13.31ºC Chișinău
Joi 21 martie 2019

Moldtelecom a apelat. De ce s-a decis ca această întreprindere de stat să fie vândută anume acum?

Săptămâna aceasta, guvernul a inclus din nou Moldtelecom în lista întreprinderilor de stat care pot fi privatizate. Despre necesitatea vânzării Moldtelecom autoritățile au vorbit în ultimii câțiva ani. Dar de ce s-a decis anume acum ca ea să fie vândută, cei de la Agenția Proprietății Publice au refuzat să explice. Această noutate a provocat discuții aprinse în rețelele sociale, despre ciopârțirea averii de stat în perioada electorală și lipsa de transparență în cazul acestei tranzacții. Experții consideră că întreprinderile de stat din Moldova, care au devenit o sursă de corupție și de „bani murdari”, trebuie vândute, numai nu în perioada electorală, când componenta politică a tranzacției este prea mare.

Ce s-a întâmplat

Săptămâna aceasta, guvernul a inclus în lista întreprinderilor de stat care pot fi privatizate operatorul național de telecomunicații Moldtelecom, precum și RED Nord și Furnizarea Energiei Electrice Nord. Se preconizează scoaterea în vânzare a 51 la sută din acțiunile Moldtelecom, pentru o sumă de peste 500 milioane de lei. Capitalul social al Moldtelecom este estimat la 1 miliard de lei.

Din nota explicativă a guvernului reiese că din lista respectivă au fost excluse întreprinderile care au fost privatizate în anii 2017-2019, cele care au fost reorganizate în urma comasării (în anul 2017, RED Nord-Vest a fost comasată cu RED Nord) sau cele care se află în proces de faliment. Potrivit aceleiași note informative, în lista întreprinderilor de stat care vor fi privatizate au mai fost introduse date noi, la fel, au fost precizate informațiile despre întreprinderile care au fost scoase la vânzare (volumul capitalului social, cota statului și numărul de acțiuni, de exemplu, în cazul Moldtelecom).

Reamintim că Moldtelecom a fost în lista instituțiilor de stat care urmau să fie privatizate în anul 1999. În perioada 2000-2003, ea a fost scoasă la vânzare de câteva ori, dar fără niciun rezultat. Următoarea înercare de a vinde Moldtelecom a fost în anul 2013. Însă în anul 2014, întreprinderea de stat a fost exclusă din lista companiilor privatizate. Ministrul economiei de atunci Valeriu Lazăr a explicat acest lucru astfel: „Noi am ajuns la concluzia că în perioada electorală, nu vom putea asigura un proces transparent. Investitorii serioși doresc să știe, cum se vor încheia alegerile, pentru că ei cumpără un activ important”. Era vorba despre alegerile parlamentare din anul 2014.

Cei din Agenția Proprietății Publice nu au răspuns la întrebarea NM, de ce anume acum s-a decis să die inclus, din nou, Moldtelecom în lista întreprinderilor de stat care vor fi privatizate. Nu au răspuns nici la întrebarea dacă întreprinderea va fi inclusă în prima rundă din acest an de privatizări, planificate pentru anul 2019.

În schimb, ne-au comunicat că au micșorat pachetul de acțiuni ale Moldtelecom, care vor fi scoase la vânzare – de la 100% până la 51%, pentru ca „în acest mod, să atragă un investitor privat pentru dezvoltarea operatorului național de telecomunicații, dar, totodată, să fie păstrat controlul statului asupra acestuia”.

Cum autoritățile (nu) au vândut Moldtelecom

Primul care a început să pregătească Moldtelecom pentru vânzare a fost ex-președintele Petru Lucinschi și guvernul condus de Andrei Sangheli. În luna septembrie 1995, a fost aprobată decizia cu privire la reorganizarea și privatizarea Întreprinderii de Stat Moldtelecom. Se preconiza reorganizarea întreprinderii de stat în societate pe acțiuni, în care cota statului ar fi constituit 60%, iar cea a investitorilor privați – 40%. Moldtelecom a fost reorganizat, însă cota statului în SA așa și a rămas de 100%.

Despre privatizarea Moldtelecom s-a vorbit și în anul 2011. Valeriu Lazăr declara atunci că „iată-iată se va încheia întocmirea foii de parcurs pentru deetatizarea Moldtelecom”. Au fost examinate câteva variante de privatizare a operatorului național de telecomunicații. Lazăr menționa atunci că orice variantă de vânzare a bunului de stat trebuie să fie un compromis între logica politică și realitatea economică și să contribuie la oferirea unor servicii de comunicații calitative și moderne pentru consumatorii din Moldova.

Moldtelecom a fost foarte aproape de a fi vândut și în anul 2014, însă procesul de vânzare a fost stopat de prim-ministrul de atunci Iurie Leancă. El a spus că, deși mulți investitori occidentali s-au arătat interesați de companie, inclusiv Deutsche Telekom, France Telecom și Belgacom, el a decis că există un risc înalt al procesului de privatizare netransparent.
Despre intenția autorităților de a vinde Moldtelecom-ul a vorbit și ministrul economiei de atunci Octavian Calmâc, doi ani mai târziu, în luna decembrie 2016, într-un interviu pentru NM.

El afirma că întreprinderea iată-iată va fi scoasă în vânzare. Iar peste câteva luni, în primăvara anului 2017, Calmâc a declarat public că Moldtelecom va fi privatizat, iar forma și procedura de privatizare vor fi stabilite mai târziu.

Întrebat dacă într-adevăr este necesară privatizarea unor întreprinderi de stat atât de mari, Calmâc a spus că statul poate vinde orice activ de-al său dacă acesta nu este inclus în lista companiilor care nu pot fi privatizate. Și a adăugat că autoritățile doresc să obțină din vânzarea Moldtelecom un venit cât mai mare.

Însă peste mai puțin de un an, Calmâc a declarat că autoritățile au decis deocamdată să nu privatizeze nici RED-urile, nici Moldtelecom, ci mai întâi să evalueze valoarea întreprinderilor statului. În acest sens, o corporație financiară internațională s-a oferit să acorde asistență. Iar Calmâc a dat asigurări atunci că, în pofida micșorării volumului vânzărilor și al veniturilor, compania continuă să fie profitabilă. Și a spus că mai devreme de anul 2019, privatizarea Moldtelecom nu va avea loc.

Cu toate acestea, în anul 2017, președintele parlamentului Andrian Candu, aflându-se într-o vizită în Dubai, a propus businessmanilor arabi să cumpere compania.

Iar în vara anului 2018, premierul Pavel Filip, aflându-se într-o vizită în SUA, a propus oamenilor de afaceri americani să cumpere Moldtelecom-ul.

Ciopârțire sau vânzare civilizată

Noutatea despre vânzarea Moldtelecom-ului a stârnit reacții dure pe rețelele sociale. Astfel, președintele fracțiunii parlamentare a Partidului Comuniștilor Inna Șupac a scris că „se face ciopârțirea averii de stat”. Alți internauți au menționat că autoritățile și-au găsit cumpărătorul și intenționează „să întocmească totul, rapid, în perioada electorală”.

Expertul IDIS Viitorul, economistul Veaceslav Ioniță a spus pentru NM că a fost întotdeauna pentru vânzarea întreprinderilor de stat, pentru că acolo, mereu se fură mijloace financiare, companiile de stat devin sursă de corupție pentru toate partidele politice, iar „banii murdari”, obținuți prin metode dubioase, sunt cheltuiți pentru îmbogățirea personală a politicienilor.

Expertul a precizat că, în același timp, vânzarea unei astfel de companii trebuie să se efectueze prin intermediul bursei, prin metode transparente și civilizate, așa cum, de exemplu, a făcut întreprinderea vinicolă Purcari, care a început să-și vândă acțiunile la Bursa din București. În oricare alt caz, vânzarea va părea suspectă și netransparentă, consideră Ioniță. „Eu sunt pentru vânzare, dar nu prin această metodă barbară și încă în perioadă postelectorală”, a mai spus expertul.

El a mai menționat că Moldtelecom este astăzi un bun deosebit de scump, care are sute de mii de clienți și o cotă serioasă pe piață, inclusiv pe piața serviciilor de internet, care sunt cele mai de perspectivă în ce privește dezvoltarea.

Expertul a reamintit că autoritățile încearcă să vândă Moldtelecom de mai bine de 20 de ani. „Din câte țin minte, vânzarea companiei a eșuat în ultimul moment cel puțin de opt ori”, a subliniat Ioniță, adăugând că decizia despre aceasta a fost întotdeauna dificilă din punct de vedere politic.

Autor: Natalia Melnic

Партнерские ссылки