Moldova a făcut rezoluția. Cum votarea de la APCE a schimbat Europa și politica moldovenească

Votul delegației Moldovei în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru readmiterea Rusiei în APCE a stârnit o mare rezonanță la Chișinău. Unii politicieni și experți sunt nemulțumiți de poziția liderului Partidului «Platforma Demnitate și Adevăr» Andrei Năstase, care, pe neașteptate, a susținut rezoluția ce permite delegației Rusiei să revină în activitatea Adunării. Alții consideră că acesta a fost un pas pragmatic și curajos, care a coincis cu poziția principalilor jucători europeni. NM a solicitat opiniile unora și ale altora, pentru a înțelege, ce înseamnă aceasta pentru Moldova și pentru politica moldovenească.

Cine are nevoie de Ruxit

Votul pentru rezoluția care limitează mecanismul de sancțiuni al APCE și care permite Rusiei, după cinci ani, să revină în componența Adunării, a avut loc în ajunul alegerii noului secretar general al Consiliului Europei. Problema era acută: neadmiterea Rusiei ca participantă la APCE și alegerea noului secretar general însemna retragerea Rusiei din Consiliul Europei. În discuțiile despre subiectul respectiv, acest scenariu de conflict a fost numti deja Ruxit – în analogie cu Brexit pentru retragerea Marii Britanii din UE.

Asupra adoptării rezoluției, care ar trebui să prevină izbucnirea unui conflict în Europa, au insistat Germania, Franța și alte câteva țări din Europa de Vest. Împotriva acesteia a fost Ucraina și câteva state din Europa de Est, care au o atitudine foarte dură față de Rusia: țările Baltice, Polonia, Georgia. Reamintim că Rusia a fost privată de împuterniciri în APCE în luna aprilie 2014, din cauza problemei ce ține de Crimeea și a evenimentelor din estul Ucrainei.

În final, pentru rezoluția care limitează mecanismul de sancțiuni și care permite revenirea Rusiei în APCE, au votat 118 delegați, împotrivă – 62, alții 10 s-au abținut. Mai târziu, a apărut o informație precum că în semn de protest, Ucraina intenționează să stopeze participarea sa la actuala sesiune a APCE.

Cum au votat reprezentanții Moldovei

Poziția delegației moldovenești în timpul votului a fost diferită. Doi reprezentanți ai Moldovei – liderul Partidului «Platforma Demnitate și Adevăr» Andrei Năstase și liderul fracțiunii socialiștilor Vlad Bătrîncea au votat pentru rezoluția APCE. Vicepreședintele Partidului «Acțiune și Solidaritate» (PAS) Mihai Popșoi – împotrivă. Alți doi deputați din partea Moldovei, inclusiv un delegat din partea PDM, au lipsit de la votare.

Năstase a explicat votul său prin faptul că toate țările trebuie să participe la adoptarea deciziilor importante în cadrul unui spațiu european unic. Potrivit lui, dialogul este unica modalitate de a garanta stabilitatea proiectului european și această poziție este împărtășită de majoritatea parlamentarilor europeni. Năstase a subliniat că acest lucru nu înseamnă justificarea acțiunilor precedente ale Rusiei, inclusiv anexarea Crimeii.

Miihai Popșoi a spus că a votat împotrivă «pentru a-i susține pe vecinii noștri ucraineni». «Partenerii noștri de la Kiev m-au rugat insistent să-i susțin în timpul votării», a menționat el.
Socialistul Bătrîncea a menționat că pentru noul regulament al APCE au votat 39 din 47 de state participante în comitetul de miniștri și majoritatea membrilor APCE, printre care Germania, Austria, Franța, Italia, Spania, Belgia, România ș.a. «Noile condiții istorice și politice au obținut susținerea celor mai cunoscuți și mai influenți parlamentari ai Europei. Și Moldova a votat pentru o nouă Europă, pentru o Europă unită, de la Lisabona până la Vladivostok», a adăugat el.

Bătrîncea a mai menționat că anume datorită noii abordări și poziției comune a Consiliului Europei, Uniunii Europene și a Rusiei, în Moldova, au devenit posibile «căderea regimului banditesc oligarhic» și schimbările spre bine. «Împreună, fiind uniți, noi creăm o nouă realitate, noi schimbăm istoria. Noi – socialiștii, împreună cu blocul ACUM. Noi salutăm votul dlui Andrei Năstase! Noi considerăm că încercările primitive ale fostei guvernări de a ne întoarce în direcția dezbinării, spre o retorică militaristă, sunt jalnice și disperate», a adăugat el.

Între timp, Partidul Democrat s-a năpustit asupra lui Năstase cu critici geopolitice. «Dacă cineva mai pun ea la îndoială faptul că actuala majoritate parlamentară servește intereselor Rusiei, astăzi, toate îndoielile s-au spulberat», a declarat vicepreședintele PDM Andrian Candu. Și s-a interesat, cât «a obținut Năstase de la ruși» pentru votul său. La fel, cu această ocazie, democrații au cerut audierea în parlament a lui Nicu Popescu, șeful de la MAEIE.

În replică, ministrul a spus că respectă parlamentul și este deschis pentru orice întrebare din partea deputaților cu privire la acțiunile guvernului în politica externă. «Însă vorbind despre discuțiile despre situația de la APCE, țin să menționez că în orice republică parlamentară, cu un sistem democratic funcțional și cu un principiu de divizare a puterilor, anume parlamentul oferă guvernului mandat pentru anumite acțiuni și nu invers. Cu alte cuvinte, acesta nu este rolul puterii executive de a da recomandări deputaților din APCE ori să dea explicații referitoare la acțiunile aleșilor poporului», a adăugat șeful de la MAEIE.

«Un pas curajos»

Președintele Institutului pentru Inițiative Strategice Andrei Popov a atras atenția asupra faptului că rezoluția APCE a fost adoptată cu un avantaj aproape dublu. Potrivit afirmațiilor sale, această decizie a fost pregătită timp de peste doi ani. Și acum o lună, la Helsinki, Consiliul de Miniștri al Consiliului Europei a votat, cu majoritatea de voturi, în susținerea acestei inițiative.

Vorbind despre poziția lui Năstase, Popov a menționat că acesta a avut opțiunea de a nu participa la vot, așa cum au făcut mulți deputați. «Însă el a făcut altfel. Deci, acesta a fost un pas conștient, chibzuit. El nu putea să nu înțeleagă riscurile politice și de imagine la care a mers în mod conștient. Mie îmi este clară poziția sa și eu îi respect decizia. Și deși acum, în acest sens, sunt multe speculări și note «alb-negru», eu consider că acesta este un pas politic curajos. Ar putea să fie prea „costisitor” pentru el, întrucât nu-i va fi atât de simplu să explice acelui segment al electoratului tradițional de dreapta cu anumite preferințe geopolitice», a spus expertul.

Popov a mai spus că cei care acum îl critică pe Năstase ar trebui să atragă atenția asupra câtorva aspecte: «În primul rând, poziția secretarului general al Consiliului Europei Thorbjørn Jagland – prieten recunoscut al Moldovei, care a avut un rol important în soluționarea crizei politice din țară și care a făcut un pas fără precedent, rugând Comisia de la Veneția să dea o notă deciziilor Curții Constituționale a Moldovei. Cu siguranță, el nu poate fi bănuit de «pro-rusism» – mai degrabă, viceversa. Și faptul că el a vorbit atât de deschis și principial în favoarea adoptării acestui compromis în APCE, vorbește despre multe».

În al doilea rând, mai spune Popov, Partidul Popular European este principala forță politică europeană, care a dat o notă clară și univocă ultimelor evenimente din Moldova. «Majoritatea covârșitoare a deputaților PPE au votat pentru rezoluție», a menționat el.

Andrei Popot a subliniat că înțelege reacția bolnăvicioasă a Ucrainei în privința acestei decizii. «În același timp, trebuie să înțelegem că acesta a fost un moment de cotitură pentru Consiliul Europei. Miercuri, a fost ales secretarul general al CE. Dacă nu ar fi fost compromisul, Rusia nu ar fi participat la alegerea noului secretar general și nu ar fi recunoscut niciun fel de recomandări de-ale acestuia. Ba mai mult, în acesta caz, ea ar fi ieșit cu siguranță din Consiliul Europei și din toate structurile CE, inclusiv Curtea Europeană pentru Drepturile Omului», a subliniat expertul.

Potrivit afirmațiilor sale, acest lucru înseamnă că cetățenii ruși nu ar fi avut un mecanism de adresare la CEDO. «Iar cetățenii Moldovei, care locuiesc în Transnistria, la fel, nu ar fi avut un mecanism de apărare a drepturilor lor prin intermediul CEDO, care funcționează deja de 15 ani. Rusia pur și simplu nu ar fi executat rezoluțiile Consiliului Europei și deciziile CEDO cu privire la apărarea drepturilor omului în regiunea transnistreană: nu ar fi plătit compensații, nu ar fi fost impusă să țină cont de ei în politica sa și în contactele cu administrația transnistreană», a spus Popov.

«Deci, înțelegând ambiguitatea acestei decizii, din punct de vedere realist, pragmatic, trebuie să înțelegem că o alternativă ar fi fost retragerea Rusiei din toate structurile Consiliului Europei. Acest lucru ar fi lipsit CE și toate statele membre de posibilitatea de a utiliza platforma influentă a Consiliului Europei de a purta un dialog cu Rusia și de a soluționa problemele existente în relațiile cu Rusia», a menționat expertul.

El a adăugat că amendamentele adoptate nu înseamnă nici pe departe anularea sancțiunilor și a rezoluțiilor pe care APCE le-a adoptat până în prezent împotriva anexării Crimeii și a intervenției ruse în Donbass: «Acestea rămân în vigoare, doar că acum, Consiliul Europei își menține și își consolidează mecanismele de influență asupra Rusiei. Însă în cazul ieșirii Rusiei din Consiliul Europei, aceste mecanisme pur și simplu nu ar fi existat».

«Contextul geopolitic»

Analistul politic Dionis Cenușă este de altă părere. El consideră că votul lui Năstase pentru revenirea Rusiei în APCE este o greșeală serioasă, care demonstrează o slabă înțelegere a contextului geopolitic.

Întrebat de NM, în ce constă acest context, Cenușă a menționat că «în primul rând, Moldova se află sub influența permanentă a acțiunilor agresive din partea Rusiei împotriva integrității teritoriale a Ucrainei și a sistemului politic democratic». Potrivit expertului, acest lucru se manifestă prin presiunea economică, militară și mediatică. Cenușă susține că în acest sens, sarcina autorităților moldovenești este de «a susține aplicarea normelor relațiilor internaționale într-o regiune instabilă și nu distrugerea lor».

În al doilea rând, Moldova are nevoie de relații bune cu Kievul, acestea având de suferit în ultimii ani din cauza intereselor oligarhice dominante și a președintelui pro-rus de la Chișinău, mai spune expertul. «Și la nivel bilateral, și la cel trilateral – cu Ucraina și Georgia – autoritățile moldovenești trebuie să dea dovadă de solidaritate față de prezența militară rusă, inclusiv în regiunea transnistreană», presupune Cenușă.

În acest sens, votul a lui Andrei Năstase în APCE, care este și vicepremier al Moldovei, este un semnal negativ pentru vecini, este sigur expertul: «Trebuie să înțelegem că noi avem nevoie de un Kiev prietenos pentru soluționarea problemelor din economie, energetică, securitate și combaterea criminalității».

«Cioara albă a Europei de Est»

Analistul politic Vlad Țurcanu a menționat că votarea de la APCE va avea consecințe politice externe și interne pentru Moldova. Din punct de vedere al politicii interne, potrivit lui, o asemenea votare dublă poate fi explicată. Acest lucru ține de peisajul politic de la Chișinău: în structura guvernării sunt partide cu diferite poziții geopolitice. Cu toate acestea, expertul este de părere că astfel, Năstase a riscat: criticii săi vor vorbi și mai tare despre «coaliția monstruoasă» cu socialiștii și despre jocul geopolitic în favoarea Rusiei.

În ce privește politica externă, expertul nu exclude faptul că poziția dublă a Chișinăului va complica și mai mult relațiile «delicate» cu Ucraina, pentru care acest lucru a fost o chestiune extrem de principială. El consideră că în lipsa unor progrese din partea Rusiei în subiectele care au provocat aplicarea sancțiuniilor, redarea delegației ruse a dreptului de care a fost privată în anul 2014 este alogic: «Din partea Rusiei, nu există semnale nici în ce privește respectarea drepturilor omului în Crimeea, nici în alte dosare: investigarea asasinării politicianului Boris Nemțov și a avocatului Serghei Magnitski. Nici în privința Moldovei nu sunt progrese: Rusia nu și-a luat angajamentul de a-și retrage armata. Nu există nimic ce ar justifica o asemenea votare în APCE».

Expertul menționează că în APCE, Moldova s-a pomenit de aceeași parte cu țările «bătrânei Europe» – Germania și Franța. «Nu e un secret că acast vot în APCE este un rezultat al lobby-ului promovat de Angela Merkel și Emmanuel Macron. Însă la nivel regional, este evident că Republica Moldova încearcă să se retragă din comunitatea țărilor din Europa de Est, care ocupă o poziție clară în raport cu Rusia. Moldova a votat altfel decât statele Baltice, Polonia, Georgia etc. Astfel, în această comunitate a țărilor est-europene, Moldova arată ca o «cioară albă»», a mai spus Țurcanu.

El a menționat că argumentul principal al eliminării restricțiilor în raport cu Rusia în APCE a fost faptul că aceste sancțiuni nu au dat niciun fel de rezultat. «Un alt argument a fost cel de a nu respinge Rusia. Se vorbea că vor avea de suferit cetățenii Rusiei, care ar fi putut să fie lipsiți de protecție, deși, în viziunea mea, aceasta este, mai degrabă, o dezvinovățire. Așa sau altfel, în prezent, Europa caută alte metode de readucere a Rusiei în cadrul dreptului internațional. Cu ce pârghii anume se poate influența asupra Rusiei, nu e clar nici acum. Însă este evident că sancțiunile care se aplicau până acum nu au funcționat», a concluzionat expertul.

Autor: Evgheni Solari

Партнерские ссылки