Limbi fierbinți. Spotul de un minut despre un șofer și un polițist a demonstrat adevărata față a societății moldovenești

Spotul video în care un polițist a refuzat să vorbească cu un șofer în limba rusă a devenit subiectul principal în Moldova, provocând dezbateri în rețelele sociale. Uneori, comentariile și polemicile se transformau în mesaje ale urii și instigării la dezbinare interetnică. Experții susțin că, potrivit legii, polițistul trebuia să răspundă în limba rusă. O problemă mult mai gravă pentru Moldova este primitivismul și intoleranța în societate, care este gata să izbucnească în orice moment și pentru orice fleac.

Incidentul a avut loc sâmbătă, în raionul Cimișlia. Un colaborator al poliției rutiere a oprit automobilul unui locuitor din Vulcănești și a cerut să i se prezinte documentele. Șoferul i-a spus că nu înțelege limba română și a rugat să i se vorbească în limba rusă. Polițistul a refuzat, menționând că „el înțelege limba rusă, dar nu este obligat s-o vorbească”.

NM nu a reușit să ia legătura cu cei de la poliție, ca să obțină un comentariu în acest sens.

Înregistrarea incidentului a fost publicată luni, 14 ianuarie, pe portalul Gagauzinfo.MD. După aceea, spotul a fost publicat și de alte instituții de presă și comunități în rețelele sociale.

Spotul a provocat o mare rezonanță. Rețelele sociale au fost invadate imediat de sute de comentarii: internauții polemizau, înflăcărați, cine dintre particianții la incident are dreptate. Mulți au fost de partea polițistului. El a fost lăudat pentru voința demonstrată, subliniindu-se că toți locuitorii Moldovei trebuie să cunoască limba de stat.

Înregistrarea a fost însoțită și de numeroase comentarii agresive: cetățenii vorbitori de limba rusă erau comparați cu niște animale și li se propunea să plece în Rusia. La fel de frecvente erau și mesajele de ură, instigare la dezbinare interetnică și îndemnuri la răfuială.

În unul dintre comentarii, se propunea ca „nemernicii”, care nu cunosc limba de stat, „să fie împușcați pe loc”.

O parte a internauților a fost de partea șoferului. „Dacă reprezentantul legii nu respectă un cetățean al țării, despre ce mai poate fi vorba, „oameni buni”?!”, a scris unul dintre comentatori.

Internauții și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu viitorul copiilor lor și au scris că ei nu sunt de vină că s-au născut „bulgari și găgăuzi”. Cineva a scris, ironic, că șoferul trebuia să vorbească în limba găgăuză. Totuși, unii au menționat că limba de stat trebuie învățată.

Au fost și dintre cei care au vorbit urât despre polițist. „Bocănit pe loc, sunt sigur că alții își vor aminti imediat limba rusă”, a propus un comentator.

Unii internauți au îndemnat să nu fie intensificată dezbinarea interetnică. „În statul nostru multietnic, totul este făcut în așa fel, ca oamenii să se urască unii pe alții, să fie gata să-și rupă gâtul dacă vorbești în altă limbă, scrii, cânți, citești, vizionezi alte canale!”, a scris un internaut.

Însă pe fundalul avalanșei de comentarii agresive, asemenea îndemnuri la pace civică au fost în minoritate.

Expertul în drepturile omului, fostul șef al Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului în Moldova Veaceslav Balan a distribuit această înregistrare pe pagina sa de Facebook. Și a comentat: „Cine dorește să cunoască, de ce în Moldova lucrurile stau prost și de ce Moldova nu e Europa, citiți comentarii la postarea despre încălcarea comisă de polițist – lumea habar nu are ce înseamnă egalitate, nediscriminare și respect pentru alții și diversitate. Lumeavrea înEuropacuviziunitribale”.

Președintele Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității Yan Feldman a comunicat pentru NM că, potrivit legii, polițistul trebuia să răspundă în limba rusă. „Există legea despre drepturile minorităților naționale, care stipulează că cetățeanul alege limba de comunicare – rusă ori română – cu autoritățile statului și ale guvernării”, a spus el.

La fel, Feldman consideră că presa trebuie să elimine comentariile care „promovează stereotipurile etnice negative și propagă ura față de diferite grupuri minoritare, inclusiv, față de cele etnice”. „Presa răspunde de ceea ce se întâmplă pe site-urile sale. Consiliul s-a expus nu o dată despre faptul că moderarea comentariilor este una dintre sarcinile presei”, a subliniat Feldman.

Menționăm că în 2017, raportorul special al ONU pentru problemele minorităților Rita Ijak a îndemnat guvernul Moldovei „să dubleze eforturile pentru a garanta posibilitatea a alege cum să se adreseze, în instituțiile statului, în limba de stat, în limba rusă ori în limba minorităților”.

Autor: Nadejda Coptu

Партнерские ссылки