27ºC Chișinău
Duminică 19 august 2018

Moldova pe care o descreștem. Există vreo ieșire din groapa demografică?

Situația demografică a Moldovei constinuă să fie critică: oamenii pleacă din țară, natalitatea scade. Conform estimărilor savanților, dacă situația nu se va schimba, populația Moldovei se va micșora, până în anul 2035, până la 2 milioane de locuitori. Problema securității demografice a fost discutată în parlament în cadrul unor audieri publice. Funcționarii au vorbit încearcările autorităților de a îmbunătăți situația. Iar savanții și experții – despre cum țara s-a pomenit într-o groapă demografică din cauza condițiilor social-economice. NM a analizat șansele Moldovei de a ieși din această groapă.

Ce se întâmplă? 

La 28 martie, în parlament, au fost organizate dezbateri în problema securității demografie a Moldovei, eveniment susținut de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA). Statisitca experților prezentată autorităților nu este deloc îmbucurătoare. Olga Gagauz, doctor în sociologie, directorul Centrului de Cercetări Demografice, a menționat că la o populație de 3,38 milioane de oameni în anul 2004, la recensământul din anul 2014 Moldova s-a prezentat cu o populație de 2,9 milioane de locuitori.

Sociologul a spus că natalitatea este în continuă scădere. Potrivit ei, acest lucru este cauzat de micșorarea numărului de femei de vârstă reproductivă, amânarea nunților și a nașterii copiilor pentru timpuri mai bune.. „În Moldova, câteva generații trăiesc `în așteptare`”, a spus Gagauz. Astfel, unei femei îi revin, în medie, 1,6 copii. E mai puțin decât e necesar pentru sporul natural al populației.

Speranța de viață în Moldova este cu 10-13 ani mai mică decât în țările Uniunii Europene: la bărbați – 64,9 ani (în UE – 78,1), la femei – 73,7 ani (în UE – 83,6). Conform statisticii, în Moldova, șansele unui tânăr care a atins vârsta de 20 de ani de a deceda la 65 de ani este de 40%. Mortalitatea bărbaților în vârstă de la 30 până la 49 de ani crește mereu.

Olga Gagauz a precizat că în Moldova, din 40 de mii de persoane care decedează anual, 10 mii sunt persoane care nu au atins vârsta în etate.

Una dintre cele mai serioase cauze ale crizei demografice rămâne migrația. Numai în anul 2015, conform datelor statistice din Rusia, Germania, Italia, Ucraina și altor baze de date internaționale, din Moldova au plecat pentru totdeauna 23 mii de oameni. Cel mai înalt nivel al emigrației a fost înregistrat în anul 2008, când din țară au plecat 47 de mii de locuitori. În prezent, după ritmul de emigrare, Moldova se află la nivelul anilor 2004-2006.

Cei mai mulți migranți sunt și cea mai activă parte a populației – persoanele în vârstă de la 25 până la 45 de ani. „Acești cetățeni sunt, practic, de neînlocuit”, a subliniat expertul.

Situația demografică și cea social-economică din Moldova este neuniformă. Relativ liniștită ea poate fi considerată doar în Chișinău și Bălți, datorită migrației interne. De la periferie oamenii pleacă fie în capitală, fie peste hotare.

În opinia savanților, în asemenea condiții, Moldova are trei scenarii de dezvoltare până în anul 2035. Toate acestea sunt departe de a fi încurajatoare.

Scenariul nr. 1. În țară se va menține nivelul actual al natalității, mortalității și emigrației. În asemenea condiții, către anul 2035, populația țării va fi de doar 2 milioane de oameni.

Scenariul nr. 2. Natalitatea va crește până la 1,85 copii la o femeie de vârstă reproductivă (în prezent – 1,6), durata medie de viață va putea fi majorată cu 3-5 ani, iar emigrarea – micșorată de aproximativ două ori. Chiar și cu asemenea indicatori, potrivit prognozelor savanților, nu va putea fi evitată micșorarea numărului de locuitori, iar către 2035, populația Moldovei va constitui 2,3 milioane de oameni.

Scenariul nr. 3 este cel mai puțin real. El presupune creșterea natalității până la 2,1 copii la o femeie, creșterea duratei de viață – cu 6-7 ani, iar emigrarea se va reduce până la zero. În asemenea condiții ideale, populația Moldovei oricum se va micșora până la 2,5 milioane de oameni.

Oricare ar fi scenariul, cota populației mai în vârstă de 60 de ani va crește mereu. Nu va putea fi evitată micșorarea natalității în cazul actualei structuri a populației. Gagauz a subliniat că procesul ireversibil deja a fost lansat: Moldova nu va putea evita micșorarea populației, ci, posibil, doar reducerea intensității acestui proces.

Ce zic funcționarii?

Valentina Buliga, șefa Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie, a recunoscut că „migrația rămâne o alternativă atrăgătoare”, însă a subliniat că în ultimii ani, toate eforturile guvernului sunt orientate pentru „a face Moldova o țară modernizată, dezvoltată, în care s-ar întoarce cetățenii ei”. Printre măsurile întreprinse deja de autorități în problema demografică, Buliga a numit lansarea Programului „Prima casă”, reforma pensiilor, majorarea îndemnizației unice la nașterea copilului (cu 345 de lei. – NM).

La rândul său, ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale Svetlana Cebotari s-a referit la măsurile în baza cărora instituția pe care o conduce intenționează să îmbunătățească situația. Este vorba despre oferirea, la nașterea copilului, a unui set de obiecte de primă necesitate pentru îngrijirea lui, educația sexuală a adolescenților, programe de îmbunătățire a sănătății fertile. Ministrul s-a plâns că serviciile centrelor medicale specializate sunt, până în prezent, prea puțin accesibile adolescenților din localitățile rurale. Totodată, a menționat că în Moldova, procedura de fertilizare in vitro poate fi deja realizată în baza poliței de asigurare.

Anastasia Oceretnaia, secretar de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a dat de înțeles că numai în ultimii ani, autoritățile au început să aibă o atitudine serioasă față de problema securității demografice, iar mai devreme, realizarea programelor guvernamentale în acest domeniu purtau doar un „caracter declarativ”. Schimbarea paradigmei însă, în opinia ei, deja este marcată – în Moldova, a fost introdus concediul paternal pentru bărbați, s-a început reforma în domeniul educației, funcționează legea anti-fumat, a fost modificat sistemul de determinare a dizabilității.

Aliona Crețu, șef al Serviciului politici demografice din cadrul aceluiași minister, a vorbit mai detaliat despre ce au reușit și ce nu au reușit autoritățile să facă pentru îmbunătățirea situației demografice. Ea a explicat că pentru a analiza programele de securitate demografică (anii 2013-2016), ministerul a angajat doi experți independenți, cu susținera financiară a UNFPA.

Astfel, potrivit acestora, în domeniul protecției sociale și familiei, Moldova a reușit să realizeze multe: introducerea concediului paternal pentru tați, realizare reformei pensiilor, majorarea îndemnizațiilor la nașterea copilului și revizuirea mecanismului de obținere a ajutorului social.

În doneniul sănătății, autoritățile moldovenești au promovat cu succes modul de viață sănătos, au luptat contra bolilor necontagioase și au dezvoltat serviciile în domeniul sănătății mintale. Ce-i drept, judecând după toate, majoritatea populației nu a observat aceste transformări: experții au constatat că Moldova nu a reușit să îmbunătățească accesul populației rurale, al femeilor și tinerilor la serviciile medicale.

Conform estimării experților, autoritățile au obținut unele succese și pe piața muncii. Principala realizare din ultimul timp în acest domeniu a fost elaborarea stragegiei de ocupare a forței de muncă. „Cu regret, în rest, nu a fost un efect vizibil”, a spus Crețu.

Oceretnaia, secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a precizat că până la sfârșitul anului 2016, planul de dezvoltare a pieței muncii a fost îndeplinit în proporție de 90%. Ea nu a precizat, care sunt rezultatele reale ale acestora, însă a subliniat că ministerul nu este în stare să realizeze de unul singur planuri de asemenea amploare și că securitatea demografică trebuie asigurată și prin comunicare.

Ce spun experții?

Experții menționează că Moldova s-a pomenit într-o groapă demografică, în mare parte, din cauza condițiilor social-economice, însă tot ea le înrăutățește și mai tare. Adrian Lupușor, directorul Centrului Analitic Expert-Grup, a explicat în cercetarea sa că pe parcursul vieții, fiecare om tăiește diferite cicluri economice: copiii și oamenii în etate consumă mai mult decât câștigă, creând un anumit „deficit”. Acesta este acoperit din contul veniturilor populației apte de muncă.

Din cauza actualei structuri a populației, locuitorii țării noastre consumă, în medie, mai mult decât câștigă, iar populația aptă de muncă nu mai poate acoperi deficitul creat. El a adăugat că din această cauză, e nevoie de îndemnizații de stat, credite, economii.

În medie, doar locuitorii în vârstă de la 34 până la 56 de ani câștigă mai mult decât cheltuiesc. Adrian Lupușor a menționat că aceasta este o perioadă foarte scurtă comparativ cu cea din alte țări.

Potrivit cercetării efectuate de Expert-Grup, este evidentă discriminarea femeilor pe piața muncii. „Sunt în plus”, adică veniturile lor depășesc cheltuielile, doar femeile în vârstă de la 35 până la 54 de ani. Bărbații – aproape de două ori mai mult – de la 25 până la 59 de ani. În opinia lui Lupușor, această diferență doar va atenua majorarea vârstei de pensionare pentru femei. Însă accentul totuși trebuie să fie pus pe crearea posibilităților economice de a câștiga, a menționat Adrian Lupușor.

El consideră că parțial, Moldova încă are șanse de a folosi unele „dividende demografice”. Prima șansă – momentul când populația aptă de muncă crește mai repede decât numărul consumatorilor – a fost practic ratat de către țara noastră. Cei mai activi pleacă acum. Cea de-a doua șansă – majorarea vârstei producătorilor activi – mai poate fi utilizată. Ultima situație va crea posibilități pentru economisirea mijloacelor bugetare și, respectiv, pentru investiții. „Aceasta este o posibilitate unică, dar temporară pentru Moldova”, a subliniat Lupușor.

Expertul este sigur că anume de aceea, în prezent, autoritățile trebuie să se concentreze asupra susținerii populației în vârstă de la 25 până la 35 de ani, care constituie cel mai numeros grup. „Acum, ei sunt potențialul economic principal al țării, însă tot ei sunt emigranții principali. Dacă nu le vor fi create condiții de dezvoltare în țară, Moldova va rata și această șansă de a ieși din această groapă demografică și economică”, a conchis Lupușor.

Olga Gagauz este sigură că autoritățile trebuie să se concentreze asupra creării condițiilor de viață bune, mai ales pentru femei, ca ele să poată naște copii fără a dispărea de pe piața muncii, să îmbunătățească activitatea creșelor și a grădinițelor. De asemenea, a adăugat ea, trebuie să fie asigurată egalitatea de gen și să fie stimulați tații ca să participe la educația copiilor, să fie redus nivelul mortalității prin îmbunătățirea accesului la serviciile medicale, lupta contra fumatului și consumului de alcool. În afară de aceasta, potrivit lui Gagauz, trebuie să fie asigurate salarii mult mai mari specialiștilor de înaltă calificare, pentru ca aceștia să nu plece, să fie atrase investiții pentru crearea locurilor de muncă, să fie acordată susținere pentru o bătrânețe activă.

Natalia Plugaru, reprezentanta Fondului Națiunilor Unite pentru Populație, este sigură: „Doar o abordare complexă îi va permite Moldovei să facă față provocărilor demografice”. „Nu ne putem limita doar la stimularea natalității din contul îndemnizațiilor. Sunt necesare creșe gratuite. E nevoie de un concediu de maternitate nu atât de îndelungat, ci mai bine plătit, după care femeia ar putea să revină pe piața muncii. Este necesară o promovare a planificării corecte a familiei”, a menționat Plugaru.

Ea a subliniat că până în prezent, în Moldova, nu există nicio investigație complexă despre structura familiilor, despre câți copii își doresc să aibă cuplurile, ce le împiedică să facă acest lucru. Reprezentanta UNFPA este sigură că fără aceste date, nu poate fi elaborată o politică complexă în acest domeniu. 

Autor: Olga Gnatcova

Партнерские ссылки