0ºC Chișinău
Duminică 16 decembrie 2018

Nistrealism. De ce la Chișinău s-au speriat de „diplomația reală” a reprezentantului special al OSCE Franco Frattini

Diplomatul italian Franco Frattini își începe prima sa vizită în Moldova în calitate de Reprezentant Special al Președinției OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană. Vizita sa are loc în condiții complicate. Până la venirea sa în Moldova, Frattini a fost la Moscova, unde a făcut câteva declarații care au provocat nemulțumiri la Chișinău. Acest lucru a fost un motiv pentru o campanie informațională: pe parcursul câtorva săptămâni, diplomatul și OSCE au fost învinuiți de activitatea în favoarea Moscovei. Editorialistul NM Evgheni Șolari a analizat prin ce nu le-a convenit diplomatul european cu experiență „șoimilor” de la Chișinău și liderului Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc.

Noul realism

Reprezentantul Special al Președinției OSCE Franco Frattini a venit la Chișinău luni seara. Marți, la 27 martie (vizita lui a coincis cu ziua în care în Moldova este marcată aniversarea a 100 de ani de la altă reintegrare – cu România), el va organiza toate întâlnirile preconizate la Chișinău și Tiraspol, iar miercuri, va ține o conferință de presă.

La Tiraspol, Frattini va discuta cu liderul Transnistriei Vadim Krasnoselski și principalul negociator Vitalii Ignatiev. La Chișinău, el va avea discuții cu președintele Igor Dodon, premierul Pavel Filip, vicepremierul Cristina Lesnic. Va avea și o întâlnire separată cu liderul PDM, coordonatorul executiv al coaliției de la guvernare Vladimir Plahotniuc.

Întâlnirea cu Plahotniuc iese în evidență din formatul tradițional al vizitelor de acest gen. De obicei, diplomații OSCE se limitau la întâlniri cu principalii negociatori, iar uneori se întâlneau cu premierul și reprezentanții MAEIE.

Până acum, diplomații vorbeau doar neoficial și în culoare despre rolul lui Vladimir Plahotniuc în luarea oricăror decizii politice în Moldova și în procesul de reglementare transnistreană. Deși nu este un secret că anume liderul democraților a avut un rol primordial în obținerea pachetului de înțelegeri cu Tiraspolul, la sfârșitul anului trecut.

Diplomat cu experiență, Frattini a decis, se pare, să iasă din tiparele obișnuite ale convențiilor diplomatice sterile, caracteristice procesului îndelungat al reglementării transnistrene și să facă un pas în direcția realismului. În acest sens, decizia sa de a se întâlni și de a discuta direct cu politicianul în mâinile căruia se află, de facto, toate pârghiile puterii în Moldova, pare firească. 

Diplomația reală

Întâlnirea cu Plahotniuc nu este unicul semn că în misiunea sa transnistreană, Frattini a făcut alegerea în favoarea diplomației reale și nu a celei formale și birocratice. În februarie, diplomatul italian a fost într-o vizită privată la Moscova, unde a avut câteva consultări informale la Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei. Una dintre temele discutate a fost reglementarea transnistreană.

Frattini, care anterior a condus MAE al Italiei și a ocupat funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene, nu ascunde faptul că are legături diplomatice bune și la Moscova, și în alte capitale ale lumii. Și că poate utiliza acest lucru pentru realizarea mandatului pentru reglementarea transnistreană.

În primul interviu pe care l-a acordat după ce a fost numit în această funcție, Frattini a recunoscut că Rusia joacă un rol-cheie în reglementarea diferendului transnistrean. De asemenea, el a subliniat importanța păstrării consensului și coordonării eforturilor participanților internaționali în procesul de reglementare pentru a progresa în negocieri. Și a amintit că încrederea este elementul esențial în soluționarea oricărui conflict.

Amintim că în formatul „5+2” intră Rusia, Ucraina și OSCE, precum și UE și SUA cu statut de observatori. În condițiile conflictului din Ucraina și a crizei acute în relațiile dintre Rusia și Occident, este o sarcină complicată găsirea unui limbaj comun și a unei agende nepolitizate în asemenea format. Mai ales că în ultimii câțiva ani, diplomații au reușit cât de cât să facă acest lucru, rolul principal revenindu-i OSCE.

Declarația lui Frattini precum că principalii jucători, inclusiv Rusia, au propriile interese în regiune, de care, dacă nu s-ar ține cont, reglementarea ar fi ireală, prea puțin probabil că a fost o noutate pentru cineva. Însă experții-„șoimi” de la Chișinău l-au și etichetat pe diplomat „agent al Moscovei”.

Sistemul coordonatorului

Și mai multă gălăgie a provocat o altă declarație a diplomatului. Într-un interviu pentru postul tv RT din Rusia, pe care Frattini l-a acordat în timpul aceleiași vizite private la Moscova, diplomatul a spus că este ireal să se vorbească despre retragerea militarilor ruși din Transnistria până când nu va fi aprobat întregul pachet de decizii. „Eu prefer să încep cu problemele practice și palpabile, care se află la suprafață, iar următorul pas – probemele globale”, a spus diplomatul.

Adresând întrebarea, reporterul RT vorbea despre „pacificatorii ruși”, însă a amintit despre Acordul de la Istanbul din anul 1999, care se referă la depozitele de muniții și Grupul operativ de trupe ruse (GOTR). Astfel, în conformitate cu poziția Moscovei, jurnalista a combinat două forme ale prezenței militare ruse – GOTR și pacificatorii.

Amintim că Chișinăul insistă asupra retragerii GOTR, considerând ilegală prezența acestui grup în stânga Nistrului. În ce privește contingentul de pacificatori, Chișinăul vrea să înlocuiască actuala operațiune pacificatoare sub egida Federației Ruse cu o misiune civilă cu mandat internațional. 

Cei de la Tiraspol însă consideră că GOTR este parte a mecanismului de pacificare și se declară categoric împotriva retragerii militarilor ruși și schimbarea formatului de pacificare. În lipsa unui consensus în aceste probleme, deja de mulți ani situația nu se mișcă dintr-un punct mort, iar procesul de retragere a munițiilor ruse din Transnistria este înghețat din anul 2004.

Cuvintele lui Frattini au provocat un nou val de critici la Chișinău. Câteva zile mai târziu, la 9 martie, diplomatul și-a explicat poziția într-un interviu acordat postului de radio Europa Libera. El a subliniat că este importantă despărțirea pacificatorilor de GOTR și că OSCE „este în continuare gata să joace un rol de încurajare” în ce privește încheierea procesului de retragere a munițiilor și armamentului rusesc de pe malul stâng al Nistrului, atunci când acest proces va fi reluat.

Se pare că explicația nu i-a mulțumit pe critici. La 13 martie, la un briefing organizat la sediul Partidului Democrat, declarațiile lui Frattini au fost comentate de Vladimir Plahotniuc. El a numit „sau negândite, sau cinice” cuvintele diplomatului spuse în emisia RT despre discuțiile ireale refritoare la retragerea militarilor ruși. Asemenmea declarații, potrivit lui, pot bloca sau afecta semnificativ progresul în negocierile dintre Chișinău și Tiraspol.

Liderul Partidului Democrat a spus că Frattini promovează asemenea mesaje pentru a se asigura de „susținere, inclusiv financiară”, pentru OSCE din partea Rusiei. Plahotniuc a subliniat că autoritățile moldovenești vor continua să insiste asupra retragerii armatelor și munițiilor ruse din stânga Nistrului.

Liderul democraților a preferat să ignore interviul lui Frattini acordat pentru Europa Liberă, publicat câteva zile mai devreme, și explicațiile pe care acesta le conține.

Liniile roșii

Până la vizita lui Frattini la Chișinău, avalanșa de critici la adresa diplomatului de către partea „geopolitizată” a comunității experților și a unor instituții media doar a crescut. Numai pe site-ul Europa Liberă, unde a fost publicat acest interviu cu Reprezentantul Special al OSCE, au mai apărut vreo zece articole, comentarii și interviuri pe această temă. În acestea, este criticat și Frattini, și rolul OSCE.

Iată doar câteva titluri:

La 22 martie, directorul Asociației de Politică Externă Victor Chirilă a publicat un mesaj de salut adresat lui Franco Frattini, în care îi propune diplomatului ca în timpul vizitei la Chișinău, să găsească timp și pentru a se întâlni cu reprezentanții ONG-urilor moldovenești care au semnat două „Declarații ale societății civile cu privire la liniile roșii ale reglementării transnistrene”. Este vorba despre adepții unei linii dure în raport cu Tiraspolul, refuzul oricăror cedări și criticile politicii „pașilor mici” pe care o promovează OSCE.

Prima declarație despre „liniile roșii” a fost publicată în vara anului 2016, intitulată ca poziție a întregii societăți civile a Moldovei și a stârnit multă gălăgie în cercurile experților și printre participanții la procesul de negocieri. Documentul a apărut în perioada președinției germane a OSCE, după ce a devenit o descoperire pentru procesul de negocieri în formatul „5+2”. Atunci, în luna iunie 2016, la Berlin, participanții la negocieri s-au întrunit după o pauză îndelungată și au convenit asupra unei liste de probleme care urmează să fie soluționate în ordine prioritară.

Autorii concepției „liniilor roșii” au declarat atunci că toți participanții formatului „5+2” au făcut presiuni asupra Chișinăului, impunându-l să cedeze. Negociatorii din  partea Chișinăului tăceau. Mai târziu însă vicepremierul pentru reintegrare Gheorghe Bălan și consilierul premierului Mihai Godea au recunoscut că apariția documentului cu semnăturile reprezentanților societății civile a fost „un pas în susținerea autorităților și a guvernului”.

Cea de-a doua declarație despre „liniile roșii” a apărut după ce la sfârșitul anului 2017, în negocierile dintre Chișinău și Tiraspol a avut loc un nou salt. Atunci, părțile, cu participarea mediatorilor, s-au înțeles asupra a cinci întrebări-cheie, care timp de mai mulți ani s-au aflat în agenda de negocieri. Înțelegerile și pașii ulteriori au fost fixați la întâlnirea în formatul „5+2” de la Viena. Participanții la procesul de reglementare au numit acest lucru cel mai mare progres din ultimii zece ani.

Adepții concepției „liniilor roșii” au declarat că interesele Moldovei sunt iarăși în pericol, iar sub pretextul de soluționare a problemelor oamenilor de rând, Chișinăul face cedări Tiraspolului și Moscovei. Misiunea OSCE și participanții formatului „5+2” sunt învinuiți de autorii documentului că au o atitudine indiferentă față de prezența militară rusă pe malul stâng al Nistrului.

În actuala adresare către Frattini, Victor Chirilă a sistematizat toate pretențiile adepților concepției „liniilor roșii” față de OSCE și misiunea ei în Moldova, expunându-le în 12 puncte. Cele mai importante dintre acestea se reduc la faptul că OSCE închide ochii la problema prezenței militare ruse în stânga Nistrului, subapreciază problema drepturilor omului în Transnistria, insistă asupra „înghețării” urmăririi penale a funcționarilor transnistreni și îi ignoră pe reprezentanții ONG-urilor care se află pe pozițiile „linilor roșii”.

Contextul larg

În ajunul vizitei lui Frattini, i-a adresat un apel și Asociația Promo-Lex. Și ea s-a plâns Reprezentantului Special de activitatea netransparentă a Misiunii OSCE din Moldova care, în ultimii șapte ani, practic limitează comunicarea și exclude colaborarea cu organizațiile specializate din țară și „ignoră în mod inexplicabil constatările, concluziile și recomandările experților societății civile din dreapta Nistrului”.

Ținând cont de cele menționate, Promo-Lex îi solicită lui Frattini să insiste pe organizarea unei misiuni urgente de monitorizare a situației apărătorilor drepturilor omului în regiunea transnistreană și să ceară Misiunii OSCE din Moldova „să manifeste o deschidere largă și consultări cu diverse grupuri și organizații ale societății civile cu viziuni diferite, inclusiv, dar poate în special, a celor care au opinii critice asupra activității Misiunii OSCE din Moldova”.

O altă organizație neguvernamentală care se află pe pozițiile „liniilor roșii” este IDIS Viitorul, care a organizat la 27 martie – în ziua vizitei lui Frattini – o masă rotundă cu genericul „Riscul securității din partea trupelor ruse în regiunea transnistreană”. „Participanții întâlnirii vor discuta despre monitorizarea activității trupelor de ocupație ale Rusiei în regiunea transnistreană”, se spune în anunțul evenimentului.

Între timp, cei de la OSCE dau de înțeles că ei examinează reglementarea diferendului transnistrean într-un context mai larg, care include nu doar situația din stânga Nistrului, ci și funcționarea Autonomiei Găgăuze, respectarea drepturilor minorităților naționale în Moldova și păstrarea memoriei istorice despre Holocaust. În ultimii ani, aceste teme sunt promovate activ de către Misiunea OSCE din Moldova, ceea ce nu întotdeauna este înțeles și susținut de autoritățile moldovenești.

Consilierul Reprezentantului Special al OSCE Alfredo Conte, care a vizitat Moldova la sfârșitul lunii februarie și care a pregătit vizita lui Frattini, în afară de vizitele tradiționale la Chișinău și Tiraspol, a fost pentru prima dată și în orașul Comrat. Acolo, el a vorbit despre funcționarea deplină a Autonomiei Găgăuze, ceea ce va contribui la consolidarea statului, va deveni o dovadă a devotamentului față de valorile europene și va oferi un impuls reglementării transnistrene.

De asemenea, diplomatul a avut întâlniri la Biroul Relații Intertnice, unde a vorbit despre importanța consolidării relațiilor interetnice, crearea unei societăți incluzive și studierea Holocaustului. În ce privește negocierile dintre Chișinău și Tiraspol, potrivit lui, o normă nouă trebuie să devină îndeplinirea înțelegerilor obținute. În anii trecuți, înțelegerile adesea rămâneau doar pe hârtie.

Autor: Evgheni Solari

Партнерские ссылки