al bundestagului și ex-președinte al comisiei de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care a reprezentat Germania la alegerile prezidențiale din Azerbaijan în calitate de conducător al comisiei de observatori. 

Alte 20 de mii de euro au ajuns la politicianul și directorul UNESCO Irina Bokova care, cu câteva zile înainte de transferul acestor bani, a organizat o expoziție foto cu genericul „Azerbaijan — spațiul toleranței“. În perioada 2012-2014, din conturile celor implicați în schema companiilor britanice, au fost transferați 425 de mii de euro pe contul lui Kalin Mitrev, soțul Irinei Bokova.

În aceeași perioadă — 2012-2014, peste 2 milioane de euro de la aceleași companii britanice au ajuns la politicianul italian Luca Volontè, fostul conducător al Partidului Popular European în Consiliul Europe, cazul căruia a devenit unul dintre cele mai de amploare scandaluri de corupție din istoria Consiliului Europei. În prezent, Volontè se află sub urmărire penală. Organele de drept italiene consideră că Volontè a primit bani de la autoritățile Azerbaijanului pentru a nu permite adoptarea rezoluției de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei despre deținuții politici în Azerbaijan. Și datorită eforturilor lui Volontè, rezoluția nu a întrunit majoritatea voturilor.

Acum un an, NM a intervietat-o pe Leyla Yunus, activistă civică în domeniul drepturilor omului din Azerbaijan. În anul 2015, ea a fost condamnată la 8,5 ani de privațiune de libertate, fiind învinuită de crime economice și spionaj în favoarea Armeniei. După un an de închisoare, pedeapsa a fost înlocuită cu termen condiționat în legătură cu starea de sănătate. Leyla Yunus a povestit despre cum procesul său a luat amploare și de ce ea s-a declarat împotriva organizării în Baku a evenimentelor de nivel internațional.

Proiectul de investigație a corupției și a crimei organizate (Organised Crime and Corruption Reporting Project) este o asociere a presei și reporterilor care se ocupă de investigații jurnalistice în Europa de Est, Caucaz, Asia Centrală, America Latină și Africa. Proiectul a fost înființat în anul 2007.

Партнерские ссылки