11ºC Chișinău
Vineri 19 octombrie 2018

Istorie de creditare proastă. De ce băncile oferă împrumuturi bănești statului și nu businessului?

Băncile comerciale din Moldova preferă să nu crediteze economia, ci să ofere împrumuturi financiare statului, procurând hârtii de valoare de stat și certificate ale Băncii Naționale. Volumul noilor credite bancare a scăzut în ultimii ani de aproape 1,5 ori, comparativ cu anii 2012-2014. Experții explică acest lucru prin situația în care s-a pomenit azi țara: „Aici, afacerile nu sunt afaceri, băncile nu sunt bănci, iar Moldova este un teritoriu cu licență de exploatare și nu un stat de drept”.

Imaginea creditării

Potrivit datelor BNM, la sfârșitul lunii august 2018, băncile moldovenești au acordat credite în valoare de 2,4 miliarde de lei, ceea ce înseamnă cu un sfert la mult decât în luna august a anului trecut. La această creștere au contribuit creditele în valută – volumul acestora a crescut cu 47%.

Cele mai solicitate credite au fost cele pe termen mediu: de la doi până la cinci ani. Rata medie a creditelor este de 8,45% în lei și 4,53% în valută. Acesta este un nou minimum istoric al ratelor de împrumut în Moldova.

Două treimi din creditele din luna august au fost acordate persoanelor juridice, inclusiv organizațiilor financiare nebancare. Cele mai multe credite au fost acordate companiilor care activitează în comerț și care prestează servicii. Însă comparativ cu lunile precedente, de vară, volumul creditelor în lei, obținute de persoanele juridice, se micșorează. Dacă în luna iunie, acestora le-au fost acordate credite de peste un miliard de lei, în luna august suma acestora a fost de 755 milioane de lei (este vorba despre credite în valută națională). Scăderea volumuelor creditelor în valută este nesemnificativă – zecimi de procente și doar comparativ cu luna iulie.

În ultimii ani însă creditarea economiei de către bănci așa și nu a atins nivelul anului 2012, nemaivorbind de anii 2013-2014, când s-a înregistrat creșterea maximă a creditării. Astfel, dacă în perioada ianuarie-august 2012, băncile au acordat noi credite în lei în valoare totală de 8,4 miliarde de lei, iar în anul 2013 – de 9,5 miliarde de lei, în aceeași perioadă din acest an e vorba de suma de 6,6 miliarde de lei, iar anul trecut – 6,3 miliarde de lei.

De ce e așa?

În opinia lui Victor Ursu, expert la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS), pentru bănci este mai simplu și mai convenabil să lucreze cu hârtii de valoare de stat și certificate ale Băncii Naționale, decât să crediteze afacerile.

Săptămâna trecută, Ministerul Finanțelor a plasat pe piață hârtii de valoare de stat în valoare totală de 560 milioane de lei pe termene de doi, trei și cinci ani. Volumul hârtiilor de valoare de stat care au fost propuse depășește de șapte ori orarul organizării licitației pentru vânzarea obligațiilor de stat, confirmat anterior de Ministerul Finanțelor. Rata medie a hârtiilor de valoare de stat este de 6,5%.

În opinia experților, faptul că băncile cumpără hârtii de valoare de stat în loc să crediteze economia denotă câteva probleme. În primul rând, acest lucru reflectă politica neprietenoasă a băncilor față de mediul de afaceri, a menționat pentru NM Alexandru Fala, expert economic de la Expert-Grup. „În pofida unor progrese privind creditarea companiilor, băncile continuă să interacționeze prost cu businessul, prezentând cerințe dure față de gaj ori solicitând un teanc de hârtii”, a precizat Fala.

Potrivit lui, deosebit de dificil este pentru businessul mic și mediu, care nu are planuri de afaceri bine chibzuite sau garanții lichide, iar băncile nu le susțin în acest sens. „În consecință, oamenii de afaceri pleacă la organizațiile de microcreditare”, a constatat expertul, menționând că creditarea în instituțiile nebancare constituie o tendință regională comună. „În România, companiile la fel preferă organizațiile de microcreditare în defavoarea băncilor, deoarece abordarea acestora este mult mai flexibilă”, a menționat Fala.

Și politica monetară a Băncii Naționale încurajează băncile comerciale să cumpere hârtii de valoare de stat sau certificate ale BNM, în loc să crediteze economia, consideră expertul. În opinia sa, ratele hârtiilor de valoare de stat și ale certificatelor trebuie să fie foarte mici, pentru ca băncile să se reorienteze spre cooperarea cu businessul.

„Și, probabil, una dintre cauzele principale ale unei astfel de „imagini a creditării” este pasivitatea businessului”, consideră Fala. Potrivit lui, impozitarea instabilă, corupția, birocrația, instabilitatea politică continuă să-i sperie pe investitori. „Da, în anul 2018, pentru prima oară din anul 2014, s-a constatat o creștere a investițiilor private, pe parcursul a două semestre consecutiv. Însă această creștere este foarte slabă, iar alegerile parlamentare vor putea s-o submineze complet”, a concluzionat expertul.

O oarecare înviorare în creditarea businessului poate fi așteptată doar dacă economia va începe să crească calitativ și nu așa cum se întâmplă în prezent: simularea creșterii bazată pe import, a adăugat Victor Ursu.

Expertul economic Victor Ciobanu este mult mai pesimist în estimări și prognoze. În opinia sa, în Moldova, aproape că nu a rămas business care ar dori și ar putea să fie creditat: acesta fie că s-a stopat și a plecat în România, fie este prea mic, fie s-a contopit cu guvernarea. „Businessul normal nu are cum să se dezvolte aici și să investească bani în aceasta, el nu este mulțumit de mediul de aici”, a subliniat expertul.

El a menționat că în afară de aceasta, băncile moldovenești cu greu pot fi numite bănci în sensul clasic al acestui cuvânt. „Băncile normale trebuie să dea împrumuturi companiilor, să dezvolte economia și nu să cumpere hârtii de valoare de stat”, a precizat expertul.

În opinia sa, în actualele condiții de guvernare a țării, și Moldova cu greu poate fi numită stat, mai ales de drept, în care se dezoltă afacerile, economia și sfera socială. „Moldova de astăzi este un teritoriu cu licență pentru exploatare”, a concluzionat expertul.

Autor: Natalia Melnic

Партнерские ссылки