19.55ºC Chișinău
Sâmbătă 25 mai 2019

„Limbile nu sunt un pericol”. Ce s-a vorbit despre Moldova la Forumul special al ONU și de ce trebuie studiate limbile minoritare

În Parlamentul European a avut loc primul Forum regional al ONU pe probleme ale minorităților. Evenimentul s-a desfășurat în perioada 6-7 mai și a întrunit peste 100 de reprezentanți ai societății civile din statele membre ale Consiliului Europei, cercetători, funcționari și diplomați europeni. Ei au discutat probleme ce țin de accesul la învățământul în limba maternă, precum și studierea eficientă de către minorități a limbii de stat. Ce s-a vorbit la forum despre Moldova, de ce a fost criticată Ucraina și de ce limbile minoritare merită să fie studiate nu doar de vorbitorii acestora, aflați într-un resportaj NM de la Bruxelles.

 La Forumul ONU, care s-a desfășurat sub patronajul raportorului special al ONU pentru problemele minorităților, Fernand de Varennes, au fost invitate autorități din toate statele membre ale Consiliului Europei. Au fost receptivi puțini. În sediul Parlamentului European s-au întrunit, printre alții, reprezentanți din Austria (aproximativ 9% din populație le constituie minoritățile), Grecia (autoritățile nu colectează informații despre numărul reprezentanților minorităților), Estonia (aproape 28% din populație sunt minorități etnolingvistice), Letonia (aproape 38%), Cipru (aproape 19%) și Armenia (aproape 2%). Majoritatea țărilor a fost reprezentată de specialiști ai ministerelor educației. Reprezentanți ai Moldovei, unde 25 la sută din populație le constituie minoritățile etnolingvistice, nu au fost la eveniment.    

Cu toate acestea, oficialii care au vorbit de la tribună au amintit de câteva ori despre Moldova, în context pozitiv. Astfel, la ceremonia de deschidere a forumului, Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale (ICMN), Lamberto Zannier, a spus că Biroul ICMN a susținut proiectul de succes ce ține de implementarea învățământului bilingv în Găgăuzia.

Mai târziu, în timpul discuțiilor, colega sa, Elzbieta Kuzborska, a precizat că din 2015 până în 2017, Biroul ICMN a finanțat implementarea învățământului în limbile română și găgăuză în câteva grădinițe din Găgăuzia, la fel, a acordat asistență metodologică. Kuzborska a mai spus că în prezent, ICMN acordă susținere Ministerului Educației, Culturii și Cercetării din Moldova în elaborarea altor programe bilingve.

Menționăm că nimeni dintre vorbitori nu a amintit faptul că după încheierea finanțării din partea OSCE, guvernul de la Chișinău nu a alocat mijloace pentru învățământul bilingv în grădinițele găgăuze. Proiectul a rămas fără susținere.    

De ce e nevoie de educația multilingvă

Participanții la Forum au subliniat în repetate rânduri că multilingvismul este cheia spre funcționarea unei societăți tolerante și stabile. În opinia experților, studierea calitativă a limbii de stat și a limbilor minoritare permite nu doar „păstrarea popoarelor”.

Cercetătorul  Tove Skutnabb-Kangas a declarat că numeroasele cercetări demonstrează că acei copii care au crescut într-un mediu și într-un sistem educațional multilingv sunt mult mai creativi și au o gândire critică mult mai dezvoltată. Potrivit afirmațiilor sale, la început, educația multilingvă necesită cheltuieli mari, însă în perspectivă pe termen lung, aceste investiții se recuperează.

 „Și dacă e să vorbim despre beneficiul economic, și minoritățile sunt contribuabili. Dacă atâția ani ei au plătit impozite și acestea au fost destinate susținerii școlilor cu alte limbi de predare, de ce acum aceste impozite nu trebuie să fie îndreptate spre susținerea limbilor minoritare?”, s-a întrebat expertul.

Petra Rater, profesor la Universitatea din Ljubljana, a susținut această idee. Ea a mai adăugat că deschiderea școlilor separate pentru minorități nu constituie unica soluție pentru sprijinirea limbilor minoritare. Ea a menționat că școlile contemporane trebuie să fie incluzive și să asigure instruire pentru toți, în diferite limbi. Rater consideră că diversitatea lingvistică și etnică trebuie să se reflecte nu doar la lecțiile de limbă. La lecțiile de istorie și literatură, de exemplu, trebuie să fie studiat patrimoniul diferitelor grupuri ale populației.

Cum e posibil

Participanții la Forum au fost de acord cu ideea: echilibrul dintre studierea limbilor minoritare și a limbii de stat nu poate fi asigurat fără implementarea educației multilingve sau bilingve.

Acest lucru presupune un model în care limba maternă a elevului este predată nu doar ca o disciplină aparte, dar în ea se predau și alte obiecte din programul școlar. Același lucru se referă și la predarea limbii de stat sau a limbilor regionale. Experții Forumului au fost de acord și cu faptul că în acest sens, este importantă continuitatea: educația în câteva limbi trebuie să fie accesibilă de la grădiniță până la universitate.

Referindu-se la implementarea educației multilingve, președintele comitetului de experți al Cartei Europene a Limbilor Regionale și Minoritare, Vesna Krnic-Grotik a îndemnat statele europene să ratifice Carta, numind-o „unicul mecanism de asigurare a funcționării multilingvismului”.

De exemplu, Ucraina, care nu a ratificat acest document, a fost una dintre cele mai criticate țări de către funcționarii europeni. Vicepreședintele Parlamentului European Lívia Járókași câțiva eurodeputați  au criticat dur legile „Despre educație” și „Despre limbă”. În opinia lor, acestea încalcă drepturile comunităților lingvistice la educație în limba maternă și la utilizarea limbilor materne în spațiul public.

De fapt, așa cum a demonstrat Forumul, nici în țările care au ratificat Carta, situația cu privire la multilingvism nu este perfectă. De exemplu, reprezentanții comunității maghiare din România s-au plâns de studierea necalitativă a limbii române în școlile maghiare și închiderea în universități a grupelor cu predare în limba maghiară.

Au fost însă și exemple bune. Astfel, decanul Facultății Pedagogie a Universității Libere din Bolzano (Italia) Paul Videsott a comunicat că timp de 40 de ani, vorbitorii de limba ladină au reușit să construiască un sistem datorită căruia această limbă mai puțin răspândită nu doar că a supraviețuit, dar și a devenit solicitată și în vogă în mediul tinerilor.

Limba ladină este maternă pentru aproximativ 42 mii de persoane care locuiesc în regiunea italiană Tirolul de Sud. Cei mai mulți locuitori ai acestei regiuni vorbesc în limba germană. Videsott a spus că acum 40 de ani, cei mai mulți locuitori de aici nu vedeau sensul conservării limbii: prioritară era studierea limbilor italiană și germană. Un grup de activiști din rândul vorbitorilor acestei limbi a început să lucreze asupra unui proiect care avea scopul acordării unui statut special limbii ladine.

În consecință, în instituțiile educaționale din regiune a fost implementată educația multilingvă: în grădinițe, copiii vorbesc în limbile ladină, italiană și germană, iar în școli, la cele trei limbi se adaugă și engleza. Important este faptul că în aceste școli au învățat nu doar vorbitorii de ladină: studierea limbii de stat și a limbilor minoritare este importantă pentru reprezentanții tuturor comunităților, inclusiv și ai majorității, este sigur profesorul.

În scurt timp, localnicii au conștientizat beneficiul acestei abordări a studierii limbilor, a spus Videsott. Copiii erau mai bine pregătiți pentru piața muncii, iar regiunea a avut de câștigat din punct de vedere economic datorită investițiilor în limbă. În domeniul educației au apărut mai multe locuri de muncă, autoritățile au stopat închiderea școlilor, numărul doritorilor de a părăsi regiunea natală s-a micșorat esențial. „În prezent, tineretul nostru se gândește: dacă eu cunosc ladina, știu mai multe decât ceilalți. Noi am preluat această abordare de la elvețieni și ea funcționează”, a subliniat Videsott.

În ce privește realizarea multilingvismului este important nu doar sistemul educațional. David Hicks, Secretar general al Rețelei Europene pentru Egalitate Lingvistică, a menționat că sunt principiale trei componente: familia, sistemul de învățământ și instituțiile de stat. Dacă ceva „nu funcționează”, nu funcționează nici sistemul multilingvismului.

În acest context, Tove Skutnabb-Kangas, cercetător și unul dintre autorii sistemului de apărare a drepturilor lingvistice, a menționat că adesea, părinților sunt „într-o dilemă falsă: de a-și învăța copiii în limbile lor materne sau în limba de stat”. Potrivit ei, „nu trebuie să fie sau-sau”. Situația în care un părinte vorbește cu copilul într-o limbă și alt părinte – în a doua limbă, iar la grădiniță cel mic studiază a treia limbă – este una absolut normală, a subliniat Skutnabb-Kangas.

Raportorul special al ONU pentru minorități Fernand de Varenn a promis, la finele Forumului, că recomandările expuse în timpul discuțiilor vor fi analizate și transmise guvernelor statelor membre ale Consiliului Europei. Însă a ținut să sublinieze că „aceeași decizie nu poate fi valabilă pentru fiecare țară”. De Varenn a îndemnat statele să elaboreze strategii educaționale în comun cu comunitățile etnice locale. „Limbile nu sunt un pericol, ci o bogăție care ne face oameni”, a concluzionat raportorul special.

Care este situația în Moldova?

În comunicarea prezentată de raportorul special al ONU pentru minorități Rita Ijak, cu privire la situația din Moldova în anul 2017, în țara noastră, un asemenea sistem de instruire multilingv se practică doar în câteva gimnazii și licee pilot.

Astăzi, în Moldova, există trei tipuri de școli cu predare în limbile minoritare:

  • școli în care predarea se face în limba rusă și care sunt frecventate, de obicei, de reprezentanții minorităților etnice;
  • școli în care predarea se face în limba rusă, iar ucraineana, găgăuza și bulgara sunt predate ca discipline aparte, de trei ori pe săptămână, iar o oră pe săptămână este consacrată istoriei, culturii și tradițiilor rușilor, ucrainenilor, găgăuzilor și bulgarilor;
  • gimnazii și licee/clase superioare ale școlilor medii pilot, în care programul de studii pentru învățământul primar și cel mediu este predat în limba ucraineană sau bulgară, ca limbă maternă.

În afară de Găgăuzia, despre care s-a vorbit la deschiderea Forumului, în Moldova au fost încercări de a implementa educația bilingvă și în Taraclia, unde locuiesc preponderent etnici bulgari (aproape 65,5% din populație). Potrivit datelor NM, în diferite perioade, autoritățile orășenești s-au adresat Ministerului Educației cu rugămintea de a susține financiar această inițiativă. Însă au fost respinse. În consecință, în grădinițele din orașul Taraclia, limba de stat și limba bulgară sunt studiate din contul bugetului local. În grădinițele din satele raionului Taraclia, aceste limbi nu sunt studiate din lipsă de bani.

Moldova a semnat Carta Europeană a Limbilor Regionale și Minoritare, însă așa și nu a ratificat-o. Asupra acestui lucru au insistat de nenumărate ori structurile europene și comunitățile etnice locale.

Autor: Marina Supac

Партнерские ссылки