Kroll 2. Rezumat

În raportul Kroll 2, pe care presa l-a primit la 4 iulie, este vorba despre furtul a trei miliarde de dolari din sistemul bancar al Moldovei și nu a unui miliard. În raport nu este indicat niciun nume în afară de cel al lui Ilan Șor și al persoanelor afiliate lui. NM relatează, pe scurt, ce au constatat detectivii financiari de la Kroll.

Șeful comisiei parlamentare care investighează circumstanțele furtului miliardului, Alexandru Slusari a expediat pe adresele electronice ale presei din Moldova cel de-al doilea raport al companiei Kroll. Raportul este scris în limba engleză și conține 154 de pagini. Fragmente destul de mari din acesta sunt blurate. Astfel, nu e clar, este vorba despre nume concrete, denumiri de companii sau despre conturile acestora.

În același timp, în introducerea raportului se spune că aici nu sunt menționate detalii despre beneficiarii finali ai miliardului, însă acestea vor fi prezentate într-un document separat și vor fi transmise procuraturii.

Отчет Kroll 2. Без имен бен... by on Scribd

 

Perioada de raportare a detectivilor: 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2014.

***

Participanții principali: «Grupul Șor», constituit din 77 de companii. În primul raport figurau 39 de companii.

***

În raport este descris amănunțit, cum s-au luat deciziile despre acordarea creditelor pentru companiile din «grupul Șor» și despre plasamentele interbancare. Sunt publicate și extrasele din procesele-verbale. Din acestea se constată că reprezentanții statului, Elena Matveeva și Octavian Calmâc, nu au știut nimic despre ședințele administrației băncii, la care s-au luat deciziile despre acordarea creditelor. Ei nu au participat la aceste ședințe.

***

La fel, în raport este descrisă corespondența dintre colaboratorii de la Banca de Economii și Banca Socială și companiile din «grupul Șor», care demonstrează încă o dată că acțiunile acestor companii au fost coordonate.

***

Angajații și managerii băncii au informat Consiliul de administrație al BEM despre riscurile acordării acestor credite, însă Consiliul oricum le-a acordat.

***

În continuare, Kroll descrie schema de sustragere a banilor din băncile moldovenești (anume a creditelor pentru companiile din «grupul Șor»).

Detectivii au urmărit aceste fluxuri până la jurisdicții concrete, au analizat dacă suma creditului acordat coincide cu suma extrasă din bancă, la fel, au ținut cont de banii convertiți (dacă aceștia erau convertiți în altă valută).

***

Ei au reușit să urmărească doar sustragerea banilor din Moldova într-o anumită jurisdicție, circulația ulterioară a banilor nu a fost urmărită, deci, ei nu știu cu siguranță dacă banii au rămas în acea țară sau au fost duși mai departe.

Dacă suma creditului nu coincidea cu suma de pe conturile companiei din Moldova, era clasificată de Kroll ca fiind rămasă în Moldova.

***

În consecință, Kroll a constatat că din anul 2012, volumul tuturor împrumuturilor oferite companiilor lui Șor a constituit aproape 3 miliarde de dolari. Cea mai mare sumă a creditelor a fost acordată în luna noiembrie 2014 – 1,9 miliarde de dolari.

***

Kroll numește câteva destinații unde au fost transferați banii – conturile în două bănci letone – Privatbank și ABLV, conturile unor bănci din Moldova și din Rusia și în alte jurisdicții. Cea mai mare sumă – 2,3 miliarde – a fost sustrasă prin Privatbank.

***

În afară de ABLV, Privatbank și alte companii moldovenești, alte aproape 106,2 milioane de dolari au fost transferate în alte direcții, 97,8 milioane de dolari – în bănci din Rusia, iar 8,4 milioane de dolari – în alte jurisdicții, în special, în offshoruri.

***

La fel, Kroll descrie detaliat situația privind creditele acordate la 25-26 noiembrie 2014. Astfel, Banca Socială a acordat companiilor din grupul Șor 956 de milioane de dolari. Banii au fost transferați în Privatbank, pe conturile altor companii din grupul lui Șor. În această bancă, banii au fost mutați de câteva ori de pe un cont pe altul, pentru a ascunde urma lor.

***

De asemenea, Kroll descrie amănunțit operațiunile cu conturile din anii 2012 și 2013 din Banca de Economii, Banca Socială, Unibank și alte bănci moldovenești, care aparțineau unor persoane din anturajul lui Ilan Șor, printre care Marina Tauber, Viorel Melnic, Rita Țvic și altele.
Pentru jaful bancar în stadii incipiente au fost folosite conturile grupului de companii ale lui Șor în Victoriabank, Moldindconbank și Comertbank. În total, prin intermediul acestora, s-au transferat în ABLV și Privatbank 152,7 milioane de dolari.

***

În raport este descris, cum în anul 2012, 21 de acționari au cumpărat cote de la 4,5 până la 4,99% din Unibank de la Vienna Capital Partners. Banii cu care au fost cumpărate acțiunile, într-un fel sau altul, sunt legați de «grupul Șor». De exemplu, au primit bani pentru cumpărarea acțiunilor de pe conturile «grupului Șor» sau de pe conturile băncilor din Rusia, legate de oamenii din «grupul Șor». În mod analogic, în anul 2013, un grup din nouă persoane a cumpărat acțiuni într-un volum de la 4,12% până la 4,98% de la Banca Socială și a obțnut controlul asupra a peste 50% din acțiunile băncii.

***

În afară de principalul mecanism de spălare de bani prin intermediul conturilor din băncile letone, Kroll a descoperit și alte scheme de spălare de bani în Moldova, Estonia, Rusia, China și alte bănci letone.

Kroll a constatat că schema de sustragere a mijloacelor din sistemul bancar s-a intersectat cu spălarea de bani din Rusia. Astfel, rapoartele din Moldova și cele din Letonia despre unele operațiuni cu bani ai grupului de companii ale lui Șor se deosebeau. În rezultat, s-a constatat că băncile moldovenești au falsificat rapoartele pentru a ascunde proveniența și circulația fluxurilor bănești.

***

Banii erau spălați prin numeroase tranzacții unite între ele prin conturi. Uneori, aceștia erau schimbați de mai multe ori în diferite valute, în aceeași zi sau erau dispersați, apoi uniți. În raport este prezentat exemplul în care la 13 noiembrie 2014, compania Apropo-Com SRL a transferat 2,5 milioane de euro companiei Fidan Properties pe contul acesteia din Privatbank, cu indicația «Plată în avans pentru accesorii». Mai târziu, se mai întâmpla câte ceva cu banii, însă în raport, acest lucru este blurat, dar totul s-a încheiat prin faptul că banii au ajuns în compania Air Classica, pe contul ei din Unibank, cu indicația «Plată pentru calculatoare».

***

În raport se mai spune și despre faptul că detectivilor le-a fost dificil să urmărească circulația mijloacelor sustrase, întrucât banii furați din bănci se amestecau, pe conturi, cu banii din alte surse. În același timp, Kroll a obținut informații de la băncile centrale din Moldova, Estonia și Letonia, care i-au ajutat să identifice parcursul a 90% din miloace pe conturile implicate în spălarea de bani.

***

Detectivii au indicat în raport că nu au urmărit operațiunile de transfer al sumelor mai mici de 50 de mii de dolari. Drept exemplu, ei au menționat transferul de 27,5 mii de dolari în luna septembrie 2014 din compania offshore Avex Comento în compania moldovenească Accent Tehno. Aceștia sunt doar o parte din suma de 500 de mii de dolari care au fost transferate către Avex Comento de la o companie necunoscută (denumirea este blurată).

***

Kroll a descris, cum au fost utilizate aproape 2000 de adrese IP pentru a ascunde proveniența banilor în operațiunile cu conturile din băncile estoniene,. Însă compania a reușit să constate că operațiunile prin internet banking au fost efectuate în mod coordonat. Banii din băncile estoniene, la fel ca și cei din cele letoniene, ajungeau în băncile din China, Cipru, Turcia și Hongkong.

***

Kroll descrie detaliat operațiunile de pe conturile companiilor din grupul lui Șor și ale băncilor din Rusia. Ultimii au fost folosiți în mod activ pentru spălare de bani.

***

În finalul raportului, detectivii prezintă lista țărilor unde au fost depistate urme ale miliardului furat. Pe lângă țările menționate deja, printre acestea mai sunt Austria, Elveția, SUA, Germania, România, Olanda, EAU.

Autori: Natalia Melnic, Nicolai Paholinitchi

Партнерские ссылки