Sâmbătă 16 decembrie 2017
$ 17.2229 20.372

„Jucători din umbră“ s-au implicat în reglementarea conflictului transnistrean

Pentru prima dată în ultimul un an și jumătate, astăzi va avea loc, la Viena, întâlnirea participanților la negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean în formatul „5+2“. Din start, negocierile au fost sortite succesului: în ajun Chișinăul și Tiraspolul au anunțat despre înțelegerile privind problemele care complică nu doar activitatea diplomaților, ci și viața locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Vladimir Soloviov, redactor-șef al NM, scrie într-un articol pentru publicația „Коммерсантъ“ („Kommersant“) că la elaborarea deciziilor revoluționare au lucrat în mod activ oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc și cel transnistrean Victor Gușan. Aceștia nu doar controlează situația din Moldova și Transnistria, dar sunt și conducători de facto ai regiunii, potrivit experților. În esență, domnii Plahotniuc și Gușan au creat un nou format, din umbră, pentru desfășurarea tratativelor și soluționarea problemelor controversate. 

Soluții revoluționare

Negocierile în problema Transnistriei vor avea loc la Viena, deoarece anul acesta Austria deține președinția OSCE. Însăși întâlnirea este demonstrativă: ultima oară negociatorii s-au întâlnit în formatul „5+2“ (Moldova și Transnistria — părțile conflictului, OSCE, Rusia și Ucraina — observatori) în iunie anul trecut, la Berlin. Atunci vice-premierul moldovean Gheorghe Bălan și ministrul de externe ale Transnistriei Vitalii Ignatiev au semnat Protocolul de la Berlin, asumându-și obligațiunea de a soluționa probleme concrete, tehnice. Însă ei s-au împotmolit din start și au frânat aproape un an și jumătate.

În anul 2017, Tiraspolul și Moscova au solicitat de nenumărate ori întrunirea în formatul „5+2“, însă austriecii erau de neînduplecat, spunând că negocierile vor avea loc cu condiția că părțile se vor înțelege măcar în privința unor probleme. Anume acest lucru s-a întâmplat la 25 noiembrie, în orașul Bender, unde domnii Bălan și Ignatiev au reușit să se înțeleagă în privința a patru probleme.

În primul document, este vorba despre apostilă (confirmarea puterii juridice) aplicată pe documentele în domeniul învățământului eliberate în Transnistria. Mărul discordiei l-a constituit Universitatea de Stat „T. Șevcenko“ din Transnistria. Chișinăul a fost categoric împotriva utilizării sintagmei „de Stat“ în denumirea instituției. S-a convenit ca în apostilă, denumirea va fi scrisă în limba engleză: Transdniestrian Taras Shevchenko University.

O altă problemă este funcționarea școlilor moldovenești care se află pe teritoriul republicii nerecunoscute, dar sunt subordonate Chișinăului. Școlile au fost întotdeauna un motiv de deranj pentru Tiraspol: mereu se iscau probleme privind accesul elevilor și al profesorilor în aceste instituții, asigurarea cu manuale, plata pentru arendă și altele. Acum toate acestea ar trebui să rămână în trecut.

Încă o problemă o constituie telecomunicațiile. O legătură telefonică directă dintre cele două maluri ale Nistrului nu există încă din anul 2006. Din cauza aceasta, tarifele pentru apelurile telefonice sunt foarte mari. În afară de aceasta, operatorul de telefonie mobilă din Transnistria „Interdnestrcom“ activează fără licență moldovenească. S-a decis restabilirea legăturii telefonice fixe, iar „Interdnestrcom“-ului să îi fie eliberată licență și frecvență.

În sfârșit, părțile au convenit să soluționeze problema terenurilor agricole care se află pe teritoriul controlat de autoritățile republicii nerecunoscute, dar care aparțin fermierilor moldoveni; în ultimii ani, acestora le era destul de complicat, iar uneori chiar imposibil să-și prelucreze terenurile.

Un alt salt care a precedat întâlnirea de la Viena a fost redeschiderea podului peste Nistru, care se află pe drumul internațional M14. Podul a fost distrus în urma unei explozii din timpul conflictului armat din anul 1992, a fost restaurat la începutul anilor 2000, însă de atunci a rămas închis pentru circulația transportului. Premierul moldovean Pavel Filip și liderul Transnistriei Vadim Krasnoselski l-au redeschis la 18 noiembrie, în prezența reprezentantului special al președintelui în exercițiu al OSCE Wolf Dietrich Heim.

Înțelegerile menționate și redeschiderea podului au creat condiții prielnice pentru întâlnirea de la Viena. În consecință, la sfârșitul anului, Austria va putea prezenta un raport despre succesele în problema transnistreană, care au fost obținute în perioada în care această țară a exercitat președinția OSCE.

Diplomația oligarhică

Deși acordurile și deciziile menționate au fost „binecuvântate“ de diplomați, dar au lucrat la ele demnitari din Chișinău și Tiraspol, saltul ar fi fost imposibil fără participarea „jucătorilor“ care preferă să nu-și afișeze implicarea în procesul de negocieri. Este vorba despre liderul Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc, care guvernează în Moldova și care se poziționează drept un politician pro-occidental, și proprietarul celui mai mare holding transnistrean „Sheriff“ Victor Gușan.

În ultimii ani, domnul Plahotniuc a creat în Moldova un sistem al puterii personale în care, fără a ocupa niciun post de stat, conduce realmente țara și ia decizii-cheie. În Transnistria, o situație analogică s-a creat după ce acum un an, alegerile au fost câștigate de Vadim Krasnoselski, care a fost susținut de „Sheriff“ și Partidul „Обновление“ („Obnovlenie“), finanțat de el. În Transnistria, holdingul „Sheriff“ nu are concurență: el dispune de o rețea de supermarketuri și depozite angro cu același nume, stații de alimentare cu combustibil, stadion, clubul de fotbal „Sheriff“, compania de telecomunicații „Interdnestrcom“, Agroprombank, combinatul de vinuri și coniacuri „KVINT“, producătorul de textile „Tirotext“, complexul pentru producerea caviarului „Aquatir“, hotelul „Rossia“ și alte câteva active.

Potrivit surselor contactate de „Ъ“, domnii Plahotniuc și Gușan au creat un nou format de negocieri, „din umbră“, în cadrul căruia sunt soluționate problemele ce țin de relațiile dintre Chișinău și Tiraspol. „Acum câteva luni, Plahotniuc a luat în mâinile sale dosarul transnistrean“, a povestit pentru „Ъ“ o sursă diplomatică, care a dorit să i se păstreze anonimatul și care cunoaște partea neoficială a negocierilor. O altă sursă susține că în ultima vreme, problemele relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol au fost subiect de discuție dintre Vladimir Plahotniuc în timpul întâlnirilor sale cu diplomații americani și cei europeni, inclusiv ambasadorul SUA în Moldova James Pettit și șeful Delegației UE la Chișinău Peter Mihalko.

Un alt interlocutor al „Ъ“, care este la curent cu desfășurarea negocierilor în ce privește reglementarea diferendului transnistrean, susține că domnul Plahotniuc și-a organizat contacte directe cu conducerea „Sheriff“-ului. Potrivit lui, liderul democraților moldoveni „influențează direct soluționarea problemelor importante“.

În afară de aceasta, unul dintre diplomați a dat asigurări pentru „Ъ“ că Vladimir Plahotniuc are relații extraordinare și contact direct cu președintele Ucrainei Petro Poroșenko: „El poate doar să ia telefonul și să-l sune pe Poroșenko. Și acela va răspunde“. Activitatea economică a „Sheriff“-ului este strâns legată de Ucraina, de unde sunt aduse mărfuri în republica nerecunoscută.

Vladimir Plahotniuc, care anterior nu a manifestat niciun interes față de Transnistria și nu a comentat negocierile, după acordurile de sâmbătă a dat de înțeles că a fost implicat în obținerea acestor rezultate. „Salut semnarea protocoalelor privind soluționarea mai multor probleme importante pentru cetățenii Republicii Moldova, în special pentru cei care locuiesc pe cealaltă parte a Nistrului“, a scris el pe Facebook, menționând: negocierile s-au desfășurat cu susținerea politică a Partidului Democrat. Politicianul și-a exprimat speranța că înțelegerile obținute vor da o nouă dinamică negocierilor în formatul „5+2“.

Într-un mod similar succesele negocierilor au fost comentate pe pagina sa de Facebook și de președintele prorus al Moldovei Igor Dodon. De fapt, experții sunt siguri că domnul Dodon încearcă să demonstreze influența sa asupra deciziilor care, în realitate, se iau fără el. „Deși Dodon a făcut din tema transnistreană una primordială și a promis că va obține progrese, aici el nu hotărăște nimic. Fără intervenția persoanelor-cheie în Chișinău și Tiraspol ar fi fost imposibil să faci așa ceva (să obții înțelegeri — “Ъ”), a declarat pentru „Ъ“ directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice din Chișinău Vladislav Kulminski. Transnistrenilor le este convenabil să vorbească cu cei care realmente pot soluționa probleme“. 

Faptul că Transnistria, conducerea căreia s-a considerat întotdeauna exclusiv pro-rusă, a mers la înțelegeri fără precedent cu Chișinăul, a fost explicat de către expert prin interese de afaceri și economie: „Transnistriei îi este mult mai complicat să obțină bani de la Rusia, de aceea este nevoie de căutarea unor noi posibilități. Pentru aceasta, Tiraspolul are nevoie de relații bune cu Moldova, Ucraina și UE“.

Potrivit datelor „Ъ“, având o economie în criză profundă încă de pe timpul când s-au declanșat acțiunile militare în estul Ucrainei, Transnistria într-adevăr s-a adresat în ultimul timp, de nenumărate ori, Moscovei după ajutor financiar suplimentar la cel pe care îl primește în prezent pentru plata suplimentelor la pensii. Era vorba de sute de milioane de dolari. Însă de fiecare dată, Vadim Krasnoselski și premierul Alexandr Martînov reveneau din Rusia fără nimic.

Vladimir Soloviov

Партнерские ссылки