0ºC Chișinău
Miercuri 21 noiembrie 2018

Mărul nu are unde cădea. De ce fermierii din Moldova nu-și pot vinde recolta

Producătorii de fructe din Moldova se confruntă cu problema comercializării merelor. Cauza este recolta bogată din toată lumea, de aceea merele moldovenești au rămas nesolicitate, iar prețurile din țară au scăzut sub nivelul de sinecost. Cei de la Ministerul Agriculturii recunosc existența acestei probleme, dar susțin că nu pot influența situația. De fapt, NM a constatat că, în mare parte, situația a devenit critică în special pentru micii fermieri, pentru că marii producători depozitează merele în frigiderele lor, sperând să le vândă după revelion.

Problema producătorilor de fructe din Moldova a fost abordată de Vasile Costiuc, liderul Partidului «Democrația Acasă» , care a filmat un spot despre aceasta, cu durata de patru minute, și l-a postat pe Facebook. Timp de o săptămână, spotul a acumulat peste 600 de mii de vizualizări.

 

Potrivit lui Costiuc, autoritățile nu doresc să vorbească despre situația critică, care s-a creat în acest domeniu. El a spus că a filmat spotul în livada unui fermier care nu are unde să-și vândă recolta și nici unde s-o păstreze, de aceea merele recoltate stau la pământ, chiar în livadă (acest lucru se vede în înregistrare). De asemenea, el a menționat că întreprinderile de procesare primesc merele cu 65 de bani pentru un kilogram, însă nu au capacitatea de a prelucra întreaga roadă.

Potrivit afirmațiilor lui Costiuc, fermierii evită să vorbească deschis despre problemele lor, temându-se că «vor veni la ei și le vor lua ceea ce a mai rămas». În încheiere, el a îndemnat să nu se voteze pentru democrați și socialiști.

Costiuc a comunicat pentru NM că spotul a fost filmat într-un sat din raionul Șoldănești, însă a refuzat să ne ofere datele de contact ale fermierului, invocând același motiv: fermierul «se teme de publicitate».

Reprezentanți ai Ministerului Agriculturii au menționat pentru NM că au vizionat acest spot și chiar au organizat o ședință cu participarea producătorilor și a celor de la întreprinderile de procesare. «Noi am rugat ca procesatorii să majoreze prețul de achiziție până la 1,2 lei pentru un kilogram. Cu părere de rău, noi nu avem pârghii pentru a-i influența pe agenții economici. Acestea sunt relații de afaceri», ne-au comunicat cei din serviciul de presă al Ministerului Agriculturii.

Problema privind comercializarea a fost explicată prin recoltele bogate de mere în toată lumea, mai ales în Polonia și în Ucraina. Anul acesta, potrivit datelor ministerului, în Moldova, s-au recoltat 500 de mii de tone de mere — cu 7 la sută mai mult decât în anul trecut.

Pentru a-i susține pe fermieri în privința comercializării merelor, Ministerul Agriculturii a organizat târguri agricole în toată țara. De asemenea, se examinează problema achiziționării merelor pentru instituțiile de învățământ, au subliniat cei de la minister. Și au adăugat că în perspectivă pe termen lung, ministerul intenționează să includă în programul de finanțare a sectorului agricol investiții pentru infrastructura frigorifică și cea de procesare.

Iurie Fală, directorul executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe «Moldova Fruct» a menționat pentru NM că prețurile merelor în acest an s-au micșorat drastic, inclusiv prețul de achiziție pentru procesare. «Desigur, vor fi pierderi. Cum putem exporta, dacă Rusia și Belarus au mere proprii, iar recolta din Belarus este de două ori mai mare decât cea din anul trecut?», a subliniat Fală. El nu a putut să evalueze pierderile fermierilor.

Alexandru Slusari, vicepreședintele Partidului «Platforma Demnitate și Adevăr», fostul șef al Uniunii Asociațiilor Producătorilor Agricoli «Uniagroprotect», a remarcat pentru NM că anul trecut, prețul de achiziție a merelor de către întreprinderile de procesare a fost de 3 lei pentru un kilogram, iar anul acesta — aproximativ 70 de bani, de aceea mulți fermieri pur și simplu refuză să recolteze roada. «Doar pentru a recolta merele, se cheltuie cam tot atât. Ținând cont de toate cheltuielile, sinecostul ajunge până la 2,5 lei pentru un kilogram. [...] În Rusia, până la anul nou, sunt propriile mere. Anul trecut, în Europa, nu a fost roadă și merele noastre mergeau și în Rusia, și în România, și în Orientul Apropiat. Anul acesta, peste tot este supraproducție», a spus Slusari.

Un interlocutor al NM, reprezentant al unei întreprinderi de procesare, care a dorit să-i fie păstrat anonimatul, ne-a explicat cum are loc căderea prețurilor la mere: «Este un sezon foarte bun în Polonia. Anul acesta, conform prognozelor, recoltele de acolo vor ajunge până la 5 milioane de tone. Din această cauză, a căzut și prețul pentru concentratul de mere. Anul trecut, o tonă a costat aproximativ 1,5 mii de euro, iar anul acesta — 450-500 de euro».

Interlocutorul nostru a mai spus că producătorii din Moldova încearcă la maximum să-și vândă producția în stare proaspătă, folosind pentru menținerea calității merelor produse scumpe. Acest lucru provoacă scumpirea sinecostului fructelor: «Și dacă marii producători prelucrează doar merele pe care doresc să le vândă în stare proaspătă, atunci micii fermieri prelucrează întreaga producție, sperând s-o vândă ulterior în stare proaspătă».

Sursa citată a respins informația precum că întreprinderile de procesare cumpără merele cu 65-70 de bani pentru un kilogram. «Noi plătim câte un leu pentru un kilogram, însă nu toți fermierii doresc să lucreze oficial, ei vor să li se plătească cash. Noi nu putem cumpăra cu bani cash, de aceea ei activează prin intermediari, care cumpără de la fermieri cu 65 de bani, plătindu-le cash, apoi ne dau nouă roada», ne-a spus el.

De fapt, nu toți fermierii consideră că situația este critică. «Nu sunt probleme. Anul trecut, prețul era mai mare, anul acesta — mai mic. Cine are mere calitative, acela le și vinde. Iar fermierii mici trebuie să se unească, ca să construiască frigidere comune pentru păstrarea producției. La aceasta și la alte probleme trebuie să se gândească înainte de a sădi o livadă. Și cu aceasta, la fel ca și cu toate celelalte, trebuie să se ocupe specialiștii. Altfel, obținem ceea ce obținem: sădești două hectare, apoi plângi», a spus pentru NM Tatiana Pavliuc, liderul întreprinderii agricole «Plaiul Bîrlădean». Ea a precizat că deocamdată, întreprinderea sa își depozitează roada pentru păstrare în încăperile propriului frigider.

Autor: Nicolai Paholinitchi

Партнерские ссылки