-4ºC Chișinău
Sâmbătă 23 februarie 2019

La periferia Catastrofei. Ce trebuie să știm despre Holocaust pe teritoriul Moldovei. Prezentare NM

La 27 ianuarie, este marcată Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Anume în această zi, acum 74 de ani, armatele sovietice au eliberat lagărul de concentrare din Aushwitz, unde, conform calculelor cercetătorilor, au fost exterminați peste 1,5 milioane de oameni. În special, evrei. Holocaustul a afectat și teritoriul Moldovei de astăzi, însă aceste pagini ale istoriei rămân a fi unele dintre cele mai puțin cunoscute. NM relatează, într-un spot video, cele mai importante lucruri pe care trebuie să le știm despre Holocaustul de pe teritoriul Moldovei și, folosindu-ne de ocazie, amintim, ce mai puteți citi despre aceasta.

Esențialul despre Holocaustul pe teritoriul Moldovei într-un singur video

Amintirile martorilor și informațiile istoricilor

În proiectul special „Răpiți de ghetou. Cum erau exterminați evreii și romii în Basarabia în timpul celui de-al doilea Război Mondial”, NM a adunat amintirile martorilor, ale supraviețuitorilor, ale istoricilor și ale complicilor la crime. Aici, puteți afla, cum și de ce a fost creat ghetoul din Chișinău, ce s-a întâmplat în Transnistria, de ce Holocaustul romilor este atât de puțin studiat și cum se păstrează în Moldova amintirea despre aceste evenimente. 

Istoria unui supraviețuitor

Când era copil, împreună au alte mii de evrei basarabeni, Benno Fridel, artist israelian de origine română, a fost deportat în ghetoul din Transnistria. Într-un interviu acordat pentru NM, «Все знали, что половина депортированных умрут в дороге» („Toți știau că o jumătate dintre deportați vor muri pe drum”), artistul a mărturisit ce anume l-a ajutat pe el și pe familia lui să supraviețuiască, cum se montau, în celule, spectacole și cum, datorită filmului său despre faptul că „Holocaustul a fost nu numai în Aushwitz, dar și în România”, denumirea „Transnistria” a apărut în Sala memoriei principalului muzeu al Holocaustului din Israel.

Cum și de ce să vorbim despre Holocaust și implicarea populației locale 

Istoricul, sociologul, șeful Catedrei „Război și societate” al Universității Princeton Jan Tomasz Gross a scris deja câteva cărți despre participarea activă a populației locale din Polonia în pogromurile evreiești din timpul celui de-al doilea Război Mondial. Aceste lucrări au schimbat viziunile învechite despre Holocaust. În interviul acordat pentru NM «Нужно просто сказать — да, поколение наших праотцов творило ужасные вещи»  („Trebuie pur și simplu să spunem: da, generația strămoșilor noștri a făcut lucruri îngrozitoare”), Gross a povestit, cum sunt percepute lucrările sale în Polonia de astăzi, de ce este important ca fiecare națiune să țină minte chiar și paginile controversate ale istoriei lor și cum să vorbim despre Holocaust în Moldova deschis, fără a învinui pe cineva.

În editorialul «Замалчиваемый Холокост» („Holocaustul ignorat”), fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și în Consiliul Europei Alexei Tulbure reflectează despre abordarea studierii trecutului tragic al Moldovei, care s-a pomenit la periferia „Marelui Holocaust”.

Iată un fragment: „Istoria Basarabiei în perioada celui de-al Doilea Război Mondial este un exemplu tipic al Holocaustului ignorat. În perioada sovietică postbelică, exterminarea evreilor s-a transformat într-un subiect formulat mult mai larg despre crimele ocupanților germano-fasciști împotriva cetățenilor sovietici. După ce Moldova și-a declarat independența, Holocaustul pur și simplu a fost ignorat. În cazuri extreme – a fost negat”.

Cine din Moldova poate fi considerat antisemit

Moldova a început să marcheze ziua de 27 ianuarie ca zi de comemorare a victimelor Holocaustului doar în anul 2015. În ultimii câțiva ani, guvernării moldovenești i s-a recomandat de mai multe ori să completeze programul de studii în școli și să contracareze mai activ antisemitismul. Anul acesta, în ajunul datei comemorative, guvernul a aprobat noțiunea internațională a „antisemitismului”, adoptată în anul 2016, la plenara Alianței Internaționale de Comemorare a Holocaustului (IHRA). Aceasta include și exemple despre cum poate fi exprimată ura față de evrei. Astfel, antisemit poate fi numit cel care neagă Holocaustul sau consideră că evreii l-au inventat sau exagerează amploarea lui. Despre ce mai poate fi considerat în Moldova antisemitism puteți afla de aici. Ce-i drept, deocamdată, în Moldova nu sunt prevăzute nici un fel de pedepse pentru negarea Holocaustului.

Autor: Olga Gnatcova

Партнерские ссылки