11ºC Chișinău
Vineri 19 octombrie 2018

Nistrul pleacă la fund. Moldova și Ucraina îi caută pe cei vinovați

Timp de mai mulți ani, orașele Chișinău și Kiev discută despre cine e vinovat de degradarea Nistrului. Moldova o învinuiește pe Ucraina de faptul că din cauza acțiunilor neautorizate ale energeticienilor ucraineni, Nistrul scade și starea lui ecologică se înrăutățește. Iar Ucraina, la rândul ei, indică poluarea râului cu diferite deșeuri, inclusiv industriale, care sunt admise de către autoritățile moldovenești. Ecologiștii propun încetarea dezbaterilor sterile și soluționarea, prin dialog, a problemelor urgente ale râului, pentru ca situația să nu devină ireversibilă.

Energetica și ecologia

Ecologiștii din Moldova și cei din Ucraina bat alarma deja al doilea an: starea Nistrului se înrăutățește, râul seacă, deși a fost un an bogat în apă. Ei îi învinuiesc de această situație pe energeticienii ucraineni, care dețin monopolul asupra Nodului Hidroenergetic din Dnistrovsk, plasând pe primul loc energetica și nu ecologia. Nodul Hidroenergetic din Dnistrovsk include Centrala Hidroelectrică - 1 din regiunea Cernăuți, Centrala Hidroelectrică - 2 din regiunea Vinnița (17 ha se află pe teritoriul Moldovei) și Centrala Hidroelectrică de acumulare prin pompare (CHEAP), care se află în raionul Socureni, regiunea Cernăuți. Din punct de vedere juridic, aceste trei entități intră în componența Companiei de Stat de hidrogenerare „Ukrhydroenerho”.

În opinia ecologiștilor, situația este complicată și din cauza că în anul 2016, Kievul a adoptat un program de dezvoltare a hidroenergeticii până în anul 2026 care prevede, printre altele, extinderea CHEAP și construcția a șase centrale hidroelectrice în cursul superior al Nistrului, în zona de câmpie a râului. Problema-cheie, potrivit ecologiștilor, este că în zona muntoasă a râului, construcția centralelor hidroelectrice încă poate fi admisă, dar în cea de câmpie poate fi o catastrofă pentru Nistru. Ei zic că în acest caz, ar putea fi inundate malurile rezervațiilor naționale din Ucraina și vor dispărea zeci de specii rare de plante, pești și păsări, iar câteva localități din Moldova ar putea rămâne fără apă.

Ucraina poartă negocieri cu Moldova deja de 10 ani, pentru a semna un acord despre funcționarea nodului hidroenergetic de la Dnistrovsk. Unul dintre scopurile Ucrainei este de a obține în arendă 19,22 ha de terenuri moldovenești, pentru a construi acolo diguri și pentru a ridica nivelul rezervorului-tampon al CHEAP. 

Sub presiunea societății și a oamenilor de știință, autoritățile Moldovei deocamdată nu cedează. În luna decembrie 2017, Chișinău a propus Kievului un proiect de reguli tehnice privind exploatarea nodului hidroenergetic din Dnistrovsk. Acesta include condițiile Chișinăului care în prezent sunt discutate de către cele două părți. De exemplu, Moldova solicită stabilirea unui flux minim al Nistrului pe parcursul întregului an, precum și un flux ecologic și parametrii acestuia, pentru a fi respectată legislația Uniunii Europene, care este reflectată și în Acordul de Asociere cu UE, și în Carta Europeană a Energetiei. Acest lucru este necesar pentru ca râul să nu scadă și mai tare. 

Recent, în presă a apărut o informație precum că CHEAP va fi extinsă datorită investițiilor chineze. Acest lucru, cică, ține de faptul că anul trecut, Kievul a inclus CHEAP în lista entităților care pot fi privatizate. Între timp, Vladimir Goisman, prim-ministrul Ucrainei, a dat asigurări pentru NM că nici nu poate fi vorba despre privatizarea CHEAP. „Aceasta este o întreprindere de importanță strategică pentru economia țării, deoarece ea nu face parte din lista obiectelor scoase în vânzare. Și această normă este prevăzută în lege”, a spus Groisman.

Potrivit afirmațiilor acestuia, Centrala Hidroelectrică de acumulare prin pompare (CHEAP) din Dnistrovsk și întregul nod hidrologic din Dnistrovsk sunt „un obiect de foarte mare importanță ecologică pentru regiune” și sarcina sa primordială este de a nu admite probleme ecologice, mai ales inundarea teritoriilor. „Producerea energiei electrice este un avantaj asociat. De aici, reiese încă un argument în favoarea spulberării mitului despre vânzare”, a adăugat Groisman. În același timp, premierul ucrainean a recunoscut că autoritățile țării examinează posibilitatea extinderii blocurilor CHEAP datorită investițiilor străine. „Se duc negocieri în câteva direcții – cu Banca Mondială, BERD, Banca Europeană de Investiții și câteva companii chineze. Însă vreau să vă asigur că niciun fel de decizii „în holuri” – evitând partea moldovenească – nu se discută”, a subliniat Groisman. Detalii despre aceasta citiți la 4 octombrie, într-un interviu cu premierul ucrainean. 

Administrarea comună

Menționăm că problema privind activitatea actuală și cea viitoare a complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk a fost una dintre cele mai importante în cadrul ședinței comune a comisiei moldo-ucrainene pentru utilizarea și protecția durabilă a bazinului Nistrului, care a avut loc la Chișinău, la sfârșitul lunii septembrie.

Valentina Țapiș, secretar de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova, care conduce delegația moldovenească a comisiei, a relatat pentru NM că autoritățile țării noastre sunt în prezent îngrijorate de starea ecologică a Nistrului. Astfel, la mijlocul lunii septembrie, Ministerul a semnat un contract care prevede realizarea unui proiect în colaborare cu PNUD, finanțat de Suedia. În cadrul acestuia, experții vor cerceta efectul asupra Nistrului a construcției centralelor hidroelectrice. Rezultatele acestuia vor deveni cunoscute până la sfârșitul anului 2019. „Atunci va deveni care este impactul centralelor hidroelectrice asupra Nistrului”, a precizat Țapiș. De asemenea, va fi elaborată și o nouă metodologie de evaluare a potențialei pierderi a ecosistemului acvatic.

Anterior, prim-ministrul Pavel Filip asigura că deși „despre aceasta nu s-a vorbit public”, Chișinăul discută cu Kievul deja de doi ani despre securitatea ecosistemului Nistrului. De asemenea, Filip a subliniat că noile centrale hidroelectrice de pe Nistru „nu pot fi construite fără rezultatele cercetărilor și fără acordul Moldovei”. Și a accentuat că Ucraina a promis că nu va întreprinde nimic ce ar înrăutăți situația din bazinul râului, pentru că Nistru este „un bun comun”.

Apropo, Țapiș speră foarte mult că guvernul va ține cont de recomandările comisiei comune.

De fapt, și ucrainenii speră la o colaborare eficientă. „În prezent, sarcina noastră primordială este elaborarea unui plan comun de administrare a bazinului Nistrului. Proiectul reprezintă un document cu grosimea de o palmă. El include monitorizarea stării râului, evaluarea riscurilor și a impactului diferiților factori (în industrie, agricultură, energetică etc.) asupra mediului și a râului. Însă evaluarea trebuie efectuată în baza noilor directive europene, ținând cont de Acordul de Asociere care a fost semnat de ambele țări”, a spus pentru NM viceministrul ucrainean al ecologiei și resurselor naturale pe probleme de integrare europeană Nikolai Kuzio.

El a menționat că în acest mod toate țările care au resurse acvatice comune administrează râurile.

Potrivit afirmațiilor sale, sarcina cea mai complicată este construcția stațiilor de epurare în Soroca și Yampoli. Însă această sarcină trebuie divizată în altele mai mici și, pas cu pas, să fie soluționată: să fie comandat un studiu de fezabilitate, apoi proiectul, evaluarea costurilor lucrărilor, atragerea donatorilor și identificarea modalității de restituire a banilor. O altă problemă, potrivit lui Kuzio, este activitatea ÎS „Moldelectrica”, care influențează negativ asupra stării bazinului Nistrului.

Referindu-se la eventuala construcție a șase centrale hidroelectrice pe Nistru, viceministrul a remarcat că sunt jucători interesați, însă este necesară colaborarea cu Chișinăul. „Nistrul este un râu transfrontalier și chiar dacă se va decide să se construiască centralele hidroelectrice, mai întâi vor fi organizate consultări transfrontaliere, precum și evaluarea influenței viitoarelor construcții asupra stării râului și aceasta se va face în baza legislației europene”, a spus oficialul. Kuzio a asigurat că în prezent, Ucraina nu întreprinde niciun fel de acțiuni practice legate de realizarea proiectului de construcție a noilor centrale hidroelectrice.

Opinia oficialul ucrainean despre activitatea comisiei bilaterale a fost categorică: ea trebuie să fie transparentă și să implice toate părțile interesate. Comentând faptul că Ilia Trombițki, cunoscut ecologist din Moldova, director al organizației neguvernamentale „Eco-Tiras”, a fost inclus în componența comisiei ucrainene și nu a celei moldovenești, Kuzio a menționat că a considerat incorect refuzul delegației moldovenești de a-l include în componența sa pe Trombițki, care „a făcut multe pentru ca această comisie să înceapă să activeze” și a decis să corecteze acest lucru.

„Este o oarecare insinuare, neîncredere din partea delegației moldovenești”, a subliniat Kuzio. El a adus drept exemplu recenta cerere a Moldovei expediată unei agenții suedeze de a efectua o cercetare a Nistrului, deși ambele părți au expediat o asemenea cerere către fondul UE și proiectul GEF, care și-a început deja activitatea. „Astfel, ajutorul donatorilor nu a fost coordonat și noi utilizăm ineficient acele resurse modeste care ne-au fost alocate pentru ecologie”, a spus el.

Viceministrul ucrainean speră că în continuare, acțiunile ambelor părți din cadrul comisiei vor fi mai bine coordonate și ea va deveni la fel de influentă ca și Comisia Europeană a Dunării.

Poziția energeticienilor

Inginerul-șef al proiectului complexului „Ukrhidroprojekt” din Dnistrovsk, Vadim Krainik, susține că „plângerile” ecologiștilor despre volumul insuficient al deversărilor de apă ale centralei hidroelectrice – mai puțin de 110 m3/s – sunt neîntemeiate. Potrivit afirmațiilor sale, toate centralele funcționează așa cum a fost indicat în proiectul elaborat în anii 1980, coordonat cu partea moldovenească.

„În conformitate cu formula noastră, noi am constatat că nu putem asigura o viteză de curgere de 130 metri cubi pe secundă, așa cum cer ecologiștii din Moldova”, a subliniat inginerul.

El combate și alte cerințe ale ecologiștilor. În special, Krainik nu este de acord cu declarațiile precum că creșterea transparenței apei în Nistru afectează compoziția ei. „Cu cât apa este mai transparentă, cu atât este mai curată și e mai ușor de-o curățat pentru consum”, a spus inginerul. Iar ecologiștii susțin că transparența contribuie la intensificarea creșterii plantelor și algelor, colmatare și, în consecință, la poluarea repetată a râului.

Krainik a comunicat pentru NM că centralele hidroelectrice planificate vor fi construite neapărat, în pofida faptului că „ba nu sunt bani, ba cineva e împotrivă”.

Potrivit lui, acest lucru va soluționa câteva probleme ale regiunii carpatice. „În primul rând, va permite administrarea inundațiilor și evitarea infiltrațiilor, din cauza cărora, primăvara, suferă satele din regiunea Carpaților. În al doilea rând, va stimula dezvoltarea regiunii: va trebui să fie construite centrale hidroelectrice, poduri, infrastructura, iar aceasta înseamnă că vor apărea noi locuri de muncă, viața va începe să clocotească”, a precizat Krainik.

Despre rugămințile insistente ale părții ucrainene adresate Moldovei pentru a i se da în arendă 19 ha în regiunea Naslavcea, Krainik a declarat că de acest lucru are nevoie anume Moldova. „Noi intenționăm să consolidăm malul râului, pentru ca mai târziu, când vor fi construite turbinele și vor apărea centralele hidroelectrice, să nu spună nimeni că acesta este un proiect prost”, a conchis el.

Poziția ecologiștilor

Ilia Trombițki, la rândul său, a menționat că Centrala Hidroelectrică – 2 a avut încă din start menirea de a reține oscilațiile de deversare a apei, adică acumularea apei atunci când este foarte multă și eliberarea ei când nivelul scade. După aceasta însă, a menționat ecologistul, regimul s-a schimbat – centrala a început să producă energie hidroelectrică de fiecare dată când era necesar, fără a ține cont de nivelul apei în Nistru. „În consecință, s-au produs schimbări negative în ecosistemul Nistrului de jos, iar în activitatea Centralei Hidroelectrice – 2, funcția de producere a energiei electrice a început, de facto, să le domine pe toate celelalte”, consideră Trombițki.

El a precizat că mai întâi de toate, a fost încălcat regimul de alimentare cu apă mai jos de barajul Centralei Hidroelectrice – 2. „Conform actelor proiectului, fluxul minim constant și sanitar (sau critic) al apei trebuie să fie aici de cel puțin 75 m3/s chiar și în perioada unei secete foarte mari. Însă, de exemplu, în prima jumătate a anilor 2016 și 2017, fluxul sec (alături de turbine), pe parcursul a 120 de zile, a fost de aproximativ 0 m3/s, 79 de zile – 2-54 m3/s și doar într-o singură zi – 100 m3/s”, a comunicat Trombițki.

Astfel, în ultimii ani, pe porțiunea de medie și cea inferioară ale Nistrului practic au dispărut inundațiile de primăvară caracteristice pentru râu, necesare pentru reproducerea peștilor, iar în ultimii ani, secetoși, au apărut probleme cu apa potabilă din Nistru.

newsmaker.md/rom/noutati/si-mamaliga-contine-organisme-modificate-genetic-interviu-nm-cu-ecologistul-ilia-t-38663

Ce nu e în regulă cu Nistrul din cauza nodului hidrologic din Dnistrovsk?

  • Temperatura apei este mai mare decât norma pe timp de toamnă și primăvară, iar vara – sub normă. Peștii vin cu întârziere pentru a-și depune icrele. În afară de aceasta, scăderile bruște ale temperaturii provoacă intensificarea putrefacției vegetației acvatice.
  • Transparența înaltă a apei din cauza micșorării vitezei râului. În consecință, crește vertiginos vegetația acvatică și algele pe porțiunile de jos ale râului, ceea ce, la fel, împiedică depunerea icrelor. În plus, râul se înnămolește.

Anterior, Ilia Trombițki a spus într-un interviu pentru NM că, deși anul 2018 a fost „un an acvatic” și hidroenergeticienii au acumulat, primăvara, un volum mare de apă, aceștia au reușit s-o cheltuiască aiurea și mai devreme decât era necesar. El consideră că aici și-a spus cuvântul și incompetența instituțiilor de stat din Moldova, responsabile de ocrotirea mediului. În consecință, nici ucrainenii nu au respectat acei parametri minimi necesari de deversare a apei.

De aceea ecologiștii contează pe activitatea comisiei bilaterale în problema Nistrului, care trebuie să facă ordine în administrarea râului. Potrivit lui Trombițki, regulile de activitate a acesteia au fost aprobate, iar propunerile societății civile – luate în considerare. „Însă mai este ceva care provoacă îngrijorare, susține ecologistul. În special, este vorba despre încercarea de a reduce funcțiile comisiei, delegând unele decizii grupului de lucru strategic, în care intră toată conducerea. De exemplu, coordonarea regulilor de funcționare a nodului hidroenergetic din Dnistrovsk. În variantă finală, în protocol, această problemă a rămas neclară”.

Între timp, ecologiștii recunosc că nu doar energeticienii ucraineni influențează negativ asupra Nistrului, ci și înșiși locuitorii Moldovei. Este vorba despre tăierile ilicite de păduri în zonele inundabile ale râului, păscutul ilegal al animalelor, gunoiștile nesancționate, extragerea ilegală de nisip, poluarea industrială a râului din cauza controlului de proastă calitate și a amenzilor mici etc. „Fără o soluționare complexă a acestor probleme, chiar dacă centralele hidroelectrice nu vor fi construite, iar nodul din Dnistrovsk va funcționa cum trebuie, apa din Nistru nu va deveni mai multă și mai curată”, concluzionează experții.

Autor: Natalia Melnic

Партнерские ссылки