4ºC Chișinău
Miercuri 12 decembrie 2018

„Momeala electorală”. Cum democrații au distribuit banii pentru reabilitarea drumurilor locale

Banii pentru reabilitarea drumurilor locale în cadrul programului guvernamental „Drumuri bune pentru Moldova” au fost distribuiți reieșind din interesele electorale ale Partidului Democrat de la guvernare. La aceste concluzii au ajuns experții de la organizația neguvernamentală WatchDog.md, după ce au analizat modul în care mijloacele financiare au fost distribuite pe raioane și circumscripții electorale. NM relatează despre aceasta în cinci puncte. Spoiler: cei mai mulți bani „pe cap de alegător” a obținut raionul Nisporeni în care, cel mai probabil, va candida liderul PDM Vladimir Plahotniuc.

Problema privind cine și câți bani a obținut în cadrul proiectului „Drumuri bune” a fost analizată de Oleg Tofilat și Valeriu Pașa, experți ai organizației WatchDog.md. Ei și-au intitulat studiul „Clientelismul politic în Moldova. Studiu de caz: Programul Drumuri bune pentru Moldova”.

Studiul este constituit din două părți: prima – despre proiectul propriu-zis și eficiența acestuia, iar a doua – despre culoarea sa politică sau, așa cum susțin autorii, despre clientelismul politic.

Clientelismul este un sistem bazat pe relațiile client – patron. Patronul îl ajută și îl protejează pe client în schimbul sprijinului politic din partea acestuia.

NM relatează pe scurt, de ce, în opinia autorilor studiului, banii pentru reabilitarea drumurilor locale au fost distribuiți în baza unui astfel de sistem de referință, ținând cont de interesele electorale ale Partidului Democrat.

1. Cum autoritățile au selectat drumurile locale pentru reabilitare

Autoritățile nu au prezentat criterii clare de selectare a drumurilor locale incluse în proiect. În acest sens, singura explicație oferită de guvern este că drumurile au fost selectate în baza „propunerilor venite din teritoriu”. Aceasta deși unii primari din localitățile beneficiare au declarat că nimeni nu le-a solicitat opinia. Au fost cazuri când erau reparate prioritar străzile către casele liderilor locali ai Partidului Democrat. În plus, au fost situații în care în scurt timp după reparație, drumul trebuia decopertat pentru rețelele de apă și canalizare.

2. Care raioane au obținut cei mai mulți bani

Cei mai mulți bani au obținut raioanele conduse de reprezentanți ai Partidului Democrat: Ungheni – 88 milioane de lei, Anenii Noi – 81,3 milioane de lei, Hâncești – 80,5 milioane de lei. Unul dintre cele mai mici raioane – Nisporeni, în care, la fel, conduc democrații, a obținut 70,9 milioane de lei. Iar Găgăuzia (cea mai mare unitate teritorial-administrativă de nivelul doi) s-a ales cu 37 milioane de lei.

În același timp, unele raioane care sunt conduse de democrați au obținut destul de puțini bani. De exemplu, raionul Strășeni – 32,5 milioane de lei, Ștefan Vodă – 39,7 milioane de lei și Leova – 34,9 milioane de lei. Experții au aflat de ce s-a întâmplat aceasta, analizând preferințele electorale ale locuitorilor din aceste raioane, care nu întotdeauna coincid cu apartenența politică a autorităților raionale. Dar despre aceasta – în continuare.

Cei mai puțini bani au revenit orașului Bălți („Partidul Nostru”) – 6,6 milioane de lei, raionului Basarabeasca (socialiștii) – 9,2 milioane de lei. Municipiul Chișinău nu a primit niciun leu în proiectul „Drumuri bune”.

3. Câți bani „pe cap de alegător” au obținut „raioanele democraților”

Autorii studiului au calculat că în cadrul finanțării proiectului „Drumuri bune”, unui alegător i-au revenit, în medie, 1076 de lei.

În 29 din 35 de unități administrative (raioane plus Găgăuzia și municipiile Bălți și Chișinău), suma pentru un alegător este peste cea medie. Cei mai mulți bani „pe cap de alegător” au obținut raioanele Nisporeni – 2900 de lei și Șoldănești – 2700 de lei. Ambele raioane sunt conduse de democrați.

Autorii studiului menționează că se presupune că la Nisporeni, la alegerile parlamentare, va candida liderul  Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc. Iar în raioanele Șoldănești și Rezina, unite într-o singură circumscripție electorală, Partidul Democrat o va înainta, cel mai probabil, pe Elena Graur, vicepreședinte PDM.

Al cincilea după suma de bani ce revine unui alegător este raionul Cimișlia – baștina liderului Partidului Popular European, vicepremierului Iurie Leancă. La alegerile prezidențiale din anul 2016, el a acumulat în acest raion peste 20%, iar în țară – mai puțin de 3%.

4. Câți bani „pe cap de alegător” au obținut „raioanele opoziției”

Alocări prevăzute „pe cap de locuitori”, mai mici decât cele medii, au obținut șase unități teritoriale: Chișinău (nimic), Bălți (115 lei), Găgăuzia (550 de lei), Basarabeasca, Ialoveni și Strășeni – mai puțin de 1000 de lei. Experții menționează că aceste regiuni au ceva comun: lipsa totală a șanselor pentru partidul de la guvernare de a câștiga la alegerile parlamentare. În mod tradițional, în aceste regiuni, se votează preponderent pentru opoziția de stânga sau cea de dreapta.

Aceeași regulă este valabilă și pentru câteva localități. De exemplu, în raionul Ialoveni, cei mai puțini bani au revenit orașului Ialoveni și satelor Costești, Puhoi, Bardar și Răzeni. Locuitorii din aceste sate, de obicei, votează pentru opoziția proeuropeană și participă activ la proteste.

5. Cum autoritățile au distribuit banii pe circumscripții

Autorii studiului numesc proiectul guvernamental „Drumuri bune” - „pomană electorală” sau „momeală”. Experții au constatat că în cadrul proiectului, banii au fost distribuiți ținându-se cont și de circumscripții, și de șansele Partidului Democrat în acestea.

Dacă examinăm, cum au fost distribuiți banii prin circumscripțiile electorale, constatăm că 92 la sută din suma totală sau 1,45 miliarde de lei s-au distribuit pentru reabilitarea drumurilor în 27 de circumscripții (în total, pe teritoriul din dreapta Nistrului, au fost înființate 46 de circumscripții).

În localitățile din cadrul unei circumscripții electorale, banii au fost distribuiți proporțional cu șansele guvernării de a câștiga la alegeri. De exemplu, în raionul Ialoveni, pentru 16% din alegători s-au alocat 46% din bani.

Acest lucru ține de faptul că în circumscripțiile uninominale, alegerile se vor desfășura într-un singur tur: pentru a deveni deputat, sunt suficiente 15-20 la sută din voturi. Altfel spus, susținerea majorității alegătorilor din circumscripție nu este obligatorie. În acest context, experții subliniază că anterior, democrații au comandat un studiu sociologic costisitor cu participarea a 12 mii de respondenți din toată țara, care a conturat imaginea preferințelor politice ale alegătorilor.

Pentru a verifica această ipoteză, autorii au analizat distribuirea banilor în patru circumscripții uninominale: nr. 34 (raionul Anenii Noi), nr. 35 (raionul Căușeni și un sat din raionul Anenii Noi), nr. 37 (raionul Ialoveni și un sat din raionul Hâncești) și nr. 22. Ultima circumscripție este considerată cea mai „stranie”: ea este constituită din localități din câteva raioane: Ialoveni, Călărași și Strășeni.

În toate cele patru circumscripții se profilează unul și același tablou: pentru 20 la sută din alegătorii acestor localități revin câte 35-50% din banii alocați pentru întregul raion. Însă cei mai puțini bani au revenit localităților unde se votează pentru opoziție. 

Autor: Nicolai Paholinitchi

Партнерские ссылки