1ºC Chișinău
Joi 13 decembrie 2018

Кишинев sau Кишинэу? Cine are dreptate în dezbaterile despre denumirile orașelor Moldovei?

În rețelele de socializare au fost declanșate dezbateri privind scrierea „corectă“ a toponimelor moldovenești în limba rusă. Discuțiile au fost provocate de noile observații ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care cere ca în emisiunile de limba rusă să fie utilizate denumirile localităților introduse în legile moldovenești, adică: „Кишинэу“ (Chișinău), „Бэлць“ (Bălți) și derivatele acestora. Experții nu sunt de acord cu aceasta și consideră că legile nu pot anula regulile limbii ruse, în care varianta corectă este „Кишинев“.

Noul val de polemici și indignări privind scrierea „corectă“ în limba rusă a denumirilor localităților moldovenești a apărut după ce Svetlana Derevșcicova, jurnalistă la RTR-Moldova, a declarat că acest canal a primit o nouă scrisoare de la CCA. „CCA deja ne interzice să rostim și să scriem denumirile rusești nu doar ale localităților, dar și ale derivatelor acestora. Astfel, noi am primit observații pentru expresiile „кишиневские улицы“ („străzile chișinăuiene“). Trebuie să fie „улицы Кишинэу“, scria pe Facebook Derevșcicova.

Ea a fost susținută de către producătorul NTV-Moldova Elena Pahomova. „Constantin Nunu. Acesta este numele celui mai activ telespectator al Moldovei. El scrie mereu la CCA despre utilizarea “incorectă” a denumirilor în limba rusă. Și straniu e faptul că fiecare demers al său este urmat de o decizie în favoarea dlui Nunu. Chiar îl invidiez. Eu mă mir, de ce nu scriu și ceilalți telespectatori?“, a scris Pahomova.

La CCA într-adevăr vin plângeri de la un oarecare telespectator Constantin Nunu. El urmărește cu regularitate emisiunile în limba rusă difuzate de canalele tv moldovenești și informează CCA că în loc de „Chișinău“, „Bălți“ și „Cahul“, la știri sunt utilizate denumirile rusești „Кишинев“, „Бельцы“, „Кагул“. În plângerile sale, el face referire la legile „Cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul RSS Moldovenești“ (adoptată în anul 1989) și „Cu privire la organizarea administrativ-teritorială“ (adoptată în anul 1994).

În anul 2014, bazându-se pe scrisorile lui Nunu, CCA a emis hotărârea „Cu privire la recomandarea privind utilizarea corectă a denumirilor oficiale de localități în programele audiovizuale“. Potrivit acesteia, „pentru a admite încălcarea legislației în vigoare“, posturile tv și de radio trebuie să utilizeze denumirile localităților așa cum ele sunt menționate în legea „Cu privire la organizarea administrativ-teritorială“.

După aceasta, CCA revenea periodic cu aceleași observații. De obicei, acestea erau drept răspuns la noile demersuri ale aceluiași Nunu. Anul trecut, Consiliul a monitorizat respectarea acestor recomandări. În rezultatul acestei monitorizări, CCA a depistat astfel de „încălcări“ aproape la toate canalele.

Ultima decizie de a anunța avertizare a fost înaintată canalelor RTR-Moldova și Ren Moldova, în luna mai 2017. În ambele cazuri însă Consiliul doar a avertizat canalele tv despre necesitatea de a respecta legislația. Nu s-a ajuns la amenzi și interdicții de a plasa publicitate (aceste sancțiuni sunt prevăzute de Codul audiovizualului — NM). Însă și proprietarii canalelor tv nu au contestat niciodată aceste norme în instanțele de judecată. 

În decizia Consiliului însă nu este indicat faptul că toate canalele tv sunt de acord cu concluziile organului de supraveghere. De exemplu, STS Mega, care folosește în emisia din limba rusă denumirea Каушаны (Căușeni), a răspuns la scrisoarea CCA prin a insista că aceasta este denumirea corectă. Cei de la NTV-Moldova au răspuns că această problemă a fost discutată cu diferiți experți și au ajuns la concluzia că vor folosi denumirile în conformitate cu normele limbii ruse.

Dinu Ciocanu, fostul șef al CCA, actualmente membru al Consiliului, a specificat pentru NM că în acest caz, instituția doar face referire la stipulările legii. În Legea „Cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova“ (art. 24) într-adevăr se spune că localitățile au doar o denumire oficială „în formele originale moldovenești și, respectiv, găgăuze (fără traducere și adaptare)“.

În versiunea rusă a celei de-a doua legi la care face referire CCA sunt indicate toate denumirile localitpăților. Ele sunt expuse acolo în transcrierea din limba română, adică „Кишинэу“, „Бэлць“, „Кэушэнь“, „Басарабяска“ etc.

Ce-i drept, în document, localitățile găgăuze nu sunt utilizate cu denumirile lor originale în limba găgăuză, în pofida art. 24 al Legii „Cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova“. De exemplu, orașul Vulcănești nu este indicat în lege cu această denumire, deși în limba găgăuză el se numește „Valcaneș“. Iar satul Etulia din același raion în limba găgăuză este Tülüküü.

Sunt ambigue și denumirile oficiale ale localităților transnistrene în limba rusă. De exemplu, sunt păstrate denumirile rusești Тирасполь (Tiraspol) și Григориополь (Grigoriopol), dar sunt transcrise din română „Бендер“ (Bender) și „Слобозия“ (Slobozia).

Și experții moldoveni, și cei ruși susțin că normele lingvistice nu sunt reglementate prin lege și prin documentele de reglementare ale altor state.

Iulia Safonova, expert lingvist, șef al Secției cercetări lingvistice din cadrul Instituției de stat „Centrul de cercetare din Moscova“, consultant științific al portalului „Gramota.ru“, a explicat într-un interviu acordat Elenei Pahomova că denumirea „Кишинэу“ (Chișinău) „nu sună rusește“. „Poate oare o altă țară, unde limba de stat nu este rusa, să schimbe regulile ortografice, ortoepice, gramaticale ale altei limbi? Sigur că nu. De aceasta este responsabilă istoria limbii ruse. Limba rusă este patrimoniul Federației Ruse. Și regulile ortoepice se formează aici“, susține expertul.

„Chișinău — nu sună rusește. Și nu pentru că așa e în altă limbă. Ortografia și ortoepia ruse au legitățile lor“, a explicat expertul. De asemenea, ea a menționat că situații similare au apărut și în alte țări. De exemplu, în Kazahstan, Cimkent a fost redenumit în Șîmkent.

La rândul său, bloggerul Elena Radu a publicat concluzia din anul 2009 a Centrului Național de Terminologie al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei. În aceasta, Albina Dumbrăveanu, doctor în filologie, menționează că „denumirea Chișinău corespunde normelor ortografice ale limbii române și variantei rusești Кишинев, care se folosea în limba rusă până la declararea independenței Republicii Moldova“. „Astfel, denumirile Chișinău, Кишинэу și Кишинев sunt sinonime toponimice, adică denumiri identice ale uneia și aceleiași localități, a capitalei Republicii Moldova“, se spune în document.

Din concluzia ei reiese că, într-o anumită măsură, toți au dreptate. Și CCA, care urmează buchia legilor moldovenești, și jurnaliștii ruși, care se conduc de regulile limbii ruse. Însă dacă acest conflict va trece din aria lingvistică în cea politică și juridică, iar autoritățile își vor impune decizia și vor trece la sancțiuni financiare (amenzi), acest lucru va fi considerat o încălcare a dreptului la libera exprimare, susțin activiștii în domeniul drepturilor omului. 

Ecaterina Balan, expert al Centrului Informațional pentru Drepturile Omului (CIDO) subliniază că fiecare grup de minorități are dreptul de a numi locul în care trăiește așa cum îi convine. „Nu există ceva ce i-ar impune pe toți să spună “Chișinău”, doar pentru că vorbitorii de limba română îl numesc așa. Dacă jurnaliștii ar fi împiedicați să numească Кишинев în loc de Chișinău, aceasta ar însemna limitarea libertății de exprimare“, a spus pentru NM Ecaterina Balan.

Autor: Nicolai Paholinitchi

Партнерские ссылки